Pagaie, substantiv
Sinonime:
godie, lopată, ramă, vâslă.
Pagalău, adjectiv masculin (regional)
Sinonime:
(despre berbeci) roșcat.
Păgân (păgână), adjectiv
Sinonime:
ateu, crud, cumplit, eretic, idolatru, (învechit) idoloslugaş, idoloslujebnic, liber-cugetător, mahomedan, musulman, necredincios, nemilos, neomenos, păcătos, păgânesc, pătimaş, politeist, proclet, rău, sălbatic, schismatic, turc, turcesc, viclean, vitreg, (învechit şi regional) pogan, (învechit) agarean, (învechit) agarinesc.
Păgânătate, substantiv feminin
Sinonime:
abjecţie, fărădelege, infamie, josnicie, mârşăvie, mişelie, mulțime de păgâni, mulțime de turci, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, păgânime, păgânism, ticăloşie, turcime, (plural) eretici, (plural) necredincioşi.
Păgânatic, adjectiv (învechit)
Sinonime:
păgân.
Păgânăție, substantiv (învechit)
Sinonime:
greșeală gravă, infamie, mârșăvie, mișelie, păcat, păgânătate, păgânism, ticăloșie.
Păgânean, substantiv (învechit)
Sinonime:
păgân.
Păgânesc, adjectiv
Sinonime:
păgân, turc, turcesc, (figurat) barbar, (figurat) crud, (popular) păcătos, (prin extensiune) ticălos.
Păgânește, adverb
Sinonime:
cu cruzime, fără milă, necruțător, nelegiuit; turcește.
Păgâni, verb
Sinonime:
a (se) converti la păgânism, a (se) păgâniza, a (se) turci, a deveni ateu, a deveni păgân, a păcătui, a se înrăi, (popular) a deveni câinos la inimă.
Păgânicioasă, adjectiv și substantiv (învechit)
Sinonime:
păcătoasă.
Păgânicios, adjectiv și substantiv (învechit)
Sinonime:
păcătos.
Păgânie, substantiv
Sinonime:
abjecţie, fărădelege, infamie, josnicie, mişelie, mârşăvie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, păgânism, ticăloşie.
Păgânime, substantiv
Sinonime:
mulțime de păgâni, păgânătate, turcime.
Păgânire, substantiv
Sinonime:
islamizare, islamizație, înrăire, păgânit, turcire, (învechit) necredincioșire.
Păgânism, substantiv
Sinonime:
animism, idolatrie, paganism, păgânătate, politeism, (învechit) păgânăție, (învechit) păgânie, (învechit) păgânizm.
Păgâniza, verb
Sinonime:
a (se) păgâni.
Păgânos, adjectiv (învechit)
Sinonime:
nelegiuit, netrebnic, ticălos.
Pagină, substantiv feminin Sinonime:
foaie, faţă.
Paginare, substantiv
Sinonime:
numerotare, numerotaţie, paginaţie, (învechit) paginatură, paginaţie.
Paginat, substantiv
Sinonime:
numerotare, paginare, paginaţie. Paginat, adjectiv
Sinonime:
inserat, numerotat.
Paginaţie, substantiv
Sinonime:
numerotare, numerotație, paginare, paginat, (informatică) segmentație, (învechit) paginatură, (învechit) paginațiune.
Paginațiune, substantiv
Sinonime:
paginație.
Paginatură, substantiv
Sinonime:
numerotare, numerotație, paginare, paginație.
Păgnie, substantiv (regional)
Sinonime:
pâlnie.
Pagofilă, substantiv
Sinonime:
(ornitologie) pescăruș alb.
Pagubă, substantiv feminin Sinonime:
pierdere, lipsă, daună; stricăciune, distrugere.
Păgubaș, substantiv
Sinonime:
păgubit, șmenuit, (învechit) dăunaș, (regional) păgubitor.
Păgubi, verb Sinonime:
a pierde, a fi în pagubă.
Păgubicios, adjectiv (învechit)
Sinonime:
păgubitor.
Păgubie, substantiv (învechit)
Sinonime:
condamnare, osândire.
Păgubire, substantiv
Sinonime:
avariere, degradare, deteriorare, devalorizare, pagubă, pierdere, prejudiciere (morală), prejudiciu, stricare, (învechit) nevoire.
Păgubitor (păgubitoare), adjectiv Sinonime:
stricător, dăunător, vătămător, pernicios.
Păgubitoriu, adjectiv (învechit)
Sinonime:
păgubitor.
Păgubitură, substantiv (învechit)
Sinonime:
moarte, pierzanie.
Pagubnic, adjectiv
Sinonime:
dăunător, negativ, nociv, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, stricător, vătămător.
Păgubos (păguboasă), adjectiv
Sinonime:
ghinionist, nefavorabil, nenorocos, păgubitor, (familiar) nebăftos.
Bai, substantiv neutru (regional) Sinonime:
necaz, neajuns, supărare, încurcătură, bucluc, belea, rău, pagubă, pacoste, neplăcere, problemă. Băi, verb
Sinonime:
a face baie, a se îmbăia, a se scălda; (învechit și regional) a exploata o mină, a lucra în mină, a mineri.
Balamuc, substantiv neutru Sinonime:
ospiciu, casă de nebuni, spital de nebuni; (figurat) larmă, gălăgie, zgomot, tărăboi, ceartă; zăpăceală, dezordine; necaz, supărare, încurcătură, bucluc, belea, rău, pagubă, pacoste.
Cota, verb
Sinonime:
a marca, a nota, a numerota, a pagina; (figurat) a aprecia, a preţui, a evalua, a considera. Cotă, substantiv feminin
Sinonime:
înălţime, altitudine, nivel; (învechit) măsură; fixing; (cotă-parte) cotitate, parte, (regional) tain, (învechit) refenea, contribuție, impozit, taxă, zeciuială.
Daună, substantiv feminin Sinonime:
pagubă, vătămare, detriment; stricăciune; despăgubire, contravaloare. Dăuna, verb Sinonime:
a prejudicia, a păgubi, a strica, a vătăma.
Dăunător (dăunătoare), adjectiv
Sinonime:
păgubitor, vătămător, stricător, distrugător, negativ, nociv, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, (livresc) pernicios, (învechit şi popular) pierzător, (regional) dăunăcios, dăunos, (învechit) pagubnic, prejudicios, stricăcios, (figurat) contraproductiv.
Defavoare, substantiv feminin
Sinonime:
dezavantaj, discredit, dizgrație, neajuns, neșansă, pagubă; (variante) defavor, desfavoare, desfavor, disfavoare.
Deficit, substantiv neutru Sinonime:
pierdere, lipsă, defect, neajuns, pagubă.
Deficitar (deficitară), adjectiv
Sinonime:
cu defecte, cu lipsuri, defectuos, deficient, dezechilibrat, insuficient, în minus, păgubaș.
Detriment, substantiv neutru Sinonime:
pagubă, daună, neajuns.
Dezavantaj, substantiv neutru
Sinonime:
dezagrement, inconvenient, neajuns, defavoare, (figurat) handicap; prejudiciu, pagubă; inferioritate.
Dezechilibrat (dezechilibrată), adjectiv
Sinonime:
descumpănit, tulburat, dezorientat; deficitar, cu pierderi, în pagubă, zdruncinat, (figurat) dezaxat, (livresc, figurat) detracat.
Fată, substantiv feminin
Sinonime:
copilă, (învechit şi regional) pruncă, fecioară, fiică, tânără, virgină, duduie, domnișoară; (fată mare) femeie nemăritată; (fată în casă) servitoare; (astronomie) (fata-mare) lebăda; (fata morgana) (popular) apa-morţilor. Faţă, substantiv feminin
Sinonime:
chip, figură, obraz, mutră, înfăţişare, aspect; culoare, nuanţă; pagină; fizionomie, oval, profil, (la plural) ochi, persoană; avers; recto; faţadă; acoperitoare, învelitoare; (față de masă) masă, peșchir, pânzătură, (regional) măsai, mesală, mesanică, (Banat și Transilvania) măsar, măsăriță, (Banat) măsarnică, (Transilvania și Maramureș) măsoaie; (prin Transilvania și Maramureș) sac, (prin Transilvania) tăbuieț; suprafață; personaj, vopsea; (botanică) (faţa-mâţei) sugel alb, tapoşnic, urzică moarţă; (locuțiune) (а fi de faţă) a fi prezent. Făta, verb
Sinonime:
a naşte, a face (pui), a da viaţă, (prin Transilvania) a pui. Fâţă, substantiv
Sinonime:
(ihtiologie) baboi, plevuşcă, zvârlugă; fufă.
Fărădelege, substantiv feminin
Sinonime:
abjecție, crimă, ignominie, infamie, josnicie, mârșăvie, mișelie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, ticăloșie, turpitudine, (astăzi rar) scelerație, (figurat) murdărie, (învechit) bazaconie, (învechit) blestemăciune, (învechit) fără de lege, (învechit) fără-de-lege, (învechit) fărăleage, (învechit) făr'delege, (învechit) nebunie, (învechit) necurat, (învechit) necurăție, (învechit) necurățire, (învechit) păgânătate, (învechit) păgânie, (învechit) sacrilegiu, (învechit) verigășie, (popular și familiar) parșivenie, (popular) becisnicie, (popular) blestemăție, (popular) scârnăvie, (popular) spurcăciune, (regional) mârșăvenie, (variantă) fărdelege. Fărădelege, adjectiv
Sinonime:
abject, infam, josnic, mârşav, mişel, mişelesc, mizerabil, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, ruşinos, scelerat, ticălos, (învechit) criminal, (învechit) necredincios, (învechit) păcătos.
Figurină, substantiv feminin
Sinonime:
bibelou, pagodă, statuetă, (învechit) magot.
Fila, verb Sinonime:
a toarce, a răsuci; a rări; a urmări, a supraveghea, a observa, a pândi. Filă, substantiv
Sinonime:
foaie, pagină.
Frige, verb
Sinonime:
a (se) arde, a dogori, a pârjoli, a pârli, a perpeli, a prăji, a pune la foc; (familiar) a se păcăli, a se înşela, a păgubi, a ademeni, a amăgi, a încânta, a înşela, a minţi, a momi, a păcăli, a prosti, a purta, a trişa; a suferi un eșec, a rămâne păgubaș.
Fript (friptă), adjectiv Sinonime:
prăjit, ars, pârjolit, pârlit; (figurat) decepţionat, înşelat, păgubit.
Frontispiciu, substantiv neutru Sinonime:
faţadă, faţă; prima pagină, pagină de gardă.
Frustra, verb
Sinonime:
a înșela, a jefui, a lipsi, a lua pe nedrept, a păgubi, a spolia.
Leziune, substantiv feminin
Sinonime:
bubă, daună, pagubă, plagă, prejudiciu, rană, vătămare, (învechit și regional) beleaznă, (învechit) rănitură, (popular) meteahnă, (regional) oajdă.
Mişelie, substantiv feminin
Sinonime:
abjecție, deșertăciune, fărădelege, ignominie, infamie, inutilitate, josnicie, lipsă, mârșăvie, mizerie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, nevoie, nimic, sărăcie, ticăloşie, turpitudine, zădărnicie, (figurat) murdărie, (învechit) bazaconie, (învechit) blestemăciune, (învechit) nebunie, (învechit) necurat, (învechit) necurăție, (învechit) necurățire, (învechit) nimicnicie, (învechit) păgânătate, (învechit) păgânie, (învechit) verigășie, (popular și familiar) parșivenie, (popular) becisnicie, (popular) blestemăție, (popular) scârnăvie, (popular) spurcăciune, (rar) scelerație, (regional) mârșăvenie.
Musulman (musulmană), substantiv
Sinonime:
islamist, mahomedan, turc, (Evul Mediu) sarazin, (învechit) agarean, (învechit) busurman, (popular) necredincios, (popular) păgân, (turcism învechit) muslim. Musulman (musulmană), adjectiv
Sinonime:
islamic, mahomedan, turc, turcesc, (Evul Mediu) sarazin, (învechit) mahometanicesc.
Nenorocos (nenorocoasă), adjectiv
Sinonime:
fără şansă, ghinionist, nebăftos, nefast, nefericit, păgubaș, păgubos, rău.
Netrebnicie, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
abjecție, fărădelege, ignominie, incapacitate, ineficacitate, ineficiență, infamie, inutilitate, josnicie, mârșăvie, mişelie, nelegiuire, neputință, răutate, slăbiciune, smerenie, ticăloşie, turpitudine, umilință, zădărnicie, (astăzi rar) scelerație, (figurat) murdărie, (învechit) bazaconie, (învechit) blestemăciune, (învechit) nebunie, (învechit) necurat, (învechit) necurăție, (învechit) necurățire, (învechit) păgânătate, (învechit) păgânie, (învechit) verigășie, (popular și familiar) parșivenie, (popular) becisnicie, (popular) blestemăție, (popular) nemernicie, (popular) scârnăvie, (popular) spurcăciune, (popular) ticăloșenie, (regional) cusur, (regional) mârșăvenie, (regional) viciu.
Numerotaţie, substantiv feminin
Sinonime:
numerotare, numerotat, paginare, paginație, (învechit) paginatură.
Pernicios (pernicioasă), adjectiv
Sinonime:
dăunător, negativ, nociv, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, stricător, vătămător.
Pierdere, substantiv feminin Sinonime:
pagubă, stricăciune, distrugere, risipire, irosire; dispariţie, absenţă, stingere, moarte; înfrângere, neizbândă.
Prăpădenie, substantiv feminin
Sinonime:
calamitate, catastrofă, deteriorare, dezastru, distrugere, flagel, grozăvie, năpastă, nenorocire, pacoste, pagubă, potop, prăpăd, pustiire, sinistru, stricăciune, urgie.
Prejudiciabil (prejudiciabilă), adjectiv Sinonime:
păgubitor, vătămător, nociv.
Prejudiciu, substantiv neutru Sinonime:
pagubă, daună, neajuns, vătămare, ştirbire.
Primejdios (primejdioasă), adjectiv
Sinonime:
amenințător, contraindicat, critic, dăunător, de temut, expus, grav, greu, hazardat, imprudent, malign, negativ, neindicat, nepotrivit, nesigur, nociv, păgubitor, periclitant, periculos, pernicios, prejudiciabil, rău, riscant, riscat, serios, stricător, vătămător, (familiar) urât, (învechit și popular) pierzător, (învechit) pagubnic, (învechit) piericios, (învechit) prejudicios, (învechit) pricuros, (învechit) primejdiitor, (învechit) primejduicios, (învechit) primejduincios, (învechit) primejduitor, (învechit) stricăcios, (rar) sever, (regional) daunăcios, (regional) dăunos, (regional) poznaș.
Prostit (prostită), adjectiv Sinonime:
copleşit, uluit, zăpăcit, dezorientat, năuc, tembel; înşelat, păcălit, dus de nas, tras pe sfoară, păgubit; istovit, vlăguit, stors.
Ravagii, substantiv neutru (plural) Sinonime:
pagube, distrugeri, pustiiri, prăpăd.
Sminteală, substantiv feminin
Sinonime:
abatere, aiureală, bătaie, ciomăgeală, culpabilitate, culpă, daună, defect, dificultate, eroare, greșeală, greutate, impas, impediment, inconvenient, neajuns, nebunie, necaz, neconformare, neplăcere, nevoie, obstacol, opreliște, pagubă, păcat, piedică, pierdere, prejudiciu, scrânteală, stavilă, stricăciune, țicneală, vină, vinovăție, zăpăceală, (familiar) țăcăneală.
Stricăciune, substantiv feminin
Sinonime:
avarie, corupție, daună, decadență, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, deteriorare, dezmăț, hernie, imoralitate, lepră, lezare, pagubă, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierdere, pierzanie, pierzare, prejudiciu, viciu, (figurat) descompunere, (figurat) putreziciune, (învechit și popular) pricaz, (învechit și regional) smintă, (învechit și regional) sminteală, (învechit) aselghiciune, (învechit) aselghie, (învechit) desfătare, (învechit) preacurvie, (învechit) preacurvire, (învechit) preaiubire, (învechit) scădere, (învechit) stricare, (învechit) stricătură, (învechit) vătămătură, (învechit, figurat) putrejune, (popular) vătămare, (prin Banat) ștetă, (rar) deșănțare, (rar, figurat) putrefacție.
Stricător (stricătoare), adjectiv
Sinonime:
corupător, dăunător, negativ, nociv, păgubitor, periculos, pervers, pervertitor, prejudiciabil, primejdios, rău, vătămător, (învechit și popular) pierzător, (învechit) pagubnic, (învechit) prejudicios, (învechit) stricăcios, (livresc) pernicios, (regional) dăunăcios, (regional) dăunos.
Supărare, substantiv feminin Sinonime:
necaz, neplăcere, suferinţă; neajuns, nevoie, lipsă; greutate, povară, piedică, deranj, pagubă, stricăciune; întristare, mâhnire, amărăciune; iritare, mânie, pornire, furie.
Vătăma, verb
Sinonime:
a dăuna, a deteriora, a lovi, a păgubi, a răni, a strica, (învechit) a preavătăma.
Vătămătură, substantiv feminin
Sinonime:
colică, crampă, daună, hâitură, hernie, lovitură, pagubă, paralizie, pelagră, pierdere, prejudiciu, rană, schilodire, spasm, stricăciune, surpătură.
Verso, substantiv neutru Sinonime:
dosul paginii, contrapagină.
Frustrare (frustrări), substantiv feminin
Sinonime:
dezamăgire, frustraţie, înșelare, păgubire.
Smintă (sminte), substantiv feminin
Sinonime:
(regional) abatere, alienare, alienație, boală mintală, culpabilitate, culpă, daună, defect, demență, eroare, greșeală, nebunie, pagubă, păcat, pierdere, prejudiciu, sminteală, smintire, stricăciune, țicneală, vină, vinovăție, (variantă; învechit) smântă.
Ateu, substantiv și adjectiv
Sinonime:
necredincios, liber-cugetător, (popular) păgân, (învechit) ateist.
Boz, substantiv
Sinonime:
(botanică) bozie, (învechit şi regional) soc mic; (desuet) divinitate păgână, idol.
Vacat, substantiv
Sinonime:
(poligrafie) pagină netipărită, pagină goală, pagină albă.
Dăunăcios, adjectiv
Sinonime:
dăunător, negativ, nociv, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, stricător, vătămător.
Dăunos, adjectiv
Sinonime:
dăunător, negativ, nociv, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, stricător, vătămător.
Dăunaş, substantiv
Sinonime:
păgubaş, păgubit.
Deficient, adjectiv
Sinonime:
defectuos, care este în deficit, care este în pierdere, care este în pagubă.
Defraudat, adjectiv
Sinonime:
delapidat, sustras; păgubit, frustrat.
Dezavantajos, adjectiv
Sinonime:
defavorabil, nefavorabil, neprielnic, păgubitor, (livresc) oneros.
Eretic, substantiv și adjectiv
Sinonime:
blasfemator, schismatic, (popular) necredincios, păgân, (învechit şi regional) spurcat, eterodox, heterodox, relaps.
Bibelou, substantiv
Sinonime:
figurină, mic obiect decorativ, pagodă, porțelan, statuetă, (desuet) biblou.
Lăcaș, substantiv
Sinonime:
locaș, leagăn, locuinţă; (lăcaş de cult) bazilică, biserică, capelă, casă de rugăciune, casă de întâlnire, catedrală, geamie, moschee, pagodă, panteon, sanctuar, sinagogă, templu, zigurat.
Abominațiune, substantiv
Sinonime:
mârșăvie, nelegiuire, oroare, ticăloșie; păgânism.
Animism, substantiv
Sinonime:
fetișism, păgânism, vitalism.
Prejudicios, adjectiv
Sinonime:
dăunător, negativ, nociv, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, rău, stricător, vătămător.
Ghinionist, adjectiv
Sinonime:
nenorocos, păgubos, (familiar) nebăftos.
Nebăftos, adjectiv
Sinonime:
ghinionist, nenorocos, păgubos.
Pricăz, substantiv
Sinonime:
animozitate, ceartă, conflict, daună, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuţie, disensiune, dispoziţie, dispută, divergenţă, gâlceavă, hotărâre, învrăjbire, litigiu, neînţelegere, ordin, pagubă, pierdere, poruncă, prejudiciu, stricăciune, vrajbă, zâzanie.
Pierzător, adjectiv (învechit și popular)
Sinonime:
compromiţător, dăunător, degradant, devastator, dezastruos, dezonorant, distructiv, distrugător, infamant, înjositor, nedemn, negativ, nimicitor, nociv, omorâtor, păgubitor, periculos, prejudiciabil, primejdios, pustiitor, rău, ruinător, ruşinos, stricător, ucigaș, ucigător, vătămător.
Numerota, verb
Sinonime:
a cota, a pagina.
Numerotare, substantiv
Sinonime:
numerotat, numerotație, paginare, paginație.
Numerotat, adjectiv
Sinonime:
paginat.
Pacostnic, adjectiv (învechit)
Sinonime:
dezastruos, păgubitor.
Ștetă, substantiv
Sinonime:
daună, pagubă, pierdere, prejudiciu, stricăciune.
Politeist, adjectiv și substantiv
Sinonime:
idolatru, păgân, (învechit) idoloslugaș, (învechit) idoloslujebnic.
Ravagiu, substantiv (mai ales la plural)
Sinonime:
destrucție, devastare, devastație, dezastru, distrugere, pagubă, pustiire, stricăciune, (variantă) ravaj.
Atentatoriu, adjectiv
Sinonime:
criminal, de atentat, păgubitor, prejudiciabil, profanator.
Pogan, adjectiv (regional)
Sinonime:
aprig, aspru, barbar, brutal, câinos, colosal, crâncen, crud, crunt, cumplit, diform, extraordinar, fără milă, fenomenal, feroce, fioros, formidabil, groaznic, grozav, hain, hâd, hidos, infernal, intens, inuman, în toi, înfiorător, îngrozitor, înspăimântător, mare, monstruos, năprasnic, necredincios, necruțător, neiertător, neîmblânzit, neînduplecat, neîndurat, neîndurător, nemilos, neomenos, neuman, păgân, pocit, puternic, rău, respingător, robust, sălbatic, sângeros, schimonosit, slut, solid, stâlcit, strașnic, strâmb, stricat, tare, teribil, urât, vânjos, viguros, violent, voinic, zdravăn.
Pogăni, verb (regional)
Sinonime:
a deveni păgân, a deveni politeist, a se converti, a se păgâni, a se turci.
Politeism, substantiv
Sinonime:
idolatrie, păgânism, (învechit) paganizm.
Neeconomic, adjectiv
Sinonime:
costisitor, inconvenabil, neeconomicos, păgubitor.
Necreștin, adjectiv
Sinonime:
necredincios, păgân.
Necreștinesc, adjectiv
Sinonime:
necreștin, păgân.
Nerentabil, adjectiv
Sinonime:
neavantajos, neproductiv, neprofitabil, păgubos.
Lipsire, substantiv
Sinonime:
absenţă, frustrare, lipsă, păgubire, privare, văduvire.
Lezat, adjectiv
Sinonime:
insultat, jignit, lovit, ofensat, păgubit, rănit, ultragiat, vătămat.
Neeconomicos, adjectiv
Sinonime:
neeconomic, păgubos.
Turc, substantiv
Sinonime:
(glumeț) turcalete, (învechit și popular) necredincios, (învechit și regional) ciutac; (învechit) osman, osmangiu, osmanlâu, otoman, păgân, șalvaragiu.
Turc (turcă), adjectiv
Sinonime:
turcesc; (învechit) osman, osmanic, osmanlâu, osmănesc, otoman, otomanicesc, otomănesc, păgân, păgânesc.
Turci, verb
Sinonime:
a asimila cu populația turcă, a converti la islamism, a deveni turc, (învechit şi popular) a se păgâni; a se ameţi, a se chercheli, a se îmbăta, a se turmenta. Turci, substantiv
Sinonime:
(botanică) păpădie.
Turcime, substantiv
Sinonime:
(învechit) păgânătate, (învechit) păgânime, (popular) aliotman.
Liber-cugetător, substantiv și adjectiv
Sinonime:
ateu, necredincios, (învechit) ateist, (popular) păgân.
Idoloslugaş, adjectiv și substantiv (învechit)
Sinonime:
idolatru, păgân, politeist.
Idoloslujebnic, adjectiv și substantiv (învechit)
Sinonime:
idolatru, păgân, politeist.
Nelegiuit, adjectiv
Sinonime:
abject, criminal, ignobil, infam, josnic, mârșav, mișel, mișelesc, mizerabil, nedemn, nemernic, netrebnic, rușinos, sacrileg, scelerat, ticălos, (Banat) bedaș, (figurat) infect, (figurat) murdar, (figurat) spurcat, (învechit și popular) parșiv, (învechit și popular) scârnav, (învechit și regional) ateu, (învechit și regional) ticăit, (învechit) blestemățesc, (învechit) criminalicesc, (învechit) fărădelege, (învechit) păgânos, (învechit) scârbavnic, (învechit) scârbelnic, (învechit) scârbit, (învechit) verigaș, (învechit) verigășos, (învechit) vil, (Moldova) chiolhănos, (popular) becisnic, (regional) pălăvatic, (regional) proclet.
Stricăcios, adjectiv (învechit)
Sinonime:
alterabil, dăunător, efemer, negativ, nociv, păgubitor, periculos, pieritor, prejudiciabil, primejdios, rău, schimbător, stricător, temporar, trecător, vătămător, vremelnic.
Stricătură, substantiv (învechit)
Sinonime:
avarie, daună, defecțiune, deteriorare, pagubă, pierdere, prejudiciu, stricăciune, (regional) greș, (regional) pricaz, (regional) vrajă.
Stricare, substantiv
Sinonime:
acrire, alterare, avariere, călcare, corupere, daună, dărăpănare, decădere, deformare, degradare, depravare, deranjare, descompunere, desfacere, deteriorare, distrugere, fermentare, forțare, împuțire, înăcrire, încălcare, înrăutățire, învechire, măcinare, nesocotire, nimicire, pagubă, părăginire, pervertire, pierdere, poluare, ponosire, prăpădire, prejudiciu, râncezire, roadere, ruinare, rupere, schimbare în rău, spargere, stricăciune, tocire, uzare, viciere, violare, (învechit) degradație, (popular) vătămare, (rar) ponoseală.
Vătămare, substantiv
Sinonime:
afecțiune, avariere, boală, daună, deteriorare, hernie, îmbolnăvire, lovire, lovitură, maladie, pagubă, pierdere, prejudiciu, rană, rănire, stricare, stricăciune, (livresc) lezare.
Nebotezat, adjectiv
Sinonime:
evreu, necreștinat, păgân; curat, fără a fi amestecat cu apă, nediluat.
Agarinesc, adjectiv (învechit)
Sinonime:
necredincios, păgân, păgânesc, (învechit) agarean.
Agarean, substantiv (învechit)
Sinonime:
mahomedan, musulman, necredincios, necreștin, păgân, (variantă) agarinean.
Agarenie, substantiv (învechit)
Sinonime:
idolatrie, păgânătate, păgânitate, religie păgână.
Inconveniență, substantiv
Sinonime:
deranj, dezavantaj, dificultate, neajuns, necuviință, obstacol, pagubă.
Idolatru, substantiv
Sinonime:
adorator, adulator, fanatic, fetișist, păgân, politeist, (învechit) idolean, (învechit) idolniciar, (învechit) idololatru, (învechit) idoloslugaș, (învechit) idoloslujbnic, (învechit) idoloslujebnic, (învechit) idoloslujitel, (învechit) idoloslujitor.
Înaljos, substantiv (învechit)
Sinonime:
jignire, neajuns, nedreptate, pagubă, (variantă) înaltjos, (variantă) naljos. Înaljos, adverb (învechit)
Sinonime:
cu coborâș, în jos, în pantă descendentă, repede, (variantă) înaltjos, (variantă) naljos.
Șmuțtitlu, substantiv
Sinonime:
(poligrafie) copertă interioară, pagină de gardă, pagină de titlu fals.
Paj, substantiv
Sinonime:
(istorie) aprod, copil de casă, valet, (învechit) pag, (învechit) pagiu.
