Neîncredere, substantiv
Sinonime:
bănuială, circumspecție, dubiu, incertitudine, incredulitate, îndoială, nesiguranță, rezervă, scepticism, suspiciune, șovăială, șovăire, (astăzi rar) necredință, (învechit) aporie, (învechit) îndoință, (învechit) prepunere, (popular) prepus, (prin Banat) bedă, (prin Moldova) bănat.
Bănuială, substantiv feminin Sinonime:
presupunere, presupus, presimţire, intuiţie, (regional) bănat; suspiciune, neîncredere.
Defetism, substantiv neutru Sinonime:
neîncredere, panică, disperare.
Dubiu, substantiv neutru Sinonime:
îndoială, neîncredere, nesiguranţă.
Îndoială, substantiv feminin Sinonime:
nesiguranţă, neîncredere, ezitare, şovăială.
Necredinţă, substantiv feminin
Sinonime:
adulter, ateism, comportare necinstită, credință greșită, dubiu, eres, erezie, incertitudine, infidelitate, îndoială, înșelăciune, lipsă de fidelitate, lipsă de încredere, neîncredere, nesiguranță, perfidie, preacurvie, preacurvire, preaiubire, rezervă, scepticism, șovăială, șovăire, viclenie, (figurat) trădare, (învechit) necredență, (învechit) nicredință, (învechit) nicridință.
Nehotărâre, substantiv feminin
Sinonime:
ambiguitate, codeală, codire, dubiu, echivoc, ezitare, fluctuație, imprecizie, incertitudine, inconsecvență, inconstanță, instabilitate, îndoială, neconsecvență, neîncredere, nesiguranță, nestabilitate, nestatornicie, pregetare, rezervă, suspiciune, şovăială, șovăire, (figurat) oscilare, (figurat) oscilație, (figurat) pendulare, (învechit) îndoire, (livresc) indecizie, (popular) preget.
Nesiguranţă, substantiv feminin
Sinonime:
dubiu, ezitare, incertitudine, îndoială, nehotărâre, neîncredere, pericol, precaritate, primejdie, rezervă, scepticism, şovăială, şovăire, (figurat) șubrezenie, (învechit) aporie, (învechit) îndoință, (rar) necredință.
Pesimism, substantiv neutru Sinonime:
deprimare, descurajare, neîncredere, scepticism.
Prepus, substantiv (învechit)
Sinonime:
bănuială, îndoială, neîncredere, presupunere, suspectare, suspiciune; înlocuitor, reprezentant, suplinitor. Prepus, adjectiv (învechit)
Sinonime:
adăugat, artificial, bănuit, fals, presupus, pus înainte, pus mai mare peste, suspectat. Prepus, substantiv (învechit)
Sinonime:
(anatomie) prepuț.
Rezerva, verb Sinonime:
a reţine, a pune deoparte, a opri, a păstra; (figurat) a destina, a hărăzi. Rezervă, substantiv feminin Sinonime:
provizie, depozit, fond; reticenţă, reţinere, obiecţie; îndoială, neîncredere, răceală, jenă, sfială, sfiiciune, timiditate, modestie.
Scepticism, substantiv neutru
Sinonime:
agnosticism, criticism, incredibilitate, incredulitate, îndoială, neîncredere, nihilism, pironism, pragmatism, rezervă.
Suspiciune, substantiv feminin Sinonime:
bănuială, neîncredere, îndoială, conjectură, prezumţie, supoziţie, dubiu.
Ha, interjecție
Sinonime:
(exprimă surpriza) ce? cum? poftim?; (exprimă mirare sau neîncredere) nu-i așa? n-am dreptate?; (variante) aha, hai, hi, hî, ho, oho.
Mizantropie, substantiv
Sinonime:
dispreț față de oameni, neîncredere în oameni, solitudine, ură față de oameni.
Îndoință, substantiv (învechit)
Sinonime:
dubiu, incertitudine, îndoială, neîncredere, nesiguranță, rezervă, scepticism, șovăială, șovăire.
Incredulitate, substantiv
Sinonime:
agnosticism, bănuială, indecizie, infidelitate, neîncredere, scepticism, suspiciune, vacilațiune.
Mefiență, substantiv
Sinonime:
bănuială, difidență, dubiu, incredulitate, neîncredere, scepticism, suspiciune patologică.
Prepunere, substantiv (învechit)
Sinonime:
bănuială, neîncredere, presupunere, suspiciune.
Difidență, substantiv
Sinonime:
circumspecție, incredulitate, îndoială, lipsă de încredere, neîncredere, scepticism, suspiciune, (învechit) cautelă.
Îndoiciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
bănuială, ezitare, îndoială, îndoitură, nedumerire, neîncredere.
Suspectare, substantiv
Sinonime:
bănuială, bănuire, neîncredere, presupunere, (învechit și regional) prepunere, (învechit) prepus, (livresc) suspecțiune.
