Necăji, verb Sinonime:
a supăra, a amărî, a mânia, a înfuria, a mâhni, a întrista; (figurat) a face sânge rău, a sâcâi, a cicăli, a tachina, a şicana, a întărâta, a hârjoni; (reflexiv) a se enerva, a se înfuria, a se irita, a-şi ieşi din fire, a (-i) sări muştarul; (reflexiv) a-şi da osteneala, a se trudi, a se sili, a se osteni, a se căzni, a se strădui.
Necăjicios, adjectiv (învechit și regional)
Sinonime:
irascibil, iritabil, nervos, supărăcios, (variantă) năcăjicios.
Necăjit (necăjită), adjectiv Sinonime:
supărat, amărât, mâhnit, întristat, trist; (figurat) sărac, lipsit, în mizerie.
Necăjitor, adjectiv (învechit)
Sinonime:
chinuit, consumat, frământat, muncit, necăjit, supărător, trudit, zbuciumat, (regional) cicălitor, (variantă) necășitoriu.
Agasa, verb Sinonime:
a irita, a enerva, a indispune, a bate la cap, a supăra, a tachina, a necăji.
Amar (amară), adjectiv Sinonime:
chinuitor, dureros, trist, cumplit; chinuit, necăjit, apăsat.
Amărî, verb Sinonime:
(figurat) a (se) supăra, a (se) necăji, a (se) întrista.
Amărât (amărâtă), adjectiv Sinonime:
mâhnit, necăjit, trist, supărat, indispus; (figurat) uzat, ponosit, de aruncat, jerpelit, degradat, nenorocit, prăpădit, pârlit.
Bâzâi, verb Sinonime:
a zumzăi, a zuzăi, a zbârnâi, a ţârâi, a cârti, a protesta; a plânge, a scânci, a se smiorcăi, a se sclifosi; (familiar) a sâcâi, a necăji, a zgândări, a cicăli, a dăscăli, a bate la cap.
Canoni, verb
Sinonime:
a (se) căzni, a (se) chinui, a (se) munci, a (se) trudi, a depune eforturi susținute, a impune penitență, a îndura, a năsli, a pedepsi, a schingiui, a se forța, a se frământa, a se necăji, a se obosi, a se osârdnici, a se osârdui, a se osteni, a se sforța, a se sili, a se strădui (din răsputeri), a se supune unui canon, a se volnici, a se zbate, a se zbuciuma, a strânge, a suferi, a tortura, (figurat) a se sfărâma, (învechit și popular) a (se) nevoi, (învechit) a se învălui, (învechit) a străstui, (Moldova) a se strădănui, (popular) a se sârgui, (regional) a negăti, (regional) a se verpeli.
Cătrăni, verb Sinonime:
a unge, a îmbiba (cu catran), a înnegri; (figurat) a (se) supăra, a (se) amărî, a (se) necăji, a (se) învenina.
Cătrănit (cătrănită), adjectiv Sinonime:
de culoare închisă, tuciuriu, negru; (figurat) supărat, amărât, necăjit, trist, deprimat.
Descurajat (descurajată), adjectiv
Sinonime:
abătut, deprimat, timorat, demoralizat, deznădăjduit, descumpănit, (figurat) demobilizat, amărât, indispus, îndurerat, întristat, mâhnit, necăjit, supărat, trist, (popular) obidit, (învechit şi regional) scârbit, supărăcios, (învechit) dosădit, ponosit, pricăjit, (figurat) cătrănit, pleoştit, plouat.
Enerva, verb
Sinonime:
a (se) irita, a-şi ieşi din fire, a (se) înfuria, a-şi ieşi din pepeni, a-şi ieşi din ţâţâni (balamale), a (se) supăra, a (se) surescita, a aţâţa, a întărâta, a indispune, a-şi pierde cumpătul, a călca pe nervi, a sâcâi, a-și ieși din sărite, a agasa, a necăji, a plictisi, (livresc) a tracasa, (popular) a ciudi, a zădărî, (regional) a zăhătui, (Moldova) a chihăi, (Banat) a zăgălui, (Moldova şi Bucovina) a zăhăi, (învechit) a scârbi, (popular, la figurat) a ardeia, (regional, la figurat) a scociorî.
Fierbe, verb Sinonime:
a găti, a prepara, a face mâncare; a clocoti, a spumega, a se înfierbânta; a se frământa, a se necăji, a se chinui, a se munci, a se agita, a se impacienta, a se irita; (figurat) a vui, a răsuna, a suna, a face zgomot.
Fiert (fiartă), adjectiv Sinonime:
clocotit, dat în clocot, fierbinte; (figurat) supărat, necăjit, amărât, mâhnit.
Formaliza, verb Sinonime:
a se supăra, a se necăji, a se mâhni, a se simţi jignit.
Greu (grea), adjectiv
Sinonime:
adânc, anevoios, apăsător, aspru, brutal, chinuit, compact, complicat, copleşitor, critic, dens, des, dificil, grav, gros, important, indigest, irespirabil, împovărat, înăbuşitor, încărcat, îngreuiat, însemnat, mare, masiv, mizerabil, necăjit, neplăcut, profund, prost, puternic, rău, serios, tare, violent, voluminos, (figurat) dur, (învechit și popular) necăjos, (învechit și regional) povarnic.
Hărţui, verb
Sinonime:
a asmuţi, a ataca, a ațâța, a cicăli, a întărâta, a necăji, a nu lăsa în pace, a obosi, a pisa, a sâcâi, a se încăiera, a se înfrunta, a se lua la luptă, a suci şi răsuci, a tachina, a zădărî, (variantă) a hârțui.
Molesta, verb Sinonime:
a brutaliza, a insulta; a necăji, a şicana.
Munci, verb Sinonime:
a lucra, a activa, a produce, a crea; (învechit) a tortura, a căzni, a chinui, a necăji.
Neajuns, substantiv neutru
Sinonime:
calic, cusur, defect, deficienţă, dezagrement, dezavantaj, dificultate, greutate, imperfecţiune, inconvenient, insuficienţă, lipsă, meteahnă, necaz, necăjit, nemulţumire, neplăcere, nevoiaş, piedică, sărac, sărman, scădere, șicană, vicisitudine. Neajuns, adjectiv
Sinonime:
calic, incomparabil, inconfundabil, inegalabil, inimitabil, neasemănat, neasemuit, necăjit, necomparabil, neegalabil, neîntrecut, nevoiaş, sărac, sărman, unic.
Nemulțumi, verb
Sinonime:
a agasa, a amărî, a contraria, a indispune, a insatisface, a irita, a întrista, a mâhni, a necăji, a supăra, a vexa, (învechit) a neodihni, (variantă) (învechit) a nemulțămi.
Nemulțumit (nemulțumită), adjectiv
Sinonime:
amărât, contrariat, hirsut, indispus, insatisfăcut, mâhnit, mofluz, necăjit, neîmpăcat, neîndestulat, nesatisfăcut, supărat, ursuz, (învechit și regional) năsilnic, (învechit și regional) nemulțumitor, (învechit) cârtelnic, (învechit) neblagodarnic, (învechit) necontentăluit, (învechit, regional și familiar) paraponisit, (popular) cârtitor, (regional) coceriș, (variantă) (regional) nemulțămit.
Ofticat (ofticată), adjectiv Sinonime:
tuberculos, ofticos, atacat, ftizic; amărât, chinuit, necăjit.
Otrăvi, verb Sinonime:
a (se) intoxica, a (se) omorî, a ucide; a supăra, a necăji, a amărî, a învenina; a corupe, a perverti, a demoraliza.
Paraponisi, verb (învechit) Sinonime:
a se supăra, a se necăji, a se amărî, a se înciuda, a se mânia, a se înfuria.
Păcătos (păcătoasă), adjectiv Sinonime:
vinovat, culpabil; ticălos, afurisit, josnic, abject, nevrednic, stricat, nemernic, infam, mârşav, netrebnic, necinstit; nenorocit, nevoiaş, sărac, sărman, mizer, prăpădit, necăjit.
Pârlit (pârlită), adjectiv Sinonime:
ars, fript, prăjit, perpelit; bronzat, înnegrit; ofilit, veştejit, uscat; (figurat) sărac, necăjit, amărât, prăpădit; neinsprăvit, netrebnic.
Plouat (plouată), adjectiv
Sinonime:
muiat, ud, udat; (figurat) abătut, amărât, deprimat, descurajat, fără chef, indispus, îndurerat, întristat, mâhnit, necăjit, supărat, trist.
Sâcâi, verb Sinonime:
a necăji, a cicăli, a bate la cap, a nu lăsa în pace, a plictisi, a enerva.
Supăra, verb Sinonime:
a se mâhni, a se necăji, a se amărî, a se întrista; a indispune, a jena; a se mânia, a se irita, a se înfuria.
Supărat (supărată), adjectiv Sinonime:
trist, abătut, mâhnit, amărât, indispus, necăjit.
Şicana, verb Sinonime:
a sâcâi, a căuta pricină, a necăji, a face mizerii, a nu da pace, a pune beţe în roate. Şicană, substantiv feminin Sinonime:
răutate, sâcâială, pricină.
Șifona, verb
Sinonime:
a (se) boți, a (se) cocoloși, a (se) deforma, (regional) a (se) golomozi, a (se) mototoli, a (se) mozoli, a (se) târnosi; a (se) bosumfla, a (se) indispune, a (se) îmbufna, a (se) necăji, a (se) ofensa, a (se) oțări, a (se) supăra, a se simți jignit. Sifona, verb
Sinonime:
a transvaza, a vida; a fura.
Tachina, verb Sinonime:
a necăji, a contraria, a sâcâi.
Ticălos (ticăloasă), adjectiv Sinonime:
nemernic, păcătos, afurisit, nevrednic, rău, abject, mizerabil, detestabil, mişel, josnic, mârşav, netrebnic, infam, necinstit; sărman, nenorocit, năpăstuit, prăpădit, necăjit.
Zădări, verb Sinonime:
a întărâta, a incita, a provoca, a sâcâi, a necăji; a aţâţa, a aprinde iar (focul); a răscoli, a tulbura, a hărţui.
Zăhăi, verb (regional) Sinonime:
a supăra, a sâcâi, a necăji, a stingheri; a încurca, a amesteca, a împrăştia, a rătăci, a risipi.
Zbuciuma, verb Sinonime:
a (se) frământa, a (se) nelinişti, a (se) chinui, a (se) necăji, a (se) tulbura, a (se) îngrijora, a (se) agita.
Anevoios, adjectiv
Sinonime:
delicat, dificil, gingaş, greu, (figurat) ingrat, greoi, (astăzi rar) silnic, mizerabil, necăjit, prost, rău, (învechit şi popular) necăjos, (figurat) aspru, spinos.
Ardeia, verb
Sinonime:
a (se) iuţi, a agasa, a indispune, a înfuria, a mânia, a necăji, a pipera, a pișcă la limbă, a plictisi, a presăra cu ardei, a sâcâi, a se enerva, a se irita, a se supăra.
Canonit, adjectiv
Sinonime:
chinuit, consumat, frământat, muncit, necăjit, trudit, zbuciumat.
Chihăi, verb
Sinonime:
a agasa, a enerva, a indispune, a irita, a necăji, a plictisi, a sâcâi, a supăra.
Ciudi, verb
Sinonime:
a agasa, a cruci, a enerva, a indispune, a irita, a înciuda, a minuna, a mira, a necăji, a nedumeri, a plictisi, a sâcâi, a supăra, a uimi, a ului.
Cârcăli, verb (popular)
Sinonime:
a (se) murdări, a (se) perpeli, a (se) prăji superficial, a lucra de mântuială, a mâzgăli, a necăji, a pârpăli, a scrie ilizibil, a strica, (variantă) a cărcăli.
Dosădit, adjectiv
Sinonime:
abătut, amărât, deprimat, descurajat, indispus, îndurerat, întristat, mâhnit, necăjit, supărat, trist.
Ponosit, adjectiv
Sinonime:
degradat, deteriorat, ros, stricat, tocit, uzat; abătut, amărât, deprimat, descurajat, indispus, îndurerat, întristat, mâhnit, necăjit, supărat, trist.
Frământat, adjectiv
Sinonime:
agitat, amestecat, chinuit, consumat, critic, malaxat, muncit, necăjit, obsedat, trudit, zbuciumat, (învechit) necăjitor, (regional) canonit; (cu rol de substantiv) frământare.
Depăra, verb
Sinonime:
a lua de păr, a smulge părul, (familiar) a (se) părui, (figurat) a (se) necăji, (regional) a(-și) smulge părul de pe cap, (variantă) a dăpăra.
Volnici, verb
Sinonime:
a (se) strădui, a accepta, a admite, a canoni, a căzni, a chinui, a concepe, a dezrobi, a elibera, a emancipa, a forţa, a frământa, a împuternici, a îndreptăți, a îngădui, a învesti cu drepturi, a lăsa liber, a libera, a munci, a necăji, a osteni, a permite, a răbda, a salva, a scăpa, a scoate, a sforţa, a sili, a suferi, a suporta, a tolera, a trudi, a zbate, a zbuciuma, a-și da silința.
Necăjos, adjectiv
Sinonime:
anevoios, chinuitor, greu, mizerabil, necăjit, prost, rău, rebel.
Crămăluit, adjectiv (regional)
Sinonime:
iritat, necăjit, scârbit.
Răime, substantiv
Sinonime:
răutate; (locuţiune) (a avea o răime) a avea toane, a se înfuria, a se necăji.