Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Obligaţie
Obligaţie, substantiv feminin
Sinonime: angajament, angajare, cerință, datorie, exigență, făgăduială, făgăduință, imperativ, îndatorire, însărcinare, jurământ, motiv de recunoștință, necesitate, nevoie, obligare, obligativitate, oficiu, pretenție, promisiune, răspundere, responsabilitate, sarcină, trebuință, (figurat) comandament, (învechit și regional) juruință, (învechit și regional) niștotă, (învechit) dator, (învechit) datorință, (învechit) îndatorință, (învechit) nevoință, (învechit) nevoire, (învechit) recerință, (livresc) servitute, (popular) legământ, (popular) legătură, (variantă) obligațiune.  

Angara
Angara, substantiv feminin
Sinonime: necaz, belea, neajuns, mizerie; (învechit) bir, dare, impozit, corvoadă, obligație (în bani sau zile de lucru).  
Atribuţie
Atribuţie, substantiv feminin
Sinonime: îndatorire, însărcinare, obligaţie, sarcină; funcție, prerogativă, competență.  
Bir
Bir, substantiv neutru (învechit)
Sinonime: dare, impozit, contribuţie, obligație; tribut, dajdie, adet.  
Boieresc
Boieresc, substantiv neutru (învechit)
Sinonime: beilic, clacă, obligație, rușfet; (adjectiv) de boier, grofesc.  
Comandament
Comandament, substantiv neutru
Sinonime: autoritate, organ de comandă, organ de conducere, putere, stat-major, ștab; canon, cerință, comandă, decalog, exigență, imperativ, intimare, lege, necesitate, nevoie, normă, obligație, ordin, poruncă, precept, pretenție, regulă, trebuință, ucaz, ultimat, ultimatum.  
Datorie
Datorie, substantiv feminin
Sinonime: îndatorire, obligaţie, sarcină, (învechit) dator, îndatorinţă, credit, (popular şi familiar) veresie, (Transilvania şi Oltenia) credinţă; oficiu; (livresc) servitute.  
Debit
Debit, substantiv neutru
Sinonime: datorie, obligaţie, lipsă, pasiv; circulație, mișcare, trafic; articulație, dicție, elocuțiune, flux; tutungerie, desfacere, plasare, vindere, vânzare.  
Imperativ
Imperativ, substantiv neutru
Sinonime: necesitate, obligaţie, cerinţă, poruncă (a vremii).  
Impunere
Impunere, substantiv feminin
Sinonime: silă, constrângere, obligaţie; impozit, taxă, dare, bir.  
Îndatorire
Îndatorire, substantiv feminin
Sinonime: obligaţie, sarcină; atenţie, politeţe.  
Însărcinare
Însărcinare, substantiv feminin
Sinonime: sarcină, îndatorire, misiune, răspundere, obligaţie.  
Jurământ
Jurământ, substantiv neutru
Sinonime: legământ, juruinţă, obligaţie.  
Juvăţ
Juvăţ, substantiv neutru
Sinonime: ştreang, lanţ, legătură; (figurat) obligaţie.  
Legământ
Legământ, substantiv neutru
Sinonime: obligaţie, angajament, îndatorire; învoială, înţelegere, acord, convenţie, pact.  
Legătură
Legătură, substantiv feminin
Sinonime: acord, angajament, aranjament, armură, bandaj, basma, boccea, coardă, combinație, comunicație, contact, contract, convenție, cravată, descântec, farmec, faşă, frânghie, funie, împreunare, îndatorire, înlănțuire, înţelegere, învoială, învoire, lanţ, legământ, legătoare, magie, mănunchi, nex, obligație, pact, pansament, raport, referință, relaţie, sarcină, sfoară, testemel, tifon, tranzacție, unire, unitate, vrajă, vrăjitorie, (grecism învechit) schesis, (livresc) contingență, (rar) snop, (rar) suită, (regional) smoc, (filozofie) (legătură universală) interdependență, (fizică) (legătură conductivă) legătură galvanică; (chimie) (legătură covalentă) covalență, (legătură de hidrogen) punte de hidrogen, (legătură electrovalentă) electrovalență, (legătură heteropolară) electrovalență, (legătură homeopolară) covalență, (legătură ionică) electrovalență.  
Lege
Lege, substantiv feminin
Sinonime: acțiune, autoritate, canon, cartă, cauză, cod, condamnare, confesiune, constituție, consuetudine, credinţă, cult, cutumă, datină, decizie, decret, dispoziţie, drept, dreptate, echitate, fel, hotărâre, judecată, justiție, normă, obicei, obiceiul pământului, obligaţie, ordin, ordonanță, osândă, pedeapsă, precept divin, proces, putere, rânduială, regulament, regulă, religie, rezoluție, rit, sentință, statut, tipic, tradiţie, tribunal, uz, uzanță, verdict, (învechit și popular) ucaz, (învechit) codice, (învechit) edict, (învechit) firman, (învechit) legiuire, (învechit) pravilă, (învechit) reglement, (învechit) testament; (lege logică) expresie validă, tautologie, teză logică.  
Necesitate
Necesitate, substantiv feminin
Sinonime: cerinţă, exigență, folos, imperativ, nevoie, obligativitate, obligație, oportunitate, pretenție, solicitare, trebuinţă, utilitate, (figurat) comandament, (învechit și popular) treabă, (învechit și regional) lipsă, (învechit și regional) niștotă, (învechit) nevoință, (învechit) nevoire, (învechit) polză, (învechit) recerință, (popular) priință; (fiziologie) (plural articulat) nevoile, (popular, articulat) treaba.  
Oficiu
Oficiu, substantiv neutru
Sinonime: agenţie, ajutor, cămară, cămăruţă, datorie, decizie, decret domnesc, funcție, încăpere, îndatorire, înlesnire, obligaţie, ocupaţie, odăiţă, rol, sarcină, serviciu (religios), slujbă (bisericească), (învechit) ofis; (locuţiune) (din oficiu) în mod automat.  
Poruncă
Poruncă, substantiv feminin
Sinonime: ordin, comandă, dispoziţie, obligaţie.  
Povară
Povară, substantiv feminin
Sinonime: sarcină, încărcătură, greutate, obligaţie; trudă, chin, suferinţă, apăsare.  
Prescripţie
Prescripţie, substantiv feminin
Sinonime: obligaţie, dispoziţie, prevedere; recomandaţie, reţetă; anulare, stingere, pierdere.  
Pretenţie
Pretenţie, substantiv feminin
Sinonime: ambiție, cerere, cerinţă, deziderat, doleanță, dorință, exigenţă, fatuitate, gloriolă, ifos, imodestie, imperativ, infatuare, înfumurare, îngâmfare, moft, naz, necesitate, nevoie, obligație, orgoliu, reclamare, revendicare, revendicație, rigurozitate, sclifoseală, severitate, suficiență, trebuință, vanitate, vanterie, veleitate, (figurat) comandament, (figurat; la plural) fumuri, (grecism învechit) pretenderimă, (învechit și regional) niștotă, (învechit) nevoință, (învechit) nevoire, (învechit) pretendă, (învechit) pretenderisire, (învechit) recerință, (la plural) ifose, (regional) inaghie, (turcism învechit) teclif, (variantă) pretențiune.  
Recunoştinţă
Recunoştinţă, substantiv feminin
Sinonime: gratitudine, mulţumire, obligație, (învechit și popular) mulțumită, (învechit) blagodarenie, (învechit) cunoștință.  
Resort
Resort, substantiv neutru
Sinonime: mecanism, maşinărie; sector, domeniu, secţie; atribuţie, sarcină, obligaţie, serviciu.  
Restanţă
Restanţă, substantiv feminin
Sinonime: rămăşiţă, rest; datorie, obligaţie.  
Sarcină
Sarcină, substantiv feminin
Sinonime: greutate, încărcătură, povară, apăsare, balast; obligaţie, îndatorire, răspundere; misiune, calitate, slujbă, rol; graviditate.  
Servitute
Servitute, substantiv feminin
Sinonime: aservire, atârnare, captivitate, constrângere, convenţie, datorie, dependență, forță, iobăgie, îndatorire, înrobire, obligaţie, robie, rumânie, sclavie, servitudine, silă, silnicie, subjugare, subordonare, supunere, șerbie, vecinătate, vecinie, violență.  
Titlu
Titlu, substantiv neutru
Sinonime: antet, apelație, atribuţie, brevet, calitate, certificat, demnitate, denominație, denumire, designație, diplomă, drept, funcție, intitulare, manșetă, nume, numire, obligație, rang, rubricariu, subtitlu, titru, (figurat) bază legală, (învechit) spiță, (învechit) stat, (învechit) titol, (învechit) titulă, (învechit) tituluș.  
Urgenta
Urgenta, verb
Sinonime: a grăbi, a accelera, a da zor, a zori, a iuți.

Urgenţă, substantiv
Sinonime: grabă, imperativ, necesitate, obligație, tribut, zor, (învechit) sârguială, (Transilvania) sorgoșeală.  
Angajament
Angajament, substantiv
Sinonime: asigurare, cuvânt, făgăduială, făgăduinţă, legământ, promisiune, vorbă, (astăzi rar) parolă, (învechit şi regional) juruită, (regional) făgadă, (Transilvania) tagădaş, (Moldova) juruinţă, (învechit) promitere, sfătuit, (turcism învechit) bacalâm; îndatorire, obligaţie, sarcină, (popular) legătură.  
Dator
Dator, adjectiv
Sinonime: îndatorat, obligat.

Dator, substantiv
Sinonime: datorie, îndatorire, însărcinare, obligaţie, sarcină.  
Datorinţă
Datorinţă, substantiv
Sinonime: datorie, îndatorire, însărcinare, obligaţie, sarcină.  
Scutit
Scutit, adjectiv
Sinonime: adăpostit, apărat, dispensat (de o obligație), eliberat (de îndatoriri), ferit, ocrotit, păzit, protejat, sigur.  
Recerinţă
Recerinţă, substantiv
Sinonime: cerință, exigență, imperativ, necesitate, nevoie, obligație, pretenție, trebuință.  
Arierat (arierate)
Arierat (arierate), substantiv
Sinonime: datorie, impozit restant, obligație financiară neonorată, rest de plată, restanță.  
Îndatorință
Îndatorință, substantiv
Sinonime: (învechit) datorie, îndatorire, însărcinare, obligație, sarcină.  
Șerbire
Șerbire, substantiv
Sinonime: (învechit) servitute; (figurat) angajament, îndatorire, obligație.  
Nevoinţă
Nevoinţă, substantiv
Sinonime: anevoință, belea, bucluc, caznă, cerință, chin, dandana, dificultate, efort, exigență, forțare, greutate, impas, impediment, imperativ, inconvenient, încurcătură, lipsă, mizerie, muncă, năpastă, neajuns, necaz, necesitate, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, obligație, obstacol, opreliște, osteneală, pacoste, piedică, pocinog, pretenție, rău, sărăcie, sforțare, silință, stavilă, strădanie, străduință, supărare, trebuință, trudă, zbatere.  
Coobligație
Coobligație, substantiv
Sinonime: obligație mutuală.  
Trebuinţă
Trebuinţă, substantiv
Sinonime: cerință, exigență, folos, imperativ, necesitate, nevoie, obligație, pretenție, solicitare, utilitate, (figurat) comandament, (învechit și popular) treabă, (învechit și regional) lipsă, (învechit și regional) niștotă, (învechit) nevoință, (învechit) nevoire, (învechit) polză, (învechit) recerință, (popular) priință.  
Niştotă
Niştotă, substantiv (învechit și regional)
Sinonime: cerință, exigență, imperativ, lipsă, mizerie, necesitate, nevoie, obligație, penurie, pretenție, sărăcie, scumpete, trebuință.  
Dispensat
Dispensat, adjectiv
Sinonime: scutit (de o obligație).  
Obligament
Obligament, substantiv (învechit)
Sinonime: obligație, (învechit și regional) oblegământ, (învechit și regional) obligământ.  
Legătuială
Legătuială, substantiv (popular)
Sinonime: acord, alianță, angajament, condiție, înțelegere, învoială, obligație, pact, (variantă) legădueală.  
Legătuință
Legătuință, substantiv
Sinonime: angajament, angajare, învoială, laț, legătură, obligație, pact, tratat, unire.  
Obligațiune
Obligațiune, substantiv
Sinonime: obligație; hârtie de valoare, titlu de credit, (învechit) titlu de rentă.  
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/
Dicţionarul limbii române în format electronic: https://dicti0nar.ro/





Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Dicti0nar.ro