Nesocoti, verb
Sinonime:
a călca, a contraveni, a deprecia, a desconsidera, a dispreţui, a ignora, a încălca, a lua în glumă, a lua în râs, a neglija, a necunoaște, a nu ține cont, a nu ține seama de, a omite, a se abate, a subestima, a viola, (figurat) a silui, (învechit) a defăima, (învechit) a mepriza, (învechit) a ocărî, (învechit) a păși, (învechit) a sparge, (învechit) a stropși, (învechit) a știrbi.
Nesocotinţă, substantiv feminin
Sinonime:
gogomănie, imprudență, inconștiență, lipsă de chibzuială, lipsă de judecată, nătângie, nebunie, nechibzuință, necugetare, necumpănire, neghiobie, neprevedere, nerozie, nesăbuinţă, nesăbuire, nesocotire, prostie, stupiditate, ușurință, (învechit si regional) nătărăie, (învechit) nepăsare, (învechit) nesocoteală, (rar) netoție.
Nesocotire, substantiv
Sinonime:
călcare, desconsiderare, dispreţuire, ignorare, încălcare, neglijare, omitere, violare, (popular) stricare.
Nesocotit (nesocotită), adjectiv Sinonime:
nechibzuit, necugetat, necumpănit, imprudent, nesăbuit, iraţional, neprevăzător; ignorat, desconsiderat, dispreţuit.
Nesocotitor, adjectiv (învechit)
Sinonime:
nesocotit.
Bască, substantiv feminin Sinonime:
beretă, șepcuță. Başca, prepoziție (popular) Sinonime:
afară de, exceptând, nesocotind, nepunând la socoteală.
Călca, verb Sinonime:
a pune piciorul, a păşi, a merge, a străbate, a cutreiera, a colinda, a bate un drum, a bătători; a strivi, a zdrobi, a nimici, a distruge; (figurat) a nu respecta (o hotărâre), a nesocoti, a trece peste legi, a încălca; a veni, a se abate, a vizita. Calca, verb
Sinonime:
calchia.
Cheltuitor (cheltuitoare), adjectiv (adesea substantivat)
Sinonime:
risipitor, nesocotit, mână-spartă, (livresc) prodig, (rar) risipelnic, (Transilvania şi Maramureș) prădător, (învechit) cheltuielnic, istrăvitor, împrăştietor; (substantiv) casier.
Dispreţui, verb
Sinonime:
a nesocoti, a desconsidera, a subaprecia, (învechit) a defăima, a mepriza, a ocărî.
Enorm (enormă), adjectiv
Sinonime:
imens, uriaş, colosal, gigantic, extraordinar, (figurat) mamut, nemărginit, nenumărat, (învechit şi regional) nesocotit, incalculabil.
Gafă, substantiv feminin
Sinonime:
greşeală, impoliteţe, indelicateţe, nesocotinţă, poznă, prostie, stângăcie. Gafa, verb
Sinonime:
a comite o gafă, a greși.
Imprudent (imprudentă), adjectiv Sinonime:
nesocotit, nechibzuit, neprevăzător, necalculat.
Inconştient (inconștientă), adjectiv Sinonime:
fără minte, absurd, nesocotit, iresponsabil.
Infantil (infantilă), adjectiv
Sinonime:
copilăresc, imatur, impuber, naiv, neserios, nesocotit, pueril; (medicină) (paralizie infantilă) poliomielită.
Încălca, verb Sinonime:
a invada, a cotropi; a păși peste (ceva); (figurat) a nesocoti, a nu respecta; a greşi.
Nebun (nebună), adjectiv
Sinonime:
alienat, dement, lovit de dambla, smintit, zălud, ţicnit, zăpăcit, bezmetic, capiu; nesocotit, nechibzuit, imprudent, neprevăzător, necugetat; neastâmpărat, zvăpăiat, zburdalnic, zglobiu, nebunatic; turbat, furios, aprins, apucat, violent, fără control.
Nebunesc (nebunească), adjectiv
Sinonime:
dement, demenţial, imprudent, nebun, nechibzuit, necugetat, necumpănit, neprecugetat, neprevăzător, nesăbuit, nesocotit, prostesc, smintit, (rar) nejudecat, (regional) nechitit.
Nebunie, substantiv feminin
Sinonime:
aberaţie, abjecţie, absurditate, alienare, alienaţie, boală mintală, boroboaţă, căpială, demenţă, fărădelege, imprudenţă, infamie, josnicie, mârşăvie, mişelie, năzbâtie, năzdrăvănie, neastâmpăr, nechibzuinţă, nelegiuire, nemernicie, nesăbuinţă, nesocotinţă, netrebnicie, poznă, prostie, sminteală, smintire, ticăloşie, ţicneală, uşurinţă, zăluzie, zărgheală, zărghenie, zburdălnicie, (figurat) rătăcire, (învechit şi regional) smintă, (Moldova) zăluzeală, (popular) nebuneală, (prin Bucovina) sălteală, (Transilvania, Maramureș şi Banat) bolânzie; (locuţiune) (la nebunie) foarte mult, enorm.
Nechibzuinţă, substantiv feminin Sinonime:
nesocotinţă, necugetare, imprudenţă, uşurinţă, nesăbuire, nesăbuinţă, necumpănire.
Nechibzuit (nechibzuită), adjectiv Sinonime:
nesocotit, imprudent, neprevăzător, necugetat, necumpănit, nesăbuit, irezonabil, iraţional.
Necugetat (necugetată), adjectiv Sinonime:
nechibzuit, nesocotit, nesăbuit, neprevăzător, imprudent, iraţional, ilogic, necumpănit, pripit; nepotrivit, deplasat.
Necumpănit (necumpănită), adjectiv
Sinonime:
fără precauție, lipsit de chibzuială, nebun, nebunesc, nechibzuit, necugetat, necumpătat, nesăbuit, nesocotit, pripit, prostesc, (rar) nejudecat, (rar) neprecugetat, (regional) nechitit.
Necumpătat (necumpătată), adjectiv
Sinonime:
exagerat, fără cumpăt, fără moderaţie, imoderat, lipsit de cumpătare, nebunesc, nechibzuit, nesăbuit, nesocotit.
Nemăsurat (nemăsurată), adjectiv
Sinonime:
colosal, enorm, exagerat, excesiv, exorbitant, fără măsură, foarte intens, foarte mare, foarte numeros, ilimitat, imens, impulsiv, incalculabil, incomensurabil, infinit, necuprins, nefinit, nelimitat, nemărginit, nesfârșit, nețărmurit, prea mare, vast, (învechit și regional) nemăsurarnic, (învechit și regional) nesocotit.
Nesăbuit (nesăbuită), adjectiv Sinonime:
nechibzuit, nesocotit, necugetat, necumpănit, imprudent, iraţional; exagerat, nebun, nebunesc.
Orbesc (orbească), adjectiv Sinonime:
nesocotit, iraţional; exagerat, exorbitant, enorm.
Ostentaţie, substantiv feminin Sinonime:
paradă, înfumurare, provocare, nesocotire, etalare.
Prostesc (prostească), adjectiv
Sinonime:
absurd, de rând, dobitocesc, fără valoare, idiot, ilogic, inept, nătâng, nebun, nebunesc, nechibzuit, necugetat, necumpănit, necumpătat, neghiob, neghiobesc, nejudecat, neprecugetat, nerațional, nerod, nerozesc, nesăbuit, nesărat, nesocotit, netot, prostănac, sărăcăcios, simplu, stupid, tâmpit, (învechit) ordinar, (învechit) popular, (învechit) prostatic, (regional) nechitit.
Scăpa, verb Sinonime:
a se elibera, a se desprinde, a se salva; a se debarasa, a se descotorosi, a renunţa, a da drumul; a apune, a scăpăta, a fi în declin; a pierde, a nu mai apuca, a nu mai prinde; a nu lua în seamă, a omite, a pierde din vedere, a nesocoti.
Uşuratic (uşuratică), adjectiv
Sinonime:
fluşturatic, frivol, lipsit de seriozitate, neserios, nesocotit.
Uşurinţă, substantiv feminin
Sinonime:
facilitate; indiferenţă, nepăsare, nesocotinţă, neseriozitate, înlesnire, simplitate, (livresc) lejeritate, (rar) lesniciune, ușurătate, ușurime, îndemânare, sprinteneală, avantaj, superficialitate.
Viola, verb Sinonime:
a nesocoti, a nu respecta; a călca, a încălca; a silui, a necinsti; a pângări, a profana; a forţa, a deschide (o locuinţă).
Contraveni, verb
Sinonime:
a se abate, a călca, a încălca, a nesocoti, a viola, (învechit) a păşi, a sparge, a stropşi, a ştirbi.
Dispreţuire, substantiv
Sinonime:
desconsiderare, nesocotire.
Dispreţuit, adjectiv
Sinonime:
desconsiderat, nesocotit.
Nechitit, adjectiv
Sinonime:
imprudent, nebun, nebunesc, nechibzuit, necugetat, necumpănit, necumpătat, neprevăzător, nesăbuit, nesocotit, prostesc.
Derezonabil, adjectiv
Sinonime:
absurd, delirant, extravagant, ilogic, irațional, nesăbuit, nesocotit, prostesc.
Nejudecat, adjectiv
Sinonime:
imprudent, nebun, nebunesc, nechibzuit, necugetat, necumpănit, necumpătat, neprevăzător, nesăbuit, nesocotit, prostesc.
Mepriza, verb
Sinonime:
a deprecia, a desconsidera, a disprețui, a nesocoti, a subestima, a transgresa.
Netoţie, substantiv
Sinonime:
gogomănie, idioție, nătângie, neghiobie, nerozie, nesocotință, prostie, stupiditate, stupizenie.
Nătărăie, substantiv
Sinonime:
(învechit și regional) gălăgie, gogomănie, naivitate, nătângie, nechibzuință, neghiobie, nerozie, nesocotință, prostie, stupiditate, stupizenie, zarvă.
Imprudenţă, substantiv
Sinonime:
aventură, aventurism, hazard, inconștiență, lejeritate, nebunie, nechibzuință, necugetare, necumpănire, necumpătare, neglijență, neprevedere, nesăbuință, nesăbuire, neseriozitate, nesocotință, risc, ușurință, (învechit) inatențiune, (învechit) ireflexiune, (învechit) neatențiune.
Necugetare, substantiv
Sinonime:
imprudenţă, nechibzuință, neprevedere, nesăbuință, nesăbuire, nesocotință.
Neprevedere, substantiv
Sinonime:
imprudență, nechibzuință, necugetare, nesăbuință, nesăbuire, nesocotință.
Nesăbuinţă, substantiv
Sinonime:
imprudență, nechibzuință, necugetare, neprevedere, nesăbuire, nesocotință.
Nesăbuire, substantiv
Sinonime:
imprudență, inconștiență, nechibzuință, necugetare, neprevedere, nesăbuință, nesocotință.
Prâsni, verb (învechit)
Sinonime:
a fâșâi, a foșni, a pârâi, a scârțâi, a stropi, a suna, a susura, a șopoti, a șopti, a șușoti, a șușui, a trosni, a uda; (regional) a batjocori, a insulta, a nesocoti. Prâsni, substantiv la plural (regional)
Sinonime:
picături, stropi (de ploaie).
Brodelnicitură, substantiv (învechit)
Sinonime:
buiguire, buiguitură, îngăimeală, vorbă nesocotită.
Șuchețenie, substantiv (regional)
Sinonime:
excentricitate, extravaganță, nebunie, nesăbuire, nesocotință, șmecherie.
Ignorare, substantiv
Sinonime:
desconsiderare, disprețuire, nebăgare în seamă, necunoaștere, neglijare (intenționată), neinformare, nesocotire, neștiință, omitere, trecere voită cu vederea.
Stricare, substantiv
Sinonime:
acrire, alterare, avariere, călcare, corupere, daună, dărăpănare, decădere, deformare, degradare, depravare, deranjare, descompunere, desfacere, deteriorare, distrugere, fermentare, forțare, împuțire, înăcrire, încălcare, înrăutățire, învechire, măcinare, nesocotire, nimicire, pagubă, părăginire, pervertire, pierdere, poluare, ponosire, prăpădire, prejudiciu, râncezire, roadere, ruinare, rupere, schimbare în rău, spargere, stricăciune, tocire, uzare, viciere, violare, (învechit) degradație, (popular) vătămare, (rar) ponoseală.
Neprevăzător, adjectiv
Sinonime:
imprudent, lipsit de prevedere, nechibzuit, necugetat, nejudecat, neprecugetat, nesăbuit, nesocotit, (regional) nechitit.
Tivilichiu, adjectiv (învechit)
Sinonime:
de lume, elegant, hazliu, naiv, nesocotit, sociabil, vesel, vioi, voios, zvelt.
Poreclire, substantiv
Sinonime:
calificare, poreclă, supranumire, (învechit și regional) numire, (învechit) batjocorire, (învechit) învinuire, (învechit) nesocotire, (regional) nunășire, (regional) policrărire, (regional) porecreală.
Neglijare, substantiv
Sinonime:
ignorare, nesocotire, omitere, trecere cu vederea, uitare, uitat, (învechit) negrijire.
Temeritate, substantiv
Sinonime:
audacie, bărbăție, bravură, curaj, cutezanță, dârzenie, imprudență, impudență, intrepiditate, încumetare, îndrăzneală, nechibzuință, neînfricare, nesocotință, petulanță, semeție, sfruntare, tupeu, (grecism învechit) taros, (învechit) dârzie, (învechit) îndrăznire, (învechit) mărinimie, (învechit) semețire, (învechit) sfrunterie, (popular și familiar) suflet, (popular) inimă, (popular) voinicie, (rar) cutezare.
Negândire, substantiv (învechit)
Sinonime:
imprudență, nechibzuială, neprevedere, nesocotință, prostie.
Nesocoteală, substantiv (învechit)
Sinonime:
nebunie, neghiobie, nesocotință, nesocotire.
Nechibzuială, substantiv
Sinonime:
nechibzuință, nechibzuire, necumpătare, nesocotință, netemperanță, prostie, (învechit) neînțelepciune, (învechit) neînțelepție, (învechit) neminte, (învechit) nesocoteală.
Necunoaște, verb
Sinonime:
a desconsidera, a ignora, a nesocoti, a nu cunoaște.
Violare, substantiv
Sinonime:
batjocorire, călcare, forțare, încălcare, necinstire, nesocotire, profanare, sacrilegiu, siluire, spargere, spurcare, viol, (figurat) pângărire, (învechit și popular) prihănire, (învechit) silă, (învechit) silnicie, (învechit) violație, (popular) stricare, (rar) violentare.
Dudulatic, adjectiv (regional)
Sinonime:
fără minte, nesăbuit, nesocotit.
