Oxida, verb
Sinonime:
a acoperi cu oxid, a galvaniza, a oxigena, a rugini, a supraoxida, (popular) a cocli.
Oxidant, adjectiv
Sinonime:
oxidativ.
Oxidaţie, substantiv
Sinonime:
hematoză, oxidare, oxigenare.
Oxidoreducere, substantiv
Sinonime:
(chimie) oxidoreducție, redox.
Oxidril, substantiv masculin
Sinonime:
(chimie) hidroxil, (ieșit din uz) osidril.
Bauxită, substantiv feminin Sinonime:
oxid de aluminiu.
Muced (mucedă), adjectiv
Sinonime:
degradat, fumuriu, îngălbenit (de vreme), mucegăios, mucegăit, mucezit, negru-vânăt, sur, umed, vânăt-fumuriu, (figurat) depășit, (învechit) mucede, (învechit) mucid, (Oltenia și Muntenia) sfoiegit, (regional) facău, (regional) focău, (regional) mucegărit, (regional) oxidat.
Mucezi, verb
Sinonime:
a (se) mucegăi, a face mucegai, a se altera, a se strica, (Oltenia) a (se) sfoiegi, (regional) a (se) mucuri, (regional) a (se) oxida; (figurat) a duce o viață monotonă, a lâncezi, a trăi inactiv.
Oxigena, verb
Sinonime:
a (se) oxida, a decolora; a aera, a aerisi, a ventila.
Rugini, verb Sinonime:
a se oxida, a prinde rugină, a se strica; a se învechi, a nu mai corespunde, a nu fi bun, a se degrada.
Ruginit (ruginită), adjectiv Sinonime:
oxidat, galben-roşietic, plin de rugină, stricat; (figurat) învechit, îmbătrânit; dogit, înapoiat, demodat, depăşit, scos din uz.
Alb, adjectiv și substantiv
Sinonime:
(adjectiv) dalb, coliliu; (substantiv) (chimie) (alb de balenă) spermanţet; (alb de barită) sulfat de bariu; (alb de plumb) ceruză, (învechit) ştiubeci; (alb de titan) bioxid de titan; (alb de zinc) oxid de zinc; (substantiv) (zoologie) (albul-mijlociu) york mijlociu; (adjectiv) gol, nescris.
Alumină, substantiv
Sinonime:
oxid de aluminiu.
Antioxidant, substantiv
Sinonime:
(chimie) anticoroziv, antioxigen, inhibitor de oxidare.
Calce, substantiv
Sinonime:
oxid de calciu; var; (calce-mare) rostopască; (calce-mică) grâuşor, sălăţea, untişor.
Cocli, verb
Sinonime:
a oxida, a rugini.
Coclire, substantiv
Sinonime:
oxidare, oxidaţie, ruginire.
Coclit, adjectiv
Sinonime:
oxidat, ruginit.
Cuproxid, substantiv
Sinonime:
(chimie) oxid de cupru.
Etilenoxid, substantiv
Sinonime:
(chimie) oxid de etilenă.
Magnezie, substantiv
Sinonime:
(chimie) oxid de magneziu.
Inhibitor, substantiv
Sinonime:
catalizator negativ, (inhibitor de oxidare) antioxidant.
Hematoză, substantiv
Sinonime:
(biologie) oxigenare, (învechit) oxidaţie.
Alumin, substantiv
Sinonime:
alumină, bauxit, bauxită, oxid de aluminiu.
Redox, substantiv
Sinonime:
(chimie) oxidoreducere, oxidoreducție.
Litargă, substantiv
Sinonime:
(chimie) miniu, oxid de plumb.
Tutea, substantiv (învechit)
Sinonime:
alb de zinc, oxid de zinc, tuție, țincvais.
Hidroxil, substantiv
Sinonime:
(chimie) oxidril.
Miniu, substantiv
Sinonime:
(chimie) litargă, minium, oxid de plumb, (învechit) minău, (învechit) mineu.
Oxigenare, substantiv
Sinonime:
combinare cu oxigenul, hematoză, (ieșit din uz) ossigenare, (învechit) oxidație.
Monoxid, substantiv
Sinonime:
(chimie) (monoxid de azot) oxid nitric.
Apă-grea, substantiv
Sinonime:
(chimie) oxid de deuteriu.
Yterbină, substantiv
Sinonime:
(chimie) oxid de yterbiu.
Hemimorfit, substantiv
Sinonime:
(mineralogie) calamină, oxid de zinc silicifer, silicat de zinc, smithsonit, zinc oxidat silicifer.
Supraoxidație, substantiv
Sinonime:
(chimie) oxidare puternică, supraoxidare, (variantă) supraoxidațiune.
Ruginire, substantiv
Sinonime:
apariție de rugină, oxidare, oxidație, ruginit, (figurat) îmbătrânire, (figurat) învechire, (figurat) ramolire, (popular) coclire.
Cuprit, substantiv
Sinonime:
(mineralogie) oxid natural de cupru, (variantă) cuprită.
