Obiecta, verb Sinonime:
a găsi pricină, a ridica obiecţii, a contesta, a reproşa.
Obiectare, substantiv
Sinonime:
contestare, ergotare, ergotat, imputare, obiecție, obiecționare, (învechit) remonstrare.
Cârti, verb
Sinonime:
a protesta, a obiecta, a se plânge, (figurat) a murmura, a admonesta, a certa, a ciopârţi, a critica, a crâcni, a dăscăli, a dojeni, a învrăjbi, a moraliza, a mustra, a plânge, a protesta, a sfârteca, a sfâşia, a supăra.
Formula, verb
Sinonime:
a alcătui, a alega, a articula, a compune, a comunica, a conversa, a da formă, a declara, a elabora, a emite, a enunţa, a exprima, a expune, a întocmi, a obiecta, a prezenta, a profera, a pronunţa, a redacta, a relata, a rosti, a spune, a zice. Formulă, substantiv feminin
Sinonime:
afirmație, aforism, apoftegmă, clișeu, combinație, enunţ, expresie, frază, metodă, mijloc, mod, parolă, precept, procedeu, proverb, racursi, regulă, rețetă, sentință, slogan, soluţie, şablon, tipar, turnură.
Replică, substantiv feminin
Sinonime:
calc, copie, dublură, duplicata, facsimil, fotocopie, geamăn, imitație, mulaj, reproducere, sosie; contraatac, contraofensivă, răspuns, reacţie, ripostă. Replica, verb
Sinonime:
a da o replică, a face față la, a întoarce, a obiecta, a prici, a răspunde, a reacționa, a recrimina, a refuta, a retorca, a riposta, (învechit) a întâmpina.
Zice, verb Sinonime:
a spune, a exprima, a vorbi, a rosti, a pronunţa; a comunica, a transmite, a face cunoscut, a afirma, a declara, a susţine, a pretinde; a răspunde, a riposta, a reproşa, a obiecta; a îndemna, a porunci, a ordona, a dispune; a cânta, a doini, a hori.
Transgresa, verb
Sinonime:
a contraveni, a încălca o lege, a nu asculta, a obiecta, a rezista, a viola.
Denega, verb
Sinonime:
a contesta, a contrazice, a (se) dezice, a dezavua, a infirma, a nega, a obiecta, a refuza, a respinge, a tăgădui.
Alega, verb
Sinonime:
(popular) a se ține de capul cuiva; a se prinde, a se lipi; a afirma, a cita, a invoca, a obiecta, a pretinde, a pretexta.
Remonstra, verb
Sinonime:
a obiecta, a protesta, a reproșa, a spune, a zice.
Refuta, verb
Sinonime:
a combate, a contesta, a contrazice, a dezavua, a dezminți, a obiecta.
Protestare, substantiv
Sinonime:
asigurare, contestare, declarație, împotrivire, obiectare, opunere, protest, reprobare, (învechit) prerecuire, (învechit) pricire, (învechit) protestarisire, (învechit) protestăluire, (învechit) protestuire, (rar) protestație.
Protestarisi, verb (învechit)
Sinonime:
a obiecta, a protesta, (învechit) a prerecui, (învechit) a prici, (învechit) a protestălui, (învechit) a protestui.
Obiecționare, substantiv
Sinonime:
obiectare, obiecție, obiecțiune.
Obiecționa, verb
Sinonime:
a face obiecții, a obiecta.
Ergotare, substantiv
Sinonime:
contestare, ergotat, negare, obiectare, șicanare.
Ergotat, adjectiv
Sinonime:
contestat, negat, obiectat. Ergotat, substantiv
Sinonime:
ergotare.
