Oblic (oblică), adjectiv Sinonime:
înclinat, pieziş; aplecat; (despre ochi) codat.
Oblica, verb
Sinonime:
a coti, a deturna, a devia, a înclina, a ocoli, a pivota, a vira.
Oblicări, verb (regional)
Sinonime:
a trebălui, (figurat) a adia.
Trebălui, verb
Sinonime:
a lucra, a roboti, a se ocupa cu ceva, a utiliza, (Banat) a orfăni, (învechit) a coteli, (învechit) a folosi, (învechit) a se porăi, (învechit) a trebui, (Muntenia) a stropoli, (regional) a ciopocări, (regional) a ciopocori, (regional) a găzdălui, (regional) a hotăni, (regional) a motroși, (regional) a oblicări, (regional) a zopoti.
Diagonală, substantiv
Sinonime:
(matematică) oblică, (învechit) piezişime.
Vira, verb
Sinonime:
a braca, a cârmi, a coti, a face un viraj, a oblica, a pirueta, a pivota, a schimba direcția inițială, a schimba tema (discuției), a trece la altă vorbă, (figurat) a-și schimba nuanța; a face un virament, a transfera (prin virament).
Oblicitate, substantiv
Sinonime:
declivitate, înclinare, poziție oblică, (învechit) piezişitate.
Bie, substantiv
Sinonime:
diagonală, oblică, oblicitate.
