O, interjecție Sinonime:
oh, of, vai, ah!
Oacheş (oacheșă), adjectiv Sinonime:
brunet, smead, tuciuriu, negricios, (regional) bărnaci.
Oaia-morților, substantiv (regional)
Sinonime:
(ornitologie) becață, becațină.
Oaie, substantiv
Sinonime:
(zoologie) caracul, miel, mioară, oișoară, oiță, oițică, ovină, (învechit) marială, (regional) bucherea, (regional) ruscă, (Transilvania şi Banat) păcuină.
Oală, substantiv feminin
Sinonime:
chiup, ghiveci, glastră, ol, oluț, scoc, ulcea, ulcică, urcior, vas de lut, (învechit) canal, (învechit) țeavă de scurgere, (prin Transilvania) răvar, (regional) olan, (regional) ţiglă; (oală de noapte) oliță, (Banat și vestul Transilvaniei) șerbeleu, (popular) olicică, (popular) țucal, (regional) olcuță, (regional) șerbel.
Oarcât, adjectiv (regional)
Sinonime:
oarecât.
Oare, adverb Sinonime:
nu cumva? Într-adevăr?
Oarecând, adverb (învechit și regional)
Sinonime:
cândva, demult, oarecândva, oareşicând, odată, odinioară, vreodată.
Oarecândva, adverb (învechit)
Sinonime:
oarecând.
Oarecare, adjectiv nehotărât Sinonime:
anumit, careva, oareşcare, cineva.
Oarecâtva, adjectiv
Sinonime:
ceva, câtva, oarecare, oareșicare.
Oarece, pronume nehotărât Sinonime:
ceva, oareşice, puţin, câtva.
Oareceva, pronume (învechit și regional)
Sinonime:
ceva, oarece, (variantă regională) oarecevate.
Oarecine, pronume nehotărât Sinonime:
cineva, oareşcine, careva.
Oarecum, adverb
Sinonime:
aproximativ, cam, ceva, cumva, în parte, într-o măsură oarecare, întrucâtva, nițel, oarecumva, oareșicum, parţial, puțin, (învechit și regional) cevași, (învechit și regional) cevașilea, (învechit) doar, (învechit) după cum, (învechit) oarece, (învechit) oareșice.
Oareşicând, adverb (învechit)
Sinonime:
cândva, oarecând, vreodată.
Oareşicare, adjectiv (popular)
Sinonime:
ceva, câtva, oarecare, (învechit și regional) cevași, (învechit și regional) cevașilea, (învechit și regional) oarecât, (învechit și regional) oarecâtva, (învechit și regional) oareșice.
Oareşicine, pronume
Sinonime:
careva, cineva, oarecare, oarecine, unul, vreunul.
Oareşicum, adverb
Sinonime:
ceva, întrucâtva, oarecum, (învechit și regional) cevași, (învechit și regional) cevașilea, (învechit) oarece.
Oareunde, adverb
Sinonime:
oriîncotro, orişiunde, oriunde, pretutindeni, undeva.
Oarfăn, adjectiv și substantiv
Sinonime:
calic, necăjit, nevoiaş, sărac, sărman.
Oaricât, adjectiv (învechit și regional)
Sinonime:
oarecât.
Oarzăn, adjectiv
Sinonime:
(regional) precoce, prematur, timpuriu, văratic; brunet, oacheș; boacăn, ciudat; nerușinat, ușuratic. Oarzăn, adverb
Sinonime:
(Transilvania) clar, pe față.
Oaspăt, substantiv
Sinonime:
oaspete.
Oaspete, substantiv masculin Sinonime:
musafir, invitat, oaspe.
Oaste, substantiv feminin Sinonime:
armată, forţă militară, oştire; serviciu militar, cătănie; oşteni, soldaţi; mulţime, ceată, gloată.
Obăcime, substantiv (învechit)
Sinonime:
iobăgime.
Obâcină, substantiv (învechit)
Sinonime:
lege, obicei, tabiet, (învechit) impozit, (variantă) obicină.
Obadă, substantiv feminin Sinonime:
cătuşă; piedică.
Obădat, adjectiv (regional)
Sinonime:
curb, (figurat) gârbovit, (regional) obădos, (regional) obedat.
Obârșenie, substantiv (învechit)
Sinonime:
capăt, sfârșit.
Obârşie, substantiv feminin Sinonime:
origine, izvod, sursă, început, sorginte.
Obcină, substantiv feminin Sinonime:
culme, vârf, creastă; moşie, proprietate; moştenire; patrie, ţară.
Obcioară, substantiv (învechit și popular)
Sinonime:
obcină (mică).
Obclavat, adjectiv
Sinonime:
invers clavat.
Obconic, adjectiv
Sinonime:
(botanică) invers conic.
Obdeală, substantiv (regional)
Sinonime:
cârpă, (figurat) fleac, (variantă) obeală, (variantă) obială.
Obdelos, adjectiv (regional)
Sinonime:
nevoiaș, sărac.
Obduce, verb (latinism rar)
Sinonime:
a acoperi.
Obedient, adjectiv
Sinonime:
ascultător, bun, compliant, cuminte, disciplinat, docil, guvernabil, maniabil, plecat, supus.
Obedienţă, substantiv feminin Sinonime:
supunere, ascultare, docilitate, conformism.
Obera, verb (învechit)
Sinonime:
a încărca cu datorii, a îndatora.
Oberliht, substantiv neutru Sinonime:
geam, deschidere, fereastră.
Oberst, substantiv
Sinonime:
colonel.
Oberşter, substantiv
Sinonime:
colonel, oberst.
Obeștui, verb (învechit și regional)
Sinonime:
a intra în obște, a trăi în comunitate, (învechit) a obști.
Obez (obeză), adjectiv Sinonime:
gras, buhăit, huidumă.
Obeziofobie, substantiv
Sinonime:
adipofobie; teamă de a deveni obez.
Obiceainic, adjectiv (învechit)
Sinonime:
deprins, învățat, moral, tradițional, (învechit) obiceinic.
Obicei, substantiv neutru Sinonime:
deprindere, obişnuinţă, învăţ, nărav; datină, rânduială, cutumă, uz; lege, normă, prescripţie.
Abandon (abandonuri), substantiv neutru Sinonime:
abdicare, apostazie, capitulare, concesionare, oprire, părăsire, rejectare, lepădare, renunţare, resemnare.
Abatere (abateri), substantiv feminin
Sinonime:
aberație, anomalie, contravenție, culcare pe pământ, culpabilitate, culpă, deformare, deplasare, derivă, deviație, deviere, doborâre, eroare, excepție, greșeală, infracțiune, încălcare (de norme), îndepărtare, mutare, ocolire, păcat, schimbare, vină, vinovăție, (figurat) deprimare, (figurat) rătăcire, (învechit și figurat) rătăceală, (învechit și regional) teahnă, (învechit) cusur, (învechit) săblaznă, (învechit) scandal, (învechit) smintă, (învechit) sminteală, (livresc) eres, (Oltenia, Muntenia și Moldova) ponos, (rar) prihană, (regional) greș.
Abilitate (abilități), substantiv feminin
Sinonime:
agilitate, ușurință, îndemânare, pricepere, destoinicie, iscusinţă, dibăcie, ingeniozitate, virtuozitate; (la plural) deprinderi, obiceiuri, șmecherii, șiretlicuri; (termen juridic) aptitudine legală, delegație, împuternicire, mandat, procură.
Abject (abjectă), adjectiv
Sinonime:
abominabil, detestabil, dezgustător, groaznic, grosolan, ignobil, incalificabil, infam, înfiorător, josnic, mârșav, mișel, mizerabil, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, odios, oribil, repugnant, respingător, rușinos, sordid, ticălos, (Banat) bedaș, (figurat) infect, (figurat) murdar, (învechit și regional) ticăit, (învechit) fărădelege, (învechit) vil, (popular) becisnic, (regional) pălăvatic, (regional) proclet.
Abjura, verb Sinonime:
a nega, a tăgădui, a se lepăda, a renega, a renunța public la religia sa, a renunța la o opinie, a abandona o practică.
Abominabil (abominabilă), adjectiv
Sinonime:
abject, cumplit, cutremurător, dezgustător, fioros, groaznic, grozav, înfiorător, înfricoșător, îngrozitor, înspăimântător, macabru, monstruos, odios, oribil, repugnant, respingător, sângeros, teribil, urât, zguduitor.
Aborigen (aborigenă), adjectiv Sinonime:
băştinaş, autohton, indigen, pământean, originar, nativ, localnic, omul locului.
Absenta, verb
Sinonime:
a lipsi, a nu fi de faţă, a nu se prezenta, a chiuli. Absență, substantiv feminin
Sinonime:
absenteism, carență, dispariție, distracție, inexistență, lipsă, neatenție, omisiune, penurie.
Abundent (abundentă), adjectiv Sinonime:
bogat, îmbelşugat, mult, din plin, amplu, considerabil, dens, generos, numeros, opulent, pantagruelic, planturos, prolific.
Abundenţă, substantiv feminin Sinonime:
acumulare, multitudine, belşug, bogăţie, îndestulare, surplus, îmbelşugare, opulență, cantitate, prosperitate.
Acar, substantiv masculin
Sinonime:
macagiu, muncitor feroviar; cutioară, cutiuță, (regional) acarniță, (regional) acăriță. Acar, adverb (învechit și regional)
Sinonime:
acăr, măcar. Acar, conjuncție (regional)
Sinonime:
cu toate că, deși, fie, măcar că, ori.
Acceptabil (acceptabilă), adjectiv
Sinonime:
accesibil, admisibil, bun, bunicel, convenabil, corect, credibil, decent, moderat, mulțumitor, onest, plauzibil, potrivit, rezonabil, satisfăcător, scuzabil, suportabil, sustenabil, tolerabil, valabil, verosimil, (familiar) pasabil, (învechit) de primire, (învechit) sortabil, (învechit) suferibil, (învechit) suferit, (livresc) modic.
Accidental (accidentală), adjectiv Sinonime:
întâmplător, neprevăzut, neesenţial, inopinat, involuntar, ocazional, rar.
Achita, verb Sinonime:
a plăti, a onora, a restitui o datorie, (familiar) a omorî, a ucide, a trimite pe lumea cealaltă, a suprima, a ierta, a absolvi de pedeapsă, a scuza, a grația, a disculpa.
Achiziţiona, verb Sinonime:
a procura, a obţine, a face rost; a aduna, a colecta, a strânge, a cumpăra, a poseda.
Aciua, verb Sinonime:
a (se) adăposti, a se stabili, a găsi un adăpost, a (se) oploşi, a (se) pripăşi.
Aclama, verb Sinonime:
a aplauda, a aproba, a striga, a ovaţiona.
Aclimatiza, verb Sinonime:
a (se) adapta, a (se) obişnui, a (se) acomoda; a (se) deprinde, a (se) familiariza, a se învăţa (cu ceva), a se iniția.
Acri, verb Sinonime:
a (se) oţeți, a (se) acidula, a (se) înăcri, a (se) altera, a (se) strica, a (se) borşi, a (se) amărî.
Activitate, substantiv feminin
Sinonime:
acţiune, afacere, exercițiu, funcție, îndeletnicire, job, muncă, ocupaţie, operațiune, profesie.
Actual (actuală), adjectiv Sinonime:
de azi, contemporan, din zilele noastre, prezent, la ordinea zilei, în uz, curent, modern.
Actualmente, adverb
Sinonime:
acum, în acest timp, în momentul de față, în prezent, momentan, sub ochii noștri, (de) azi.
Acvilă, substantiv feminin
Sinonime:
(ornitologie) hoală, iepurar, ortan, pajură, uligaie, vultan, vultur, zgripțor, zgripțoroaică, (rar) aceră, (regional) aciră.
Adăpost, substantiv neutru Sinonime:
refugiu, pavăză, ocrotire, protecţie, oblăduire; bârlog, clădire, ascunzătoare, depozit, garaj, haltă, hangar, chioșc, loc.
Adesea, adverb Sinonime:
des, adeseori, repetat, de multe ori, frecvent, zilnic.
Adipos (adipoasă), adjectiv Sinonime:
gras, seboreic, obez.
Adiționa, verb (rar)
Sinonime:
a adăuga, a aduna, a complementa, a completa, a complini, a face o completare, a împlini, a întregi, a plusa, a pune în plus, a pune laolaltă, a reuni, a suma, a totaliza, (figurat) a strânge.
Admonestare, substantiv feminin
Sinonime:
admonestație, admonițiune, blamare, condamnare, critică, dojană, dojenire, mustrare, observaţie, reprimandă.
Adulmeca, verb
Sinonime:
a căuta să afle, a da de urmă, a descoperi, a mirosi, a observa, a simţi, a supraveghea, a umbla după, a urmări, (învechit) a adulma, (Muntenia și Oltenia) a mâșâi, (rar) a puncta, (regional) a adurmeca, (regional) a mușina, (regional) a mușlui, (regional) a ulma, (regional) a vetri.
Advers (adversă), adjectiv Sinonime:
opus, contrar, potrivnic, oponent.
Adversar, substantiv masculin Sinonime:
rival, oponent, concurent, dușman.
Afabil (afabilă), adjectiv
Sinonime:
afectuos, amabil, binevoitor, condescendent, cordial, omenos, prietenesc, prietenos, serviabil, sociabil, tandru, (figurat) cald, (figurat) călduros, (învechit) apropielnic, (învechit) omenesc, (învechit) peripiiticos.
Afront, substantiv neutru Sinonime:
jignire, insultă, ofensă; calomnie, atingere, dezonorare, vexare.
Agăţa, verb
Sinonime:
(variantă) a acăța, (livresc) a (se) acroșa, (prin Muntenia) a (se) atăgârța, (regional) a (se) tăgârța, (Transilvania) a (se) împrinde, a fixa, a (se) anina, a (se) atârna, a (se) prinde, a (se) spânzura, a (se) suspenda, a (se) zgrepțăna, a se apuca, (figurat) a se crampona; (familiar) a cuceri (o femeie), a acosta o femeie pe stradă. Agată, substantiv
Sinonime:
(mineralogie) agat.
Ajutor, substantiv neutru Sinonime:
asistent, angajat, colaborator, sprijin, reazem, ocrotire, susţinere; propteală.
Albeață, substantiv feminin
Sinonime:
(medicină) leucom, nefelion, noiță, pată pe ochi, pânză, (impropriu) cataractă, (învechit și regional) ceață, (Moldova și Transilvania) pohoială, (popular) apă-albă, (popular) perdea, (prin Transilvania și Banat) preveșteală, (regional) pieliță, (regional) pielușină, (regional) sclerotică; alb, albeală, alboare, căruntețe, (învechit) albie, (rar) albiciune, (rar) albime; (botanică) cerențel, punga-babei; (figurat) azur, claritate, lumină, orbire.
Albișoară, substantiv feminin
Sinonime:
(ihtiologie) obleț, pește-alb, sorean, (colectiv) albitură, (Dobrogea) stoicesc, (Muntenia) stoiceț, (regional) albușcă, (regional) arvat, (regional) belniță, (regional) sabiță, (regional) săbioară, (regional) soreancă, (regional) soreață, (regional) sureatcă, (regional) șofră, (regional) uclei; (botanică) albușor, ciucușoară, cuișoară; (popular) ablișoară.
Albișor, adjectiv
Sinonime:
albicios, albior, albiu, albui, alburiu, albuț. Albișor, substantiv masculin
Sinonime:
ban de argint, (învechit și regional) asprișor; (ihtiologie) albiță, albonu, obleț.
Alcătui, verb
Sinonime:
a aduna, a aranja, a avea, a concepe, a consta (din), a constitui, a construi, a crea, a desemna, a dispune, a elabora, a face, a fi format din, a formula, a institui, a înființa, a înjgheba, a întocmi, a lua ființă, a numi, a organiza, a plăsmui, a realiza, a redacta, a scrie, a (se) compune, a (se) forma, a se preface, a se transforma, a stabili, a strânge, (figurat) a urzi, (învechit) a izvodi, (învechit) a înforma, (învechit) a redija, (învechit) a săvârși, (învechit) a tocmi.
Alege, verb Sinonime:
a selecta, a selecţiona, a reţine, a prefera, a da întâietate; a distinge, a deosebi, a discerne; a vota, a delega; a broda, a coase la gherghef; (reflexiv) a ieşi la iveală, a sfârşi, a se încheia (într-un fel), a adopta, a decide, a desemna, a opta, a tria.
Alerga, verb Sinonime:
a goni, a alunga, a fugi, a o lua la picior, a merge repede.
Ales (aleasă), adjectiv
Sinonime:
aparte, aristocrat, aristocratic, bun, de calitatea întâi, delicat, deosebit, distins, eminent, excepțional, fin, generos, ilustru, înalt, manierat, mare, mărinimos, nobil, politicos, prețios, pur, rafinat, rar, remarcabil, select, selectat, selecționat, separat, sortat, stilat, subtil, superior, triat, valoros, votat, (despre țesături) ornat cu flori, (familiar și depreciativ) simandicos, (familiar) șic, (figurat) subțire, (grecism învechit) evghenicos, (grecism învechit) evghenis, (învechit și popular) clar, (învechit și popular) mărit, (învechit și popular) slăvit, (învechit și regional) scump, (învechit) blagorod, (învechit) blagorodnic, (învechit) descurcat, (învechit) evident, (învechit) hotărât, (învechit) hotărnicit, (învechit) precis.
Altădată, adverb Sinonime:
odinioară, odată, în trecut; în viitor, de aici înainte, vreodată, a doua oară, cândva, pe vremuri.
Alternanță, substantiv feminin
Sinonime:
alternare, alternat, alternativă, ciclu, du-te-vino, oscilație, perindare, periodicitate, recurență, revenire succesivă, ritm, rotație, schimbare, succesiune, variație, (învechit) intercurență.
Alunga, verb
Sinonime:
a (se) fugări, a depărta, a exila, a expulza, a goni, a izgoni, a îndepărta, a înlătura, a ostraciza, a prigoni, a proscrie, a pune pe fugă, a răzmeri, a relega, a repudia, a respinge, a sictiri, a speria, a surghiuni, a trimite departe, a ușui, (Banat și Transilvania) a zogorni, (despre vite) a fi în rut, (familiar și figurat) a mătura, (familiar) a mătrăși, (figurat) a elimina, (figurat) a mazili, (figurat) a se succeda, (învechit și popular) a oropsi, (învechit și regional) a împulăi, (învechit și regional) a întiri, (învechit și regional) a mâna, (învechit și regional) a tăia, (învechit) a împinge, (învechit) a lepăda, (învechit) a pogoni, (învechit) a rășchira, (învechit) a urgisi, (popular) a hâșâi, (popular) a zgorni, (prin Oltenia și Banat) a sprânji, (prin Transilvania) a poteri, (regional) a coloti, (regional) a gorgoni, (regional) a hăicăi, (regional) a huciui, (regional) a hurătui, (regional) a tintiri, (regional) a tiohăi, (regional) a tutăi, (regional) a tutui, (regional) a zgoni, (regional) a zogoni, (Transilvania și Banat) a dudui, (Transilvania și Maramureș) a țipa, (Transilvania) a păfuga.
Amabil (amabilă), adjectiv
Sinonime:
abordabil, acomodant, acort, afabil, afectuos, agreabil, ampresat, atent, atrăgător, binevoitor, blând, bun, civilizat, complezent, condescendent, cordial, culant, curtenitor, delicat, drăguț, galant, gentil, îndatoritor, obligant, omenos, ospitalier, plăcut, politicos, prietenesc, prietenos, primitor, serviabil, simpatic, sociabil, (familiar) săritor, (figurat) cald, (figurat) călduros, (figurat) urban, (învechit) cilibiu, (învechit) cinstitor, (învechit) complezant, (învechit) cortez, (învechit) libovnic, (învechit) omenit, (învechit) politevsit, (popular) levent, (rar) prevenitor.
Amabilitate, substantiv feminin
Sinonime:
afabilitate, amenitate, atenție, atitudine amabilă, bunătate, bunăvoință, cavalerism, civilitate, complezență, compliment, comportare amabilă, comunicativitate, condescendență, culanță, curtoazie, galanterie, gentilețe, grațiozitate, îndatorare, manieră, mansuetudine, măgulire, obliganță, politețe, prevenire, prietenie, serviabilitate, sociabilitate, solicitudine, (figurat) căldură, (învechit) complăcere, (învechit) complezanță, (învechit) filotimie, (învechit) gentileță, (învechit) libov, (învechit) politeță, (învechit) priință, (învechit) tropos, (rar) curtenie.
Ambiţie, substantiv feminin Sinonime:
orgoliu, mândrie, înfumurare; aspiraţie, râvna, dorinţă.
Ambițios (ambițioasă), adjectiv Sinonime:
orgolios, mândru, încăpăţânat, căpos, îndrăzneț, pretențios, temerar.
Amenaja, verb Sinonime:
a aranja, a orândui, a pune la punct, a pregăti, a organiza, a ordona.
Ameţi, verb
Sinonime:
a (se) afuma, a (se) aghesmui, a (se) buimăci, a (se) căli, a (se) cârpi, a (se) chercheli, a (se) ciupi, a (se) dezechilibra, a (se) îmbăta, a (se) magnetiza, a (se) matosi, a (se) năuci, a (se) oțeli, a (se) pili, a (se) sfinți, a (se) tămâia, a (se) trăsni, a (se) turci, a (se) turmenta, a (se) turti, a (se) ului, a (se) zăpăci, a avea amețeală, a deveni buimatic, a pricinui amețeală, a se pierde (cu firea), a-şi pierde luciditatea, (argou) a (se) mahi, (argou) a (se) matoli, (familiar) a (se) învinoșa, (învechit) a (se) cebălui, (livresc) a (se) griza, (Moldova) a (se) chefălui, (Moldova, Bucovina și Transilvania) a (se) tehui, (popular) a (se) bâigui, (popular) a (se) turlăci, (prin Transilvania) a (se) amnări, (rar) a (se) târnosi, (regional) a (se) flecui, (regional) a (se) hăbăuci, (regional) a (se) uimăci, (Transilvania și Banat) a (se) șumeni.
Amic, substantiv masculin
Sinonime:
alter ego, camarad, coleg, companion, confident, cunoscut, cunoștință, frate, însoțitor, ortac, partener, prieten, relație, tovarăş, văr, (popular) fârtat, (învechit) libovnic, prietnic, soț, soție.
Amiciție, substantiv feminin
Sinonime:
camaraderie, prietenie, tovărășie, (învechit și popular) prieteșug, (învechit și regional) amicie, (învechit) prietnicie, (regional) fârtăție, (regional) ortăcie.
Amâna, verb Sinonime:
a nu face la timp, a lăsa la o parte, a păsui, a-şi lua un răgaz, a reporta, a întârzia (cu ceva).
Amorţi, verb Sinonime:
a înţepeni, a înlemni, a încremeni, a îngheţa (uşor), a paraliza, a înceta, a opri, a conteni, a adormi, a se anchiloza.
Anahoret, substantiv masculin
Sinonime:
ascet, călugăr, eremit, monah, pustnic, religios, schimnic, sihastru, (învechit) anahorit, (învechit) aschitac, (învechit) aschitean, (învechit) oselnic, (învechit) schitnic, (rar) schimonah.
Anevoință, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
dificultate, greutate, impas, impediment, inconvenient, neajuns, necaz, nevoie, obstacol, opreliște, piedică, stavilă.
Angaja, verb Sinonime:
a primi, a încadra, a tocmi; (reflexiv) a se obliga, a se antrena în (ceva), a se apuca.
Angara, substantiv feminin Sinonime:
necaz, belea, neajuns, mizerie; (învechit) bir, dare, impozit, corvoadă, obligație (în bani sau zile de lucru).
Anima, verb Sinonime:
a da viaţă, a însufleţi, a stimula, a înviora, a prezenta (o dezbatere, o emisiune).
Animal, substantiv neutru Sinonime:
vietate, făptură, vieţuitoare; fiară, jivină, dobitoc, vită, creatură, lighioană, (figurat) om grosolan.
Animozitate, substantiv feminin
Sinonime:
ostilitate, opoziţie, înverşunare, ură, antipatie, neînţelegere; duşmănie.
Antipatie, substantiv feminin
Sinonime:
alergie, antagonism, antipatizare, aversiune, dezgust, execrație, fobie, inamiciție, nesuferire, ostilitate, pornire, repugnanță, repulsie, resentiment, resimțământ, scârbă, silă, ură, (argotic) căcănăreală, (învechit) antepathie, (învechit) vrăjmășie, (popular) ureală.
Anumit (anumită), adjectiv Sinonime:
anume, cunoscut, ştiut, hotărât, precizat; deosebit, special, precis, determinat; unul, oarecare.
Aparent (aparentă), adjectiv Sinonime:
nereal, iluzoriu, imaginar, înşelător, fals; vădit, vizibil, transparent, limpede, incontestabil, ostensibil.
Apaş, substantiv masculin Sinonime:
tâlhar, asasin, ucigaş, hoţ, om de nimic; derbedeu, huligan, haimana, golan. Apăs, substantiv (învechit)
Sinonime:
asuprire, neajuns, necaz, opresiune, păs.
Apatie, substantiv feminin
Sinonime:
atonie, delăsare, dezinteres, dezinteresare, impasibilitate, indiferentism, indiferență, indolență, inerție, insensibilitate, langoare, langurozitate, lâncezeală, lene, lenevire, lentitudine, lipsă de energie, marasm, mocneală, moliciune, neîngrijire, nepăsare, nesimțire, nonșalanță, oblomovism, pasivism, pasivitate, placiditate, prostrație, tembelism, toropeală, toropire, (figurat) ațipeală, (figurat) letargie, (figurat) răceală, (grecism învechit) adiaforie, (învechit și regional) năsâlnicie, (învechit) langor, (învechit) negrijă, (învechit) negrijință, (învechit) tembelâc, (popular) lingoare.
Apăra, verb Sinonime:
a proteja, a feri, a ocroti, a păzi, a salvgarda; a (se) dezvinovăţi, a pleda (pentru a susţine ceva sau pe cineva).
Apărător, substantiv masculin
Sinonime:
ocrotitor, protector, salvator, sprijin, sprijinitor, susţinător, (rar) proteguitor, protejator, (învechit) arca, părtinitor, păzitor, priitor, scutitor, (figurat) reazem; avocat; fundaş.
Apăsa, verb Sinonime:
a împinge, a presa, a strânge; a asupri, a oprima, a împila, a chinui, a exploata, a solicita, a propulsa.
Apleca, verb Sinonime:
a (se) pleca, a (se) îndoi, a încovoia, a (se) înclina, a (se) curba, a plia; (figurat) a (se) umili, a (se) supune, a deveni subordonat, a se ploconi, a fi obedient.
Apostrofa, verb Sinonime:
a face observații, a mustra, a dojeni, a critica, a imputa, a interpela. Apostrofă, substantiv
Sinonime:
apostrof; apostrofare, imputare, interpelare, mustrare, reproș.
Apoteoză, substantiv feminin Sinonime:
preamărire, slăvire, glorificare, consacrare, elogiu, triumf. Apoteoza, verb
Sinonime:
a cânta, a cinsti, a deifica, a diviniza, a elogia, a glorifica, a lăuda, a mări, a omagia, a preamări, a preaslăvi, a proslăvi, a slăvi, a venera, a zeifica.
Apreciere, substantiv feminin
Sinonime:
evaluare, estimare; atenţie, cinste, cinstire, consideraţie, onoare, preţuire, respect, sentiment, stimă, trecere, vază, (livresc) condescendenţă, deferenţă, rating, reverenţă, (învechit şi regional) seamă, (regional) preţuială, (Moldova) lefterie, (învechit) laudă, socoteală, socotinţă, (grecism învechit) sevas, (învechit) baftă, (figurat) credit; recunoaştere; aviz, expertiză, judecată, opinie, părere, verdict.
Aproapele, substantiv masculin Sinonime:
semen, om, individ, persoană.
Apucătură, substantiv feminin Sinonime:
deprindere, obicei, manieră, nărav.
Apus, substantiv neutru Sinonime:
asfinţit, scăpătatul soarelui, înserare; declin, decădere; occident, vest. Apus, adjectiv
Sinonime:
trecut.
Apusean (apuseană), adjectiv Sinonime:
vestic, occidental.
Aranja, verb Sinonime:
a potrivi, a pune de acord, a sistematiza, a rândui, a rostui, a armoniza; (reflexiv) a se găti, a se pune la punct; a amenaja, a instala, a organiza.
Aranjament, substantiv neutru Sinonime:
acord, înţelegere, învoială, concordanţă; plan, proiect, prospect; organizare, alcătuire.
Arătură, substantiv feminin Sinonime:
ogor, ţarină, pamânt arat.
Arbore, substantiv masculin
Sinonime:
arbust, copac, pom, (arbore de cacao) cacaotier, (arbore de cafea) (învechit) cafeu, (arborele-vieții) (rar) tămâie, (arborele-vieții) tuia, (învechit și popular) lemn; (tehnică) ax, axă, bielă, fus, osie, pivot, tijă, (arbore cotit) vilbrochen; (marinărie) catarg, catart, (arbore mic) trinchet; (variante) arbor, arbure.
Arcă, substantiv feminin (rar) Sinonime:
corabie, navă, barcă, vas. Arca, substantiv (învechit)
Sinonime:
apărător, avocat, bază, fundament, fundație, mijlocitor, ocrotitor, protector, sprijin, sprijinitor, susținător, temelie. Arca, verb
Sinonime:
a (se) arcui, a (se) curba.
Argilă, substantiv feminin
Sinonime:
caolin, clisă, humă, limon, lut, marnă, ocru, pământ, (învechit și regional) timă, (regional) hlei, (Transilvania) agiag.
Argumenta, verb Sinonime:
a dovedi, a demonstra, a susţine, a întări, a justifica (o teză, o opinie).
Arie, substantiv feminin
Sinonime:
domeniu, întindere, loc, suprafață, zonă, (învechit) are; cântec, melodie, (învechit) aer. Arie, substantiv masculin
Sinonime:
om rău, (figurat) eretic, (variantă) aria.
Arman, substantiv neutru (învechit) Sinonime:
cerc, rotocol, roată; arie, curte, ogradă.
Armată, substantiv feminin
Sinonime:
harmată, militărie, oaste, oștire, putere, serviciu militar, stagiu, unitate militară, (figurat) cârd, (figurat) ceată, (figurat) grămadă, (figurat) grup, (figurat) mulţime, (figurat) sabie, (ieşit din uz) armadie, (învechit și popular) ostășie, (învechit și regional) armadă, (învechit și regional) șirag, (învechit și regional) tabără, (învechit) armie, (învechit) ordie, (învechit) ostășime, (învechit) oștenie, (învechit) oștime, (învechit) silă, (învechit) soldăție, (învechit) tărie, (învechit) voinicie, (la plural) trupe, (popular și familiar) cătănie, (regional) miliție.
Armonie, substantiv feminin Sinonime:
acord, concordanţă, consens, potrivire, bună înţelegere; omogenitate, regularitate, simetrie, unanimitate.
Aromă, substantiv feminin Sinonime:
mireasmă, miros, parfum, odoare.
Aromi, verb (popular)
Sinonime:
a ademeni, a adormi, a atrage, a ațipi, a dormita, a ispiti, a încânta, a înșela, a minți, a momi, a moțăi, a păcăli, a picoti, a piroti, a purta, a rosti, a seduce, a tenta, a trișa, (figurat) a calma, (figurat) a liniști, (figurat) a ogoi, (figurat) a potoli, (învechit) a amăgi, (învechit) a aroma, (învechit) a tămâia, (popular) a zăpăci.
Ars (arsă), adjectiv
Sinonime:
bronzat excesiv, calcinat, carbonizat, cauterizat, consumat, derutat, dezamăgit, dogorit, fierbinte, fript, fulgerat, incendiat, incinerat, înfierat, înnegrit, înșelat, mistuit de foc, păcălit, pârjolit, pârlit, pirogravat, tras pe sfoară, uscat, (figurat) distrus, (figurat) încărcat, (figurat) ofilit, (figurat) zdrobit, (învechit și figurat) pur, (învechit și regional) prigorit.
Artificial, adjectiv
Sinonime:
afectat, arbitrar, artificios, bombastic, căutat, confecționat, construit, contrafăcut, convențional, de comandă, declamator, emfatic, fabricat, factice, falacios, fals, făcut (de om), forțat, grandilocvent, imitat, lucrat, manierat, meșteșugit, nefiresc, nenatural, nesincer, pompos, postiș, prefăcut, pretențios, retoric, silit, silnic, sintetic, studiat, teatral, (figurat) prețios, (figurat) sunător, (figurat) umflat, (învechit) artifițial, (învechit) capțios, (rar) teatralist, (regional) prepus.
Asasin, substantiv masculin
Sinonime:
bandit, călău, criminal, executor, fratricid, homicid, infanticid, linșor, măcelar, omorâtor, omucigaș, paricid, patricid, regicid, sicar, spadasin, strangulator, sugrumător, tâlhar, tiranicid, ucigaş, ucigător, (învechit) criminalist, (învechit) omucid, (învechit) războinic, (învechit) șugubăț, (învechit) tăietor. Asasin, adjectiv
Sinonime:
criminal, homicid, omorâtor, omucigaș, otrăvitor, ucigaș, ucigător, (învechit) criminalist, (învechit) omucid, (învechit) războinic, (învechit) șugubăț.
Asasina, verb Sinonime:
a omorî, a ucide, a suprima, a lichida, a trimite pe lumea cealaltă, a executa.
Asasinat, substantiv neutru Sinonime:
omor, ucidere, crimă, omucidere; (familiar) lichidare, executare. Asasinat, adjectiv
Sinonime:
omorât.
Ascendenţă, substantiv feminin Sinonime:
origine, obârşie, strămoşie; ancestru, filiație, genealogie, ereditate.
Ascultător (ascultătoare), adjectiv Sinonime:
supus, obedient, docil, obsecvios, cuminte, bun.
Ascunde, verb Sinonime:
a tăinui, a camufla, a masca, a disimula, a pitula, a sustrage, a se eschiva, a (se) dosi, a ține secret, a escamota, a voala, a oculta.
Ascuns (ascunsă), adjectiv Sinonime:
dosit, pitulat, tăinuit, secret; nedescoperit, necunoscut; enigmatic, misterios, închis, izolat; acoperit, camuflat, clandestin, mascat, ocult, travestit, voalat.
