Ocolitor, adjectiv
Sinonime:
împrejmuitor, înconjurător, ocolit.
Ocolitură, substantiv
Sinonime:
ocolire, (învechit și popular) împrejmuire.
Evaziv (evazivă), adjectiv Sinonime:
vag, neclar, nelămurit, nesigur, confuz, neînţeles, nedesluşit, neprecis, ocolit.
Indirect (indirectă), adjectiv Sinonime:
pe ocolite, cu ocoluri, mijlocit, pe de lături.
Lăturalnic (lăturalnică), adjectiv Sinonime:
izolat, dosnic, retras, mărginaş, ocolit.
Bretelă, substantiv
Sinonime:
șosea, alee ocolitoare, centură; bandulieră, brasieră; (anatomie) lanieră.
Evitat, adjectiv
Sinonime:
eludat, eschivat, ocolit.
Ocoleală, substantiv
Sinonime:
ocol, ocolire, ocolitură.
Ocolire, substantiv
Sinonime:
eludare, evitare, ignorare, împiedicare, înconjur, înconjurare, îndepărtare, înlăturare, ocol, ocoleală, ocoliș, ocolit, ocolitură, preîntâmpinare, prevenire, prevenție, (figurat) divagare, (învechit și regional) apărare, (învechit și regional) împresurare, (învechit) asediere, (învechit) delimitare, (învechit) împrejmuire, (popular) cutreierare, (regional) răsfățare.
Cotitor, adjectiv
Sinonime:
cotelitor, ocolitor, șerpuit. Cotitor, substantiv
Sinonime:
cotar, cotelitor.
Deturnat, adjectiv
Sinonime:
delapidat, escamotat, piratat, sustras; deviat, indirect, îndepărtat, ocolit. Deturnat, substantiv
Sinonime:
deturnare.
