Ocupa, verb Sinonime:
a pune stăpânire, a stăpâni, a lua, a reţine, a păstra; a preocupa, a absorbi; a (se) interesa, a (se) îngriji.
Ocupand, substantiv (învechit)
Sinonime:
ocupant.
Ocupant (ocupantă), substantiv masculin și feminin
Sinonime:
chiriaș, rezident; colonizator, cotropitor, cuceritor, invadator, ocupator, (franțuzism învechit) concherant, (învechit) supuitor.
Ocupare, substantiv
Sinonime:
activitate, cucerire, îndeletnicire, luare în stăpânire, lucru, muncă, ocupație, preocupare, subjugare, treabă, (învechit) ocupațiune.
Ocuparisi, verb (învechit)
Sinonime:
a (se) ocupa, (variantă) a ochiuparisi.
Ocupaţie, substantiv feminin Sinonime:
îndeletnicire, preocupare, activitate; slujbă, post, profesie, meserie; cucerire, stăpânire.
Ocupațiune, substantiv
Sinonime:
ocupație.
Ocupator, substantiv
Sinonime:
ocupant.
Activitate, substantiv feminin
Sinonime:
acţiune, afacere, exercițiu, funcție, îndeletnicire, job, muncă, ocupaţie, operațiune, profesie.
Ataca, verb Sinonime:
a lovi, a izbi, a năvăli; a aborda (ceva), a se ocupa de (ceva); a acuza, a agresa, a asalta, a bombarda, a combate, a critica.
Branșa, verb Sinonime:
a racorda, a face un branşament, a face legătura, a conecta, a uni. Branșă, substantiv feminin Sinonime:
meserie, profesiune, ocupaţie, îndeletnicire, funcţie, slujbă; ramură, domeniu, sector de activitate, disciplină, specialitate, secțiune; aripă; ramificație.
Breaslă, substantiv feminin (învechit) Sinonime:
asociaţie, organizație; tagmă, rang, cin; meserie, profesiune, ocupaţie, îndeletnicire, funcţie, slujbă; branșă.
Captura, verb Sinonime:
a prinde, a lua prizonier; a cuceri, a ocupa, a cuprinde. Captură, substantiv
Sinonime:
capturare; pradă, (învechit) duium, plean, pleaşcă, priză.
Carieră, substantiv feminin
Sinonime:
domeniu (de activitate), meserie, ocupație, profesie, profesiune, ramură (de muncă), situație bună; arenarie, balastieră, exploatare minieră, microcarieră, mină, (regional) baie; amfiteatru, arenă, manej; (figurat) cale, drum.
Căpătâi, substantiv neutru Sinonime:
pernă; rost, situaţie, ocupaţie, îndeletnicire; sens, finalitate; capăt, cap, început, margine, sfârşit, extremitate.
Căuta, verb Sinonime:
a umbla după ceva, a cerceta, a scotoci, a cotrobăi, a se interesa (de ceva), a urmări; (reflexiv) a avea trecere, a avea preţ, a avea valoare, a se cere; a purta de grijă, a se îngriji, a se ocupa, a se interesa; a băga de seamă, a observa; a-şi da silinţa, a se strădui, a încerca; a se uita, a privi, a urmări cu ochii.
Coloniza, verb
Sinonime:
a popula; (învechit) a aşeza, a locui, a ocupa, a invada.
Cotropi, verb
Sinonime:
a invada, a subjuga, a ocupa, a încălca, a năpădi, (popular) a călca, (învechit) a cuprinde, a năbuşi, a stropşi, a supăra.
Cotropitor (cotropitoare), adjectiv
Sinonime:
agresor, invadator, ocupant; (figurat) copleșitor, foarte mare, imens.
Cuceri, verb Sinonime:
a captura, a cuprinde, a ocupa, a învinge, a izbândi; a capta atenţia, a fermeca, a încânta.
Cucerire, substantiv feminin
Sinonime:
câştigare, conchetă, ocupare, ocupaţie, luare, subjugare, repurtare; încântare.
Cultiva, verb
Sinonime:
a (se) instrui, a citi, a crește, a deveni cult, a educa, a îngriji și a recolta, a întreține, a învăța, a lucra (pământul), a planta, a practica (pamfletul), a se civiliza, a se rafina, a se stila, a semăna, a-(și) îmbogăți spiritul, a-și îmbogăți cunoștințele, (figurat) a dezvolta, (figurat) a face să crească, (figurat) a face să se dezvolte, (figurat) a se ciopli, (figurat) a se cizela, (figurat) a se ocupa cu râvnă de ceva, (figurat) a se ocupa sârguitor, (figurat) a se subția, (figurat) a se șlefui, (învechit și figurat) a se roade, (învechit) a se politici, (variantă) a cultivi.
Cuprinde, verb
Sinonime:
a îmbrăţişa, a prinde, a apuca cu braţele; a vedea, a înţelege, a cunoaşte; a învălui, a include, a conţine; a pune stăpânire, a cuceri, a ocupa, a captura, a înhăţa, a încercui, a îngloba; a avea, a intra, a merge, a încăpea, a(-l) copleşi, a(-l) răzbi, (învechit) a(-l) răzbate, a-l apuca, a-i veni, a trece; a cotropi, a invada, a împresura, a încălca, a înconjura, a îndeletnici, a lua, a năpădi, a sechestra.
Cuprins, substantiv neutru
Sinonime:
conţinut; întindere, suprafaţă, spaţiu, loc, ţinut, regiune; tablă de materii, sumar, întins, teritoriu, (învechit) cuprindere, olat, limită, (rar) perimetru, (învechit) ocol, (rar) plin, corp, materie, (învechit) registru, scară, sumă, (grecism învechit) pinax; cotropire, gard, invadare, invazie, împrejmuire, încălcare, îngrăditură, năpădire, ulucă. Cuprins, adjectiv
Sinonime:
avut, bogat, înstărit, ocupat, prins, situat.
Deţine, verb
Sinonime:
a avea, a stăpâni, a ocupa, a poseda; a închide, a aresta, a purta.
Dobândi, verb
Sinonime:
a primi, a căpăta, a obţine, a agonisi, a procura, (prin Transilvania) a însăma, a câştiga, a asimila, a repurta; a bate, a birui, a cuceri, a înfrânge, a întrece, a învinge, a lua, a ocupa.
Face, verb
Sinonime:
a (se) produce, a lucra, a alcătui, a realiza, a construi, a zidi, a ridica, a genera, a procrea, a stabili, a institui, a întocmi, a elabora, a îndeplini, a efectua, a înfăptui, a crea, a izvorî, a da formă, a dura, a edifica, a plăsmui, a imagina, a scrie, a picta, a naște, a da viață, a aduce pe lume, a rodi, a da roade, a provoca, a transforma, a (se) preface, a deveni, a însuma, a valora, a petrece, a parcurge un interval de timp, a săvârși, a făptui, a comite, a executa, a practica, a exercita, a se ocupa cu ceva, a se afla, a se găsi, a pregăti, a aranja, a curăța, a aprinde, a găti, a împărți cărțile de joc, a proceda, a se comporta, a se descurca, a introduce, a ține, a organiza, a vorbi, a rosti, a vrăji, a fermeca, a pricinui, a cauza, a se îndrepta, a o lua spre, a ajunge, a se preschimba, a se ivi, a crește, a se forma, a se arăta, a părea, a da impresia, a se abate, a se îndepărta, a dobândi, a căpăta, a-și căuta, a i-o plăti cuiva, a se răzbuna.
Filozofa, verb
Sinonime:
a concepe, a cugeta, a disputa, a face filozofie, a gândi (profund), a medita, a rațiocina, a raționa, a reflecta, a rezona, a se ocupa de filozofie, a specula, (învechit) a filosofisi, (variantă) a filosofa.
Invazie, substantiv feminin
Sinonime:
agresiune, copleşire, cotropire, extindere năprasnică, incursiune, invadare, migrație, năpădire, năvală, năvălire, ocupație, raid, revărsare puternică, (variantă) invaziune.
Îndeletnici, verb Sinonime:
a se ocupa, a practica, a face o meserie.
Îndeletnicire, substantiv feminin Sinonime:
ocupaţie, profesie, meserie; preocupare, grijă, solicitudine.
Lefterie, substantiv feminin (popular)
Sinonime:
apreciere, atenție, calificare, cinste, cinstire, considerație, credit, încredere, îndeletnicire, meserie, ocupaţie, onoare, prețuire, profesiune, reputație, respect, stimă, trecere, vază, (regional) liftirie.
Locatar, substantiv masculin
Sinonime:
chiriaş, coabitant, colocatar, coocupant, ocupant, proprietar, sublocatar, (învechit, în Moldova) chirigiu, (prin Transilvania) salău.
Locuit (locuită), adjectiv
Sinonime:
neliber, ocupat, populat, (învechit) locuitor, (învechit) poporat, (învechit) poporos, (învechit) populos.
Lua, verb Sinonime:
a apuca, a prinde, a reţine, a pune mâna, a înhăţa; a deposeda, a lipsi, a priva, a confisca; a ocupa, a cuceri, a cuprinde.
Lucru, substantiv neutru Sinonime:
obiect; muncă, faptă, acţiune, treabă, ocupaţie; chestiune, fapt, fenomen, problemă.
Meserie, substantiv feminin Sinonime:
îndeletnicire, profesiune, ocupaţie, specialitate.
Meşteşug, substantiv neutru Sinonime:
meserie, îndeletnicire, ocupaţie, profesiune, specialitate; pricepere, îndemânare, abilitate, dibăcie, iscusinţă, ingeniozitate; artă, măiestrie; mijloc, procedeu, metodă; viclenie, vicleşug, înşelătorie, tertip, şiretlic.
Meşteşugărie, substantiv feminin Sinonime:
meşteşug, meserie, ocupaţie, îndeletnicire, specialitate.
Muncă, substantiv feminin
Sinonime:
activitate, acţiune, calvar, canon, caznă, chin, durere, efort, forțare, încercare, îndeletnicire, lucrare, lucrat, lucru, martiriu, meserie, munculiță, muncușoară, ocupaţie, osteneală, patimă, păs, pătimire, post, preocupare, profesie, profesiune, robotă, roboteală, robotit, schingiuire, schingiuit, serviciu, sforțare, silință, slujbă, slujbuliță, slujbușoară, strădanie, străduială, străduință, străduire, suferință, supliciu, tortură, travaliu, treabă, trudă, trudnicie, zbatere, (învechit și popular) muncire, (învechit și popular) osteneală, (Moldova și Transilvania) zoală, (popular și familiar) trebușoară, (popular) canoneală, (prin Muntenia) morânceală, (regional) meșteșug, (regional) ștrapaț; (învechit) căznire, deală, laboare, nevoință, ocupare, ostenință, preocupație, sforță, strădănuință, strădănuire.
Oficiu, substantiv neutru
Sinonime:
agenţie, ajutor, cămară, cămăruţă, datorie, decizie, decret domnesc, funcție, încăpere, îndatorire, înlesnire, obligaţie, ocupaţie, odăiţă, rol, sarcină, serviciu (religios), slujbă (bisericească), (învechit) ofis; (locuţiune) (din oficiu) în mod automat.
Practica, verb
Sinonime:
a exercita, a profesa, a se ocupa (cu ceva). Practică, substantiv feminin
Sinonime:
abilitate, aplicare, capacitate, competență, datină, deprindere, destoinicie, dexteritate, dibăcie, exercitare, exercițiu, experiență, ingeniozitate, iscusință, isteție, istețime, îndemânare, obicei, practicare, pregătire, pricepere, procedură, profesare, repetare, seriozitate, știintă, talent, ușurință, valoare, vrednicie.
Profesiune, substantiv feminin Sinonime:
ocupaţie, meserie, îndeletnicire, calificare; job.
Rost, substantiv neutru Sinonime:
sens, tâlc; atribuţie, rol, misiune, raţiune, scop, menire, slujbă, ocupaţie, post, stare, situaţie, rânduială; gospodărie, administraţie.
Serviciu, substantiv neutru
Sinonime:
slujbă, ocupaţie, funcţie, post; însărcinare, misiune, atribuţie, (sport) servă.
Slujbă, substantiv feminin Sinonime:
îndeletnicire, serviciu, funcţie, post; misiune, sarcină, însărcinare; (învechit) treabă, lucru, ocupaţie.
Supune, verb
Sinonime:
a accepta, a amaneta, a asculta, a ascunde, a aservi, a bate, a birui, a ceda, a constrânge, a controla, a copleși, a covârși, a cuceri, a cuprinde, a destina, a disciplina, a domestici, a domina, a dosi, a expune, a forța, a hărăzi, a impune, a ipoteca, a îmblânzi, a împovăra, a îndoi, a înfrânge, a înrobi, a întrece, a învinge, a meni, a mistui, a năpădi, a obliga, a ocupa, a predispune, a prostitua, a răsfrânge, a răzbi, a ridica, a robi, a se conforma, a se închina, a se pleca, a se preda, a se smeri, a se umili, a sili, a subjuga, a subordona, a sufleca, a sumete, a suporta, a trage, a urma, (figurat) a înfeuda, (figurat) a îngenunchea, (învechit) a pobedi, (învechit) a prididi, (învechit) a reduce, (învechit) a se cuceri, (învechit) a se paradosi, (învechit) a se supleca, (popular) a pleca.
Travaliu, substantiv neutru
Sinonime:
activitate, caznă, chin, durerile facerii, durerile nașterii, efort, forțare, îndeletnicire, lucru mecanic, lucru, muncă, ocupație, osteneală, preocupare, sforțare, silință, strădanie, străduință, treabă, trudă, zbatere; (popular, la plural) curmături.
Treabă, substantiv feminin Sinonime:
îndeletnicire, ocupaţie, activitate, preocupare; muncă, lucru, ispravă, faptă; chestiune, problemă, afacere, daravelă.
Rezident, substantiv masculin
Sinonime:
locuitor, locatar, ocupant; (medic rezident) absolvent medicinist care îşi perfecţionează practica în spital.
Carpicultură, substantiv
Sinonime:
(ramură a pisciculturii care se ocupă cu creșterea crapului) ciprinicultură.
Concherant, substantiv
Sinonime:
aventurier, conchistador, cuceritor, invadator, ocupant. Concherant, adjectiv
Sinonime:
cuceritor, dominator, invadator, ocupant.
Conchetă, substantiv (învechit)
Sinonime:
apropriere, capturare, captură, conchistă, cucerire, luare, ocupare, ocupație, seducere, seducție, subjugare, sumisie, sumisiune, supunere.
Stăpânire, substantiv
Sinonime:
posedare, proprietate, posesiune; cârmuire, guvern, autoritate; ocupaţie, dominaţie; cunoaştere; abținere, cumpăt, reținere; influenţă, înrâurire, putere, stat, ţară.
Cotropitor, substantiv
Sinonime:
agresor, invadator, ocupant.
Cucerit, adjectiv
Sinonime:
câștigat, ocupat; încântat.
Cuceritor, substantiv
Sinonime:
ocupant, (învechit) supuitor, (franţuzism) concherant.
Marafet, substantiv
Sinonime:
abilitate, artificiu, capcană, capriciu, chef, cursă, destoinicie, dexteritate, dibăcie, fandoseală, fantezie, fason, fiţă, fleac, ingeniozitate, intermediere, intrigă, iscusință, isteţie, isteţime, îndeletnicire, îndemânare, înșelătorie, lucru mărunt, maimuţăreală, maraz, maşinaţie, măiestrie, meserie, meșteșug, mijloc, moft, naz, obiect lipsit de valoare, ocupaţie, organ, podoabă (pretențioasă), poftă, prefăcătorie, pricepere, procedeu, profesiune, prosteală, sclifoseală, stratagemă, subterfugiu, șiretenie, șiretlic, șmecherie, știință, talent, tertip, toană, truc, uneltire, ușurință, viclenie, vicleșug.
Preocupaţie, substantiv
Sinonime:
activitate, angoasă, grijă, inchietudine, îndeletnicire, lucru, muncă, obsesie, ocupaţie, preocupare, treabă, (variantă) preocupațiune.
Confina, verb
Sinonime:
a se izola, a se închide, a se învecina (cu); (figurat) a se limita la o singură activitate, a se limita la o singură ocupație, a se specializa.
Aferat, adjectiv
Sinonime:
agitat, copleșit (de treburi), ocupat.
Plugări, verb
Sinonime:
(regional) a fi plugar, a lucra pământul cu plugul, a păuri, a plugui, a practica ocupația de plugar, a umbla cu plugușorul.
Meşterie, substantiv
Sinonime:
abilitate, destoinicie, dexteritate, dibăcie, ingeniozitate, iscusință, isteție, istețime, îndeletnicire, îndemânare, însușire, măiestrie, meserie, meșteșug, ocupație, pricepere, profesiune, știință, talent, ușurință.
Dactilografia, verb
Sinonime:
a bate la mașină, a fi dactilograf, a redactilografia, a scrie la mașina de scris, a se ocupa cu dactilografia.
Dădăci, verb
Sinonime:
a conduce, a da sfaturi inutile, a fi dădacă, a îndemna, a îndruma, a îngriji un copil, a se ocupa de o persoană (adultă) ca de un copil, a sfătui insistent (până la plictiseală), a trata cu grijă exagerată.
Ergoterapie, substantiv
Sinonime:
terapeutică ocupațională, terapie fizică și ocupațională.
Job, substantiv
Sinonime:
activitate, lucrare plătită, lucru, meserie, muncă, ocupație, sarcină, serviciu, slujbă.
Arendăși, verb (învechit)
Sinonime:
a avea îndeletnicirea de arendaș, a avea ocupația de arendaș, a fi arendaș.
Reduce, verb
Sinonime:
a (se) atenua, a (se) calma, a (se) diminua, a (se) domoli, a (se) ieftini, a (se) împuțina, a (se) limita, a (se) liniști, a (se) mărgini, a (se) mici, a (se) micșora, a (se) modera, a (se) pondera, a (se) potoli, a (se) restrânge, a (se) rezuma, a (se) scurta, a (se) tempera, a (se) ușura, a concentra, a constrânge, a cotropi, a cuceri, a descrește, a face să fie mai mic, a încetini, a lăsa, a obliga, a ocupa, a prescurta, a readuce, a scădea, a se mulțumi, a sili, a simplifica, a slăbi, a sta, a subjuga, a supune, (figurat) a (se) îmblânzi, (figurat) a (se) îndulci, (figurat) a (se) înmuia, (figurat) a (se) muia, (figurat) a comprima, (figurat) a condensa, (figurat) a piluliza, (învechit și figurat) a îngusta, (învechit și regional) a (se) strâmta, (învechit) a (se) puțina, (învechit) a reduțirui, (popular și figurat) a se pișca, (rar) a (se) pacifica, (rar) a se încheia, (Transilvania) a scăpăta.
Locuitor, substantiv
Sinonime:
aborigen, autohton, băștinaș, citadin, compatriot, consătean, contadin, emigrant, emigrat, imigrant, indigen, insular, localnic, mahalagiu, mărginaș, mărginean, ocupant, persoană, resortisant, rezident, sătean, târgoveț, țăran, (figurat) suflet, (grecism învechit) simpatriot, (învechit) lăcuitor, (învechit) sălășluitor, (livresc) pământean; (la plural) orășenime, populație, târgovețime, țărănime, (învechit și regional) poporime, (învechit) poporație, (învechit) public.
Indisponibil, adjectiv
Sinonime:
epuizat, inapt, nedisponibil, ocupat, reținut.
Băilui, verb (învechit)
Sinonime:
a îngriji, a se îndeletnici, a se ocupa.
Subjugare, substantiv
Sinonime:
aservire, captivare, cucerire, delectare, desfătare, dominare, fascinare, fascinație, fermecare, încântare, înrobire, ocupare, răpire, robie, robire, seducere, seducție, supunere, vrăjire, (figurat) înfeudare, (figurat) îngenunchere, (livresc) servitute.
Squatter, substantiv (englezism)
Sinonime:
chiriaș ilegal, ocupant fără titlu.
Squatteriza, verb
Sinonime:
a ocupa ilegal o locuință (nefolosită).
Luare, substantiv
Sinonime:
achiziționare, adoptare, apucare, căsătorie, confiscare, cucerire, cumpărare, cumpărat, dobândire, îmbolnăvire, încasare, înhățare, înlăturare, înșfăcare, luat, obținere, ocupare, ocupație, preluare, primire, prindere, prins, procurare, sechestrare, târguire, unire, (familiar și figurat) umflare, (franțuzism învechit) conchetă, (învechit și popular) distracție, (învechit și popular) poftă, (învechit și popular) voioșie, (învechit) loare, (învechit) luătură, (învechit) luoare, (învechit) luore, (învechit) scumpărătoare, (Transilvania; învechit) excepție; (luare-aminte) atenție, băgare de seamă, curiozitate, grijă, interes, observare, privire, prudență, (învechit) perierghie.
Supuitor, adjectiv și substantiv (învechit)
Sinonime:
conjunctiv, subjonctiv; cuceritor, ocupant; (doar substantiv) codoș, codoșcă.
Concuerant, adjectiv (învechit)
Sinonime:
cuceritor, ocupant, (învechit) concherant.
Supusăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
ascundere, așezare dedesubt, cucerire, înrobire, ocupare, presupunere, subjugare, supunere, (învechit) supunăciune.
Business, substantiv (englezism)
Sinonime:
afacere, muncă, negoț, ocupație, trafic, tranzacție; (familiar) bișniță, bișnițăreală, bișnițărire.
Supunăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
ascundere, așezare dedesubt, cucerire, înrobire, ocupare, subjugare, supunere.
