Nunti, verb (popular)
Sinonime:
a (se) căsători, a (se) cununa, a face nuntă, a petrece; a se târgui, a se tocmi prea mult; (despre animale) a se împerechea.
Nuntire, substantiv (popular)
Sinonime:
căsătorie, cununie, nuntă, nuntit.
Nunţiu, substantiv
Sinonime:
acreditat, agent diplomatic, ambasador, diplomat, însărcinat cu afaceri, legat, plenipotențiar, prelat, reprezentant, vicar apostolic, (variantă) nunciu.
Căsătorie, substantiv feminin
Sinonime:
bigamie, casă, căsătorie, căsnicie, coabitare, conviețuire, cununie, însurat, însurătoare, mariaj, măritat, măritiș, menaj, mezalianță, monogamie, nuntă, partidă, poliandrie, poligamie, protogamie, recăsătorire, trigamie, unire, uniune, viaţă conjugală, (grecism învechit) sinichesion, (învechit) însurăciune, (învechit) maritagiu, (livresc) matrimoniu, (poetic) himeneu, (popular) căpătuială, (popular) căpătuire, (popular) însoțire, (popular) luare, (popular) mărit, (popular) nuntire, (popular) nuntit, (rar) confareație, (rar) gospodărie, (rar) însurare, (rar) măritare.
Cunună, substantiv feminin
Sinonime:
coroană, jerbă, coronişte, cosoroabă, diademă; cununie; funie. Cununa, verb
Sinonime:
a se căsători, (popular) a se nunti; a încorona, a încununa, a răsplăti, a recompensa.
Reprezentant (reprezentantă), substantiv masculin şi feminin
Sinonime:
agent, ales, ambasador, avocat, brocăr, comis-voiajor, consul, corespondent, curtier, delegat, deputat, diplomat, emisar, eșantion, exemplar, exemplu, exponent, intermediar, împuternicit, înalt funcționar, înfățișător, însărcinat, legat, mandatar, mediator, mesager, ministru, misionar, model, negociator, nunțiu, parlamentar, persona grata, plasator, plenipotențiar, purtător de cuvânt, reprezentator, rezident, senator, sindic, sol, specimen, trimis, voiajor, (figurat) interpret, (învechit) ispravnic, (învechit) mandator, (învechit) misit, (învechit) reprezentante, (învechit) rugător, (învechit) solitor.
Ablegat (ablegați), substantiv masculin
Sinonime:
legat al papei, nunțiu, trimis apostolic, trimisul papei; deputat.
Consul, substantiv
Sinonime:
(istorie) (învechit) ipat; ambasador, magistrat, nunțiu, plenipotențiar.
Cununie, substantiv
Sinonime:
căsătorie, (popular) nuntire, nuntit, cunună, (regional) pirostrie.
Stărosti, verb
Sinonime:
a cere, a conduce ceremonia unei nunți, a fi staroste la nuntă, a peţi.
Prelat, substantiv
Sinonime:
abate, arhiepiscop, arhiereu, cardinal, ecleziastic, episcop, legat, mitropolit, monsenior, nunțiu, papă, patriarh, pontif, primat, protonotar, vicar.
Nuntesc, adjectiv (învechit)
Sinonime:
de nuntă, nuntelnic, nuntitor, nunțial, nupțial.
Nupțial, adjectiv
Sinonime:
conjugal, de nuntă, himenal, matrimonial, nuntitor; (variante învechite) nuntal, nuntariu, nuntelnic, nuntesc, nunțial.
Diplomat, substantiv
Sinonime:
agent diplomatic, ambasador, consul, emisar, însărcinat cu afaceri, legat, negociator, nunțiu, persona grata, plenipotențiar, reprezentant, trimis, (învechit) diplomatic, (învechit) diplomă. Diplomat, adjectiv
Sinonime:
abil, circumspect, conciliant, dibaci, diplomatic, fin, subtil, șiret, șmecher, viclean.
