Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Obliga
Obliga, verb
Sinonime: a însărcina, a determina, a constrânge, a impune, a sili; a (se) angaja, a (-şi) lua o sarcină, a consimţi.  
Obligant
Obligant, adjectiv
Sinonime: amabil, binevoitor, îndatoritor.  
Obliganță
Obliganță, substantiv
Sinonime: amabilitate, bunăvoință.  
Obligat (obligată)
Obligat (obligată), adjectiv
Sinonime: silit, ţinut, constrâns; recunoscător, îndatorat.  
Obligaţie
Obligaţie, substantiv feminin
Sinonime: datorie, sarcină, îndatorire, răspundere.  
Obligatoriu (obligatorie)
Obligatoriu (obligatorie), adjectiv
Sinonime: necesar, imperios, legiuit, constrângător.  

Angaja
Angaja, verb
Sinonime: a primi, a încadra, a tocmi; (reflexiv) a se obliga, a se antrena în (ceva), a se apuca.  
Angara
Angara, substantiv feminin
Sinonime: necaz, belea, neajuns, mizerie; (învechit) bir, dare, impozit, corvoadă, obligație (în bani sau zile de lucru).  
Asupri
Asupri, verb
Sinonime: a oprima, a apăsa, a împila, a exploata, a prigoni, a urgisi, a persecuta, a nedreptăţi; a sili, a forța, a obliga; a aservi, a tiraniza.  
Atribuţie
Atribuţie, substantiv feminin
Sinonime: îndatorire, însărcinare, obligaţie, sarcină; funcție, prerogativă, competență.  
Bir
Bir, substantiv neutru (învechit)
Sinonime: dare, impozit, contribuţie, obligație; tribut, dajdie, adet.  
Boieresc
Boieresc, substantiv neutru (învechit)
Sinonime: beilic, clacă, obligație, rușfet; (adjectiv) de boier, grofesc.  
Brusca
Brusca, verb
Sinonime: a accelera, a buscula, a constrânge, a forța, a obliga, a presa, a precipita, a repezi, (regional) a bruftului, a lua în răspăr.  
Canonic (canonică)
Canonic (canonică), adjectiv
Sinonime: autentic, canonial, conform, convenabil, dogmatic, în spirit religios, legitim, normativ, obligatoriu, ortodox, regulamentar; (drept canonic) drept bisericesc.  
Cere
Cere, verb
Sinonime: a solicita, a ruga, a petiţiona, a face o petiţie; a pretinde, a revendica; a peţi, a cere în căsătorie; a dori, a pofti, a voi, a vrea; (reflexiv) a se impune, a obliga.  
Coastă
Coastă, substantiv feminin
Sinonime: dungă, latură, parte; flanc; pantă, povârniş; ţărm, mal, chei; chingă, cocârlă, crivac; (coasta-dracului) sparanghel; (coasta-vrăjmaşului) sparanghel; (expresie) (e slab de-i poți număra coastele) e foarte slab; (expresie) (a pune cuiva sula în coastă) a obliga pe cineva facă un lucru neplăcut; (locuțiune adverbială) (pe o coastă) pe o parte, într-o dungă.  
Comanda
Comanda, verb
Sinonime: a da ordin, a da dispoziţii, a ordona, a porunci, a dispune, a cere, a impune; (tehnică) a controla, a regla; a gestiona, a conduce; a decreta, a dicta, a obliga; a necesita, a vrea.

Comandă, substantiv feminin
Sinonime: dispoziţie, poruncă, ordin; solicitare, cerere; conducere; consumație; (tehnică) element de meniu, levier, manetă, reglaj, telecomandă, volan.

Comânda, verb
Sinonime: a pomeni; a jertfi, a sacrifica.  
Comandament
Comandament, substantiv neutru
Sinonime: autoritate, organ de comandă, organ de conducere, putere, stat-major, ștab; canon, cerință, comandă, decalog, exigență, imperativ, intimare, lege, necesitate, nevoie, normă, obligație, ordin, poruncă, precept, pretenție, regulă, trebuință, ucaz, ultimat, ultimatum.  
Constrânge
Constrânge, verb
Sinonime: a sili, a obliga, a impune, a face, a forţa, (livresc) a soma, a violenta, (popular) a silnici, (învechit şi regional) a strânge, (prin Banat) a tipi, (învechit) a asupri, a îndemna, a necesita, a pripi, a silui, a strâmtora, (figurat) a presa; a nevoi, a supune, a condamna, (popular) a osândi; a reduce.  
Datorie
Datorie, substantiv feminin
Sinonime: îndatorire, obligaţie, sarcină, (învechit) dator, îndatorinţă, credit, (popular şi familiar) veresie, (Transilvania şi Oltenia) credinţă; oficiu; (livresc) servitute.  
Datornic (datornică)
Datornic (datornică), adjectiv
Sinonime: debitor, obligat.  
Debit
Debit, substantiv neutru
Sinonime: datorie, obligaţie, lipsă, pasiv; circulație, mișcare, trafic; articulație, dicție, elocuțiune, flux; tutungerie, desfacere, plasare, vindere, vânzare.  
Debitor (debitoare)
Debitor (debitoare), adjectiv
Sinonime: datornic, dator, obligat.  
Disponibil (disponibilă)
Disponibil (disponibilă), adjectiv
Sinonime: liber, fără obligaţii, la dispoziţie, neocupat, (învechit) slobod, (învechit) prisoselnic, utilizabil; vacant, vid.  
Făgădui
Făgădui, verb
Sinonime: a promite, a se angaja, a se obliga, a se lega, a adăposti, a găzdui, a jura, a primi.  
Forţa
Forţa, verb
Sinonime: (popular) a osândi, a condamna, a constrânge, a face un efort, a încerca, a năzui, a nevoi, a obliga, a opinti, a presa, a se sforţa, a (se) sili, a (se) strădui, a supune, a-şi da osteneala, a-şi da silinţa.

Forţă, substantiv feminin
Sinonime: (Banat) sălăbărie, (învechit) nevoie; (la plural) armată, unităţi militare; (livresc) servitute, capacitate, constrângere, energie, intensitate, potrivnicie, presiune, putere, putinţă, silă, silință, silnicie, silnicire, somitate, strângere, strânsoare, tărie, vigoare, violenţă, volum; (forţă portantă) portanţă; (forţă de muncă) mână de lucru.  
Gratitudine
Gratitudine, substantiv feminin
Sinonime: datorie morală, obliganță, recunoştinţă.  
Imperativ
Imperativ, substantiv neutru
Sinonime: necesitate, obligaţie, cerinţă, poruncă (a vremii).  
Imperativ (imperativă)
Imperativ (imperativă), adjectiv
Sinonime: poruncitor, autoritar, obligatoriu, categoric.  
Imperios (imperioasă)
Imperios (imperioasă), adjectiv
Sinonime: necesar, trebuincios, obligatoriu.  
Impune
Impune, verb
Sinonime: a obliga, a sili, a constrânge; a reclama, a pretinde, a cere; a impresiona, a mişca.  
Impunere
Impunere, substantiv feminin
Sinonime: silă, constrângere, obligaţie; impozit, taxă, dare, bir.  
Împrumuta
Împrumuta, verb
Sinonime: a lua cu împrumut, a da cu împrumut, a se îndatora, a se obliga; a imita, a copia.  
Îndatora
Îndatora, verb
Sinonime: a lua cu împrumut, a se obliga.  
Îndatorire
Îndatorire, substantiv feminin
Sinonime: obligaţie, sarcină; atenţie, politeţe.  
Îndatoritor (îndatoritoare)
Îndatoritor (îndatoritoare), adjectiv
Sinonime: atent, serviabil, binevoitor, politicos; obligatoriu; care îndatorează.  
Însărcinare
Însărcinare, substantiv feminin
Sinonime: sarcină, îndatorire, misiune, răspundere, obligaţie.  
Jurământ
Jurământ, substantiv neutru
Sinonime: legământ, juruinţă, obligaţie.  
Juvăţ
Juvăţ, substantiv neutru
Sinonime: ştreang, lanţ, legătură; (figurat) obligaţie.  
Lega
Lega, verb
Sinonime: a înnoda, a îmbina, a uni, a împreuna; a broşa, a cartona; a pansa, a obloji, a bandaja; a înlănţui, a încătuşa, a fereca, a fixa, a ţintui, a imobiliza; (reflexiv) a se obliga, a se îndatora, a se angaja.  
Legat (legată)
Legat (legată), adjectiv
Sinonime: angajat, obligat, îndatorat; zdravăn, vânjos, voinic, spătos, solid; închegat, consistent, întărit, îngroşat.  
Legământ
Legământ, substantiv neutru
Sinonime: obligaţie, angajament, îndatorire; învoială, înţelegere, acord, convenţie, pact.  
Legătură
Legătură, substantiv feminin
Sinonime: acord, angajament, aranjament, armură, bandaj, basma, boccea, coardă, combinație, comunicație, contact, contract, convenție, cravată, descântec, farmec, faşă, frânghie, funie, împreunare, îndatorire, înlănțuire, înţelegere, învoială, învoire, lanţ, legământ, legătoare, magie, mănunchi, nex, obligație, pact, pansament, raport, referință, relaţie, sarcină, sfoară, testemel, tifon, tranzacție, unire, unitate, vrajă, vrăjitorie, (grecism învechit) schesis, (livresc) contingență, (rar) snop, (rar) suită, (regional) smoc, (filozofie) (legătură universală) interdependență, (fizică) (legătură conductivă) legătură galvanică; (chimie) (legătură covalentă) covalență, (legătură de hidrogen) punte de hidrogen, (legătură electrovalentă) electrovalență, (legătură heteropolară) electrovalență, (legătură homeopolară) covalență, (legătură ionică) electrovalență.  
Lege
Lege, substantiv feminin
Sinonime: cult, religie, credinţă, confesiune; datină, tradiţie, obicei; normă, regulă, obligaţie, dispoziţie, legiuire.  
Morţiş
Morţiş, adverb
Sinonime: cu orice preţ, musai, neapărat, negreșit, numaidecât, obligatoriu, (învechit și regional) nepristan, (învechit și regional) nesmintit, (învechit și regional) numai, (învechit) nelipsit, (rar) necesarmente.  
Mulţumitor (mulțumitoare)
Mulţumitor (mulțumitoare), adjectiv
Sinonime: acceptabil, convingător, corespunzător, îndatorat, mulţumit, obligat, recunoscător, satisfăcător, satisfăcut, suficient, (regional) mulțămitor.  
Neapărat
Neapărat, adverb
Sinonime: absolut, cert, continuu, cu orice preţ, cu siguranţă, desigur, fără doar şi poate, fără îndoială, indispensabil, indubitabil, încontinuu, întruna, mereu, morţiş, necontenit, necurmat, negreşit, neîncetat, neîndoielnic, neîndoios, neîntrerupt, neobosit, neostenit, permanent, pururi, sigur, veşnic.

Neapărat, adjectiv
Sinonime: absolut, categoric, cert, fatal, indispensabil, inevitabil, necesar, obligatoriu, precis, sigur.  
Nevoit (nevoită)
Nevoit (nevoită), adjectiv
Sinonime: silit, constrâns, obligat, forţat, dator.  
Oficiu
Oficiu, substantiv neutru
Sinonime: agenţie, ajutor, cămară, cămăruţă, datorie, decizie, decret domnesc, funcție, încăpere, îndatorire, înlesnire, obligaţie, ocupaţie, odăiţă, rol, sarcină, serviciu (religios), slujbă (bisericească), (învechit) ofis; (locuţiune) (din oficiu) în mod automat.  
Osândi
Osândi, verb
Sinonime: a condamna, a pedepsi; a dezaproba, a înfiera, a critica; a sili, a obliga; a constrânge.  
Poruncă
Poruncă, substantiv feminin
Sinonime: ordin, comandă, dispoziţie, obligaţie.  
Porunci
Porunci, verb
Sinonime: a ordona, a comanda, a dicta, a dispune, a obliga, a impune, a cere, a pretinde; (regional) a comunica, a transmite, a trimite vorbă.  
Povară
Povară, substantiv feminin
Sinonime: sarcină, încărcătură, greutate, obligaţie; trudă, chin, suferinţă, apăsare.  
Prescripţie
Prescripţie, substantiv feminin
Sinonime: obligaţie, dispoziţie, prevedere; recomandaţie, reţetă; anulare, stingere, pierdere.  
Presiune
Presiune, substantiv feminin
Sinonime: apăsare, strângere, strivire, condensare; (figurat) constrângere, forţare, obligare.  
Pretenţie
Pretenţie, substantiv feminin
Sinonime: ambiție, cerere, cerinţă, deziderat, doleanță, dorință, exigenţă, fatuitate, gloriolă, ifos, imodestie, imperativ, infatuare, înfumurare, îngâmfare, moft, naz, necesitate, nevoie, obligație, orgoliu, reclamare, revendicare, revendicație, rigurozitate, sclifoseală, severitate, suficiență, trebuință, vanitate, vanterie, veleitate, (figurat) comandament, (figurat; la plural) fumuri, (grecism învechit) pretenderimă, (învechit și regional) niștotă, (învechit) nevoință, (învechit) nevoire, (învechit) pretendă, (învechit) pretenderisire, (învechit) recerință, (la plural) ifose, (regional) inaghie, (turcism învechit) teclif, (variantă) pretențiune.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/



Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie