Păcat, substantiv neutru
Sinonime: vinovăţie, vină; rătăcire, abatere, greşeală; defect, cusur, meteahnă, viciu, slăbiciune, lipsă, scădere, imperfecţiune, neajuns.  Păcătos (păcătoasă), adjectiv
Sinonime: vinovat, culpabil; ticălos, afurisit, josnic, abject, nevrednic, stricat, nemernic, infam, mârşav, netrebnic, necinstit; nenorocit, nevoiaş, sărac, sărman, mizer, prăpădit, necăjit.  Păcătoşenie, substantiv
Sinonime: mizerie, nemernicie, păcătoşie, stare de decădere, ticăloșie, (învechit) păcătuinţă.  Păcătui, verb
Sinonime: a greşi, a se abate, a călca normele.  Păcătuinţă, substantiv
Sinonime: păcătoşenie, păcătoşie.  Păcătuire, substantiv
Sinonime: adulter, păcat, sacrilegiu.  Păcătuitor, adjectiv (învechit)
Sinonime: păcătos.  

---

Becisnic (becisnică), adjectiv
Sinonime: bicisnic, debil, slăbănog, neputincios, pirpiriu; nepriceput, incapabil, prost; nemernic, ticălos, netrebnic, necinstit, păcătos, prăpădit.  Ciumat (ciumată), adjectiv
Sinonime: bolnav de ciumă; (figurat) stigmatizat, cu păcate, vinovat, rău văzut.  Cusur, substantiv neutru
Sinonime: abatere, aluzie, anomalie, culpabilitate, culpă, defect, eroare, greşeală, imperfecţiune, meteahnă, patimă, păcat, racilă, rest, restanţă, vină, vinovăţie.  Defect, substantiv neutru
Sinonime: lipsă, scădere, imperfecţiune, viciu, neajuns, meteahnă, cusur, beteşug, racilă, hibă, păcat; deranjament, stricăciune.

Defect, adjectiv
Sinonime: defectat, deranjat, dereglat, stricat, (rar) detracat, smintit.  Deficienţă, substantiv feminin
Sinonime: carenţă, cusur, debilitate, defect, defectuozitate, deficit, feblețe, fragilitate, greșeală, imperfecțiune, indigență, insuficienţă, lacună, lichea, lipsă, meteahnă, neajuns, nedesăvârșire, păcat, penurie, racilă, răutate, scădere, slăbiciune, tară, teahnă, viciu, (Oltenia, Muntenia și Moldova) ponos, (popular și familiar) beteșug, (regional și familiar) hibă, (regional) madea.  Drac, substantiv masculin
Sinonime: diavol, demon, (articulat) necuratul; rău, nestăpânit, crud; aghiuţă, (articulat) încornoratul, (articulat) naiba, satană, tartor, (livresc) belzebut, (rar) scaraoţchi, (popular şi familiar) michiduţă, (articulat) nichipercea, (articulat) pârlea, sarsailă, (popular) faraon, idol, (articulat) împeliţatul, (articulat) mititelul, (articulat) nefârtatul, (articulat) nevoia, (articulat) pârdalnicul, (articulat) procletul, (articulat) pustiul, (articulat) vicleanul, cel-de-pe-comoară, cel-din-baltă, ducă-se-pe-pustii, ucigă-l-crucea, ucigă-l-toaca, (învechit şi regional) mamon, (articulat) săcretul, (articulat) sotea, (regional) hâdache, (articulat) năpustul, spurc, spurcat, şeitan, şotcă, ucigan, (Transilvania, Banat şi Maramureș) bedă, (Moldova şi Bucovina, articulat) benga, (prin Bucovina) carcandilă, (Transilvania şi Moldova, articulat) mutul, (prin Moldova şi Bucovina, articulat) pocnetul, (prin Oltenia) sarsan, (prin Moldova) scaloi, (prin Bucovina, articulat) şlactrafu, (învechit și articulat) împiedicătorul, (articulat) nepriitorul, (eufemistic, articulat) păcatul; (figurat) poznaş, isteţ, vioi, al naibii; (ihtiologie) (drac-de-mare) dragon.  Eres, substantiv neutru
Sinonime: prejudecată, superstiţie, absurditate, eroare, greşeală, erezie, păcat, rătăcire, (rar) necredinţă, (învechit) minciună; abatere, culpabilitate, culpă, vină, vinovăţie.  Fărădelege, substantiv feminin
Sinonime: abjecție, crimă, ignominie, infamie, josnicie, mârșăvie, mișelie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, ticăloșie, turpitudine, (astăzi rar) scelerație, (figurat) murdărie, (învechit) bazaconie, (învechit) blestemăciune, (învechit) fără de lege, (învechit) fără-de-lege, (învechit) fărăleage, (învechit) făr'delege, (învechit) nebunie, (învechit) necurat, (învechit) necurăție, (învechit) necurățire, (învechit) păgânătate, (învechit) păgânie, (învechit) sacrilegiu, (învechit) verigășie, (popular și familiar) parșivenie, (popular) becisnicie, (popular) blestemăție, (popular) scârnăvie, (popular) spurcăciune, (regional) mârșăvenie, (variantă) fărdelege.

Fărădelege, adjectiv
Sinonime: abject, infam, josnic, mârşav, mişel, mişelesc, mizerabil, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, ruşinos, scelerat, ticălos, (învechit) criminal, (învechit) necredincios, (învechit) păcătos.  Greş, substantiv neutru
Sinonime: abatere, culpabilitate, culpă, cusur, defect, eroare, greşeală, păcat, vină.  Greşeală, substantiv feminin
Sinonime: abatere, cusur, defect, deficienţă, eroare, gafă, hibă, imperfecţiune, incorectitudine, inexactitate, insuficienţă, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, păcat, rătăcire, scădere, scrânteală, slăbiciune, viciu, vină, vinovăţie.  Greşi, verb
Sinonime: a cădea în păcat, a comite o greșeală, a comite un păcat, a confunda, a da greş, a executa ceva greșit, a face cuiva un rău, a face o faptă rea, a face rău, a greși, a încurca, a lua un lucru drept altul, a nu nimeri ținta, a păcătui, a rătăci, a se abate de la regulile de conduită, a se face vinovat, a se înşela, a vătăma.  Hibă, substantiv feminin (popular)
Sinonime: cusur, defect, deficienţă, greşeală, imperfecţiune, insuficienţă, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, nevoie, păcat, scădere, slăbiciune, viciu.  Lichea, substantiv feminin
Sinonime: cusur, defect, deficiență, derbedeu, imperfecțiune, insuficiență, lacună, lepădătură, lipsă, meteahnă, mizerabil, neajuns, netrebnic, om de nimic, păcat, pungaș, pușlama, scădere, scârnăvie, secătură, slăbiciune, șmecher, ticălos, viciu, (argou) sichimea, (familiar) cutră, (familiar) marțafoi, (figurat) căzătură, (figurat) otreapă, (figurat) zdreanță, (învechit și regional) pujlău, (învechit) ștrengar, (Moldova) nandralău, (Moldova) poghibală, (popular și familiar) cioflingar, (regional) orbete, (regional) oșiștie, (regional) postoroncă, (regional) pujlă, (regional, figurat) loază, (Transilvania și Maramureș) techergheu.  Meteahnă, substantiv feminin
Sinonime: defect, cusur, lipsă, slăbiciune, beteşug, imperfecţiune, neajuns, scădere, greşeală, păcat, hibă; (figurat) patimă, pasiune; suferinţă.  Milog (miloagă), substantiv masculin şi substantiv feminin
Sinonime: cerşetor, sărac; nenorocit, păcătos, mizer.  Mișel (mișea), adjectiv
Sinonime: ticălos, nemernic, păcătos, prăpădit, machiavelic, mârşav; laş, fricos, poltron; (învechit) sărac, nevoiaş; neputincios.  Mizerabil (mizerabilă), adjectiv
Sinonime: ticălos, abject, nemernic, păcătos; (figurat) aspru, rău; neîngrijit, lamentabil, jalnic.  Mântuire, substantiv feminin
Sinonime: dezrobire, eliberare, emancipare, emancipație, fine, iertare (de păcate), ispăşire, isprăvire, isprăvit, izbăvire, încheiere, liberare, mântuit, salvare, scoatere, sfârșire, sfârșit, terminare, terminat, (învechit) jertfă, (învechit) liniște și siguranță, (învechit) măntuire, (învechit) mântuință, (învechit) mântuitură, (învechit) prinos, (învechit) scăpare, (învechit) spăseală, (învechit) spăsenie, (învechit) spăsire, (livresc) redempțiune.  Netrebnic (netrebnică), adjectiv
Sinonime: ticălos, nemernic, neisprăvit, mizerabil, păcătos, josnic, mişel, infam; nefolositor, inutil.  Parşiv (parșivă), adjectiv
Sinonime: şiret, şmecher, diabolic; mârşav, ticălos, nemernic, păcătos; dezgustător, respingător.  Păgân (păgână), adjectiv
Sinonime: ateu, crud, cumplit, eretic, idolatru, (învechit) idoloslugaş, idoloslujebnic, liber-cugetător, mahomedan, musulman, necredincios, nemilos, neomenos, păcătos, păgânesc, pătimaş, politeist, proclet, rău, sălbatic, schismatic, turc, turcesc, viclean, vitreg, (învechit şi regional) pogan, (învechit) agarean, (învechit) agarinesc.  Prihană, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: abatere, acuzare, acuzație, blam, blamare, condamnare, culpabilitate, culpă, cusur, defect, dezaprobare, eroare, greșeală, impuritate, imputare, imputație, înfierare, învinovățire, învinuire, meteahnă, murdărie, neaprobare, necinste, pată, păcat, pângărire, profanare, reprobare, reproș, respingere, spurcare, stigmatizare, vină, vinovăție, (învechit) prighană, (învechit) prihănie, (învechit) prihănire.  Sminteală, substantiv feminin
Sinonime: abatere, aiureală, bătaie, ciomăgeală, culpabilitate, culpă, daună, defect, dificultate, eroare, greșeală, greutate, impas, impediment, inconvenient, neajuns, nebunie, necaz, neconformare, neplăcere, nevoie, obstacol, opreliște, pagubă, păcat, piedică, pierdere, prejudiciu, scrânteală, stavilă, stricăciune, țicneală, vină, vinovăție, zăpăceală, (familiar) țăcăneală.  Spurca, verb
Sinonime: a murdări, a mânji, a degrada, a păta, a terfeli; (figurat) a profana, a pângări, a necinsti, a păcătui.  Şugubină, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: păcat, nelegiuire, crimă, ocară, infamie.  Ticălos (ticăloasă), adjectiv
Sinonime: nemernic, păcătos, afurisit, nevrednic, rău, abject, mizerabil, detestabil, mişel, josnic, mârşav, netrebnic, infam, necinstit; sărman, nenorocit, năpăstuit, prăpădit, necăjit.  Vină, substantiv feminin
Sinonime: greşală, eroare, păcat, vinovăţie; (juridic) infracţiune, delict, crimă.  Ponos (ponoase), substantiv neutru
Sinonime: abatere, belea, bucluc, consecință neplăcută, culpabilitate, culpă, cusur, dandana, defect, deficienţă, dezonoare, eroare, greşeală, imperfecţiune, insuficienţă, încurcătură, lacună, lipsă, meteahnă, năpastă, neajuns, necaz, necinste, nemulţumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, nume, pacoste, păcat, plângere, pocinog, poreclă, rău, reclamație, rușine, scădere, slăbiciune, supărare, supranume, viciu, vină, vinovăție; (a trage ponoasele) a suferi consecințele nefaste ale unei acțiuni.  Săblaznă (săblazne), substantiv feminin
Sinonime: greșeală, păcat; scandal, zarvă; poluție, masturbare.  Săblăznitor (săblăznitoare), adjectiv
Sinonime: păcătos, scandalizator.  Smintă (sminte), substantiv feminin
Sinonime: (regional) abatere, alienare, alienație, boală mintală, culpabilitate, culpă, daună, defect, demență, eroare, greșeală, nebunie, pagubă, păcat, pierdere, prejudiciu, sminteală, smintire, stricăciune, țicneală, vină, vinovăție, (variantă; învechit) smântă.  Rătăceală (rătăceli), substantiv feminin (învechit)
Sinonime: abatere, culpabilitate, culpă, eroare, greșeală, păcat, rătăcire, vină, vinovăție.  Absolvi, verb
Sinonime: (a termina o formă de învățământ) a isprăvi, a sfârși; (a scuti pe un acuzat de pedeapsă) a cruța, a ierta; (termen religios) a elibera de păcate, a ierta, a milui.  Curvie, substantiv
Sinonime: adulter, desfrâu, incest, împreunare trupească, păcat trupesc, prostituţie, viață desfrânată, viață destrăbălată, (popular) curvăsărie.  Pecabil, adjectiv
Sinonime: păcătos.  Madea, substantiv
Sinonime: afacere, bir, categorie, chestiune, chip, cusur, dar, dare, defect, deficienţă, dijmă, fel, gen, imperfecţiune, impozit, insuficienţă, lacună, lipsă, lucru, materie, meteahnă, nărav, neajuns, neam, (figurat) om fără caracter, (figurat) om neserios, patimă, păcat, poveste, pricină, problemă, scădere, slăbiciune, socoteală, soi, sort, specie, subiect, tip, treabă, varietate, viciu, zeciuială.  Nedesăvârşire, substantiv
Sinonime: cusur, defect, deficienţă, imperfecţiune, insuficienţă, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, păcat, scădere, slăbiciune, viciu.  Graţiere, substantiv
Sinonime: iertare a unui păcat, (învechit) graţie.  Săblăzni, verb
Sinonime: a (se) abate de la calea morală, a (se) necăji, a cădea în ispită, a greşi, a nu recunoaște ca atare, a păcătui; a ejacula, a avea poluție.  Aghiuță, substantiv
Sinonime: belzebut, cel-de-pe-comoară, cel-din-baltă, demon, diavol, drac, ducă-se-pe-pustii, idol, împelițatul, încornoratul, mititelul, naiba, năpustul, necuratul, nefârtatul, nepriitorul, nevoia, nichipercea, pârdalnicul, pârlea, procletul, pustiul, sarsailă, satană, săcretul, scaraoțchi, sotea, spurc, spurcat, șeitan, șotcă, tartor, tichiuţă, ucigan, ucigă-l-crucea, ucigă-l-toaca, vicleanul, (eufemistic) păcatul, (învechit și regional) mamon, (învechit) împiedicătorul, (Moldova și Bucovina) benga, (popular și familiar) michiduță, (popular) faraon, (prin Bucovina) carcandilă, (prin Bucovina) șlactrafu, (prin Moldova și Bucovina) pocnetul, (prin Moldova) scaloi, (prin Oltenia) sarsan, (regional) hâdache, (Transilvania și Moldova) mutul, (Transilvania, Banat și Maramureș) bedă.  Venial, adjectiv
Sinonime: (despre păcate, greșeli) amnistiabil, care se poate ierta, fără gravitate, insignifiant, pardonabil, remisibil, scuzabil, ușor.  Absoluție, substantiv
Sinonime: (biserica catolică) absoluțiune, iertarea păcatelor, remisiune.  Incest, substantiv
Sinonime: crimă, legătură sexuală interzisă (între rude apropiate), păcat.  Cotolnicit, adjectiv (regional)
Sinonime: căzut în păcate grele, păcătuit, (regional) catolnicit.  Cotolnici, verb (regional)
Sinonime: a cădea în păcate grele, a păcătui, (regional) a catolnici.  Scăldușă, substantiv (regional)
Sinonime: albie, baie, cadă, ciupă, îmbăiere, scăldătoare, scăldușcă, spălare, vas; (figurat; învechit) curățire de păcate.  Insuficienţă, substantiv
Sinonime: carență, cusur, defect, deficiență, imperfecțiune, lacună, lipsă, meteahnă, neajuns, păcat, racilă, sărăcie, scădere, slăbiciune, tară, viciu, (învechit) greșeală, (învechit) lichea, (învechit) neajungere, (învechit) nedesăvârșire, (învechit) răutate, (Oltenia, Muntenia și Moldova) ponos, (popular și familiar) beteșug, (regional și familiar) hibă, (regional) madea, (regional) teahnă.  Înălbi, verb
Sinonime: a (se) albi, a decolora, a deveni (mai) alb, a părea alb, a vopsi în alb, (figurat) a (se) curăța, (figurat) a (se) purifica de păcate, (învechit) a nălbi, (popular) a (se) farda, (rar) a încărunți, (regional) a (se) bili.  Înălbire, substantiv
Sinonime: albire, decolorare, fardare, înălbit, încărunțire, (figurat) curățare, (figurat) purificare (de păcate), (popular) albeală, (popular) înălbeală, (popular) vopsire în alb.  Pânganie, substantiv (regional)
Sinonime: păcătos, (variantă) pângarie.