Neascultare, substantiv feminin Sinonime:
indisciplină, nesupunere, insubordonare.
Indisciplină, substantiv feminin
Sinonime:
abatere, anarhie, dezobediență, dezordine, indocilitate, insubordonare, insubordonație, insumisiune, neascultare, nedisciplină, nesupunere, (rar) recalcitranţă, sedițiune.
Nesupunere, substantiv feminin
Sinonime:
dezobediență, indisciplină, indocilitate, inobediență, insubordonare, insumisiune, împotrivire, încăpățânare, îndărătnicie, neascultare, neconformare, nedisciplină, neexecutare, nesubordonare, răzvrătire, recalcitranță, refractarism, (învechit) sumeție.
Insumisiune, substantiv
Sinonime:
dezertare, frondă, indisciplină, insubordonare, insurecție, jacquerie, nesupunere, neascultare, revoltă, sedițiune.
Indocilitate, substantiv
Sinonime:
dezobediență, indisciplină, insubordonare, insumisiune, încăpățânare, lipsă de docilitate, lipsă de supunere, neascultare, nesupunere, răzvrătire, retivitate, (rar) neînțelegere.
Recalcitranţă, substantiv
Sinonime:
indisciplină, încăpățânare, îndărătnicie, neascultare, nedisciplină, nesupunere, rezistență.
Insubordonare, substantiv
Sinonime:
dezobediență, disidență, indisciplină, indocilitate, insubordonație, insumisiune, neascultare, nedisciplină, nesubordonare, nesupunere, rebeliune, revoltă, sedițiune, (învechit) insubordinațiune.
Dezobediență, substantiv
Sinonime:
indisciplină, indocilitate, insubordonare, insumisiune, neascultare, nesupunere.
Nedisciplină, substantiv
Sinonime:
dezobediență, indisciplină, indocilitate, insumisiune, neascultare, nesupunere, (livresc) insubordonare, (rar) recalcitranță.
Inobediență, substantiv
Sinonime:
dezobediență, indisciplină, indocilitate, insubordonanță, insubordonare, insumisiune, neascultare, nedisciplină, nesubordonare, nesupunere, recalcitranță, refractarism.
