Nărav, substantiv neutru
Sinonime: deprindere, obicei, obişnuinţă, învăţ.  Nărăvaş (nărăvașă), adjectiv
Sinonime: rău, năbădăios, nedomolit, cu toane.  Nărăveală, substantiv (învechit și popular)
Sinonime: nărav, nărăvire.  Nărăvire, substantiv
Sinonime: ceartă, deprindere, învăț, nărav, nărăveală, obicei (rău), obișnuință, (ironic) neînțelegere, (învechit) păsuire, (învechit) permisiune, (regional) împăcare, (regional) înțelegere.  

---

Abraş (abrașă), adjectiv (popular)
Sinonime: nărăvaş, rău, nedomolit, cu toane, violent.  Apucătură, substantiv feminin
Sinonime: deprindere, obicei, manieră, nărav.  Buiac (buiacă), adjectiv
Sinonime: zburdalnic, nebunatic, neastâmpărat, neliniștit, nechibzuit; buiestru, nărăvaş.  Comportare, substantiv feminin
Sinonime: comportament, conduită, purtare, (rar) purtat, (popular) port, purtătură, (prin Oltenia) săbaş, (Oltenia) umblet, (învechit) petrecere, politie; apucătură, deprindere, (plural) maniere, (plural) moravuri, (plural) năravuri, (plural) obiceiuri, (popular) modă, (Transilvania) pont, (învechit) duh, (turcism învechit) talâm; atitudine, fel de a fi, ţinută, (învechit) tarz.  Comportament, substantiv neutru
Sinonime: apucătură, comportare, conduită, deprindere, (plural) maniere, (plural) moravuri, (plural) năravuri, (plural) obiceiuri, purtare, (popular) modă, (Transilvania) pont, (învechit) duh, (turcism învechit) talâm.  Deda, verb
Sinonime: a se deprinde, a se obişnui, a se familiariza, a se acomoda, a se nărăvi.  Duh, substantiv neutru
Sinonime: arătare, strigoi, stafie, fantomă; apucătură, calcul, comportament, comportare, conduită, deprindere, deşteptăciune, duhoare, gând, idee, infecţie, intelect, inteligenţă, intenţie, împuţiciune, judecată, (la plural) maniere, miasmă, minte, (la plural) moravuri, (la plural) năravuri, (la plural) obiceiuri, plan, pricepere, proiect, purtare, putoare, raţiune, răsuflare, respiraţie, socoteală, spirit, haz, suflare, înţelepciune; (învechit) caracter, fire, natură, temperament.  Fire, substantiv feminin
Sinonime: lume, natură, viaţă, mediu; caracter, structură, temperament, cuget, cumpăt, cumpătare, fel, (livresc) umoare, (învechit şi regional) natural, (învechit) duh, (figurat) inimă; apucătură, deprindere, nărav, obicei, obişnuinţă, (Banat) ogod; ciclu, menstruaţie, period.  Învăţ, substantiv neutru
Sinonime: obicei, obişnuinţă, deprindere, nărav; povaţă, sfat, îndemn.  Moravuri, substantiv neutru la plural
Sinonime: comportare, moralitate; (la plural) obiceiuri, năravuri.  Năbădăios (năbădăioasă), adjectiv
Sinonime: supărăcios, iritabil, irascibil, ţâfnos, capricios, arţăgos, certăreţ; repezit, iute, violent; nărăvaş, rău, nestăpânit.  Obicei, substantiv neutru
Sinonime: deprindere, obişnuinţă, învăţ, nărav; datină, rânduială, cutumă, uz; lege, normă, prescripţie.  Obişnuinţă, substantiv feminin
Sinonime: apucătură, datină, deprindere, familiarizare, fire, obicei, tabiet, utilizare (frecventă), (Banat) ogod, (învechit și popular) nărav, (învechit și regional) nacafa, (învechit și regional) obicinuință, (învechit) învățătură, (învechit) obicină, (învechit) taifet, (popular) învăț, (popular) treabă, (prin Oltenia) săbaș.  Patimă, substantiv feminin
Sinonime: afecţiune, amor, ardoare, belea, bucluc, chin, cusur, dandana, dar, defect, dragoste, entuziasm, iubire, încurcătură, înflăcărare, maladie, martiraj, martiriu, meteahnă, mucenicie, năpastă, nărav, neajuns, necaz, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pacoste, pasiune, patos, părtinire, pocinog, rău, suferință, supărare, supliciu, tortură, viciu, (familiar) boală, (popular și familiar) pârțag, (popular) învăț, (prin Bucovina) băsău, (regional) madea, (regional) natură, (regional) nărăvie, (regional) parfie, (regional) teahnă, (variantă) patemă.  Rău (rea), adjectiv
Sinonime: neascultător, răsfăţat, nesupus, răzgâiat; dăunător, neplăcut, perfid, viclean, crud; lamentabil, prost, mizerabil; abraş, nărăvaş, violent, sălbatic, nedomolit; neliniştitor, apăsător, chinuitor; uzat, rupt, stricat, degradat; neîndemânatic, incapabil, nepriceput, nesatisfăcător.  Tabiet, substantiv neutru
Sinonime: obicei, nărav, deprindere, capriciu, manie.  Tic, substantiv neutru
Sinonime: deprindere, obicei, nărav.  Melic, substantiv (regional)
Sinonime: deprindere rea, nărav, obicei prost, patimă, rană (mică), viciu, (variantă) malec, (variantă) malic; fustă (mini), șorț (mic).

Melic, adjectiv
Sinonime: (poezie melică) poezie lirică greacă.  Iabraş, adjectiv
Sinonime: abraș, năbădăios, nărăvaş, nărăvit.  Madea, substantiv
Sinonime: afacere, bir, categorie, chestiune, chip, cusur, dar, dare, defect, deficienţă, dijmă, fel, gen, imperfecţiune, impozit, insuficienţă, lacună, lipsă, lucru, materie, meteahnă, nărav, neajuns, neam, (figurat) om fără caracter, (figurat) om neserios, patimă, păcat, poveste, pricină, problemă, scădere, slăbiciune, socoteală, soi, sort, specie, subiect, tip, treabă, varietate, viciu, zeciuială.  Năzbâcă, substantiv
Sinonime: belea, bucluc, dandana, încurcătură, năpastă, nărav, neajuns, necaz, nemulţumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pacoste, pocinog, rău.  Pont, substantiv
Sinonime: aluzie personală, aluzie răutăcioasă, apucătură, articol, capitol, capriciu, chef, comportament, comportare, conduită, deprindere, extras, fandoseală, fantezie, fason, fiţă, fragment, idee, insinuare, ironie, împunsătură, limită, maimuţăreală, moft, moment oportun, naz, ocazie, paragraf, pasaj, poftă, pontator, (rar) pontagiu, (învechit) pontaş, prilej, prosteală, punct, purtare, sclifoseală, toană, vorbă înțepătoare, (plural) maniere, (plural) moravuri, (plural) năravuri, (plural) obiceiuri.  Pregusta, verb
Sinonime: a gusta, a lua o gustare, a încerca; a se deda unui viciu, a se nărăvi.  Nacafa, substantiv
Sinonime: (învechit și regional) belea, bucluc, capriciu, chef, dandana, defect, deprindere, fandoseală, fantezie, fason, fiță, încurcătură, maimuțăreală, moft, naz, năcăfală, năpastă, nărav, neajuns, necaz, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, obicei, obișnuință, pacoste, pasiune, pocinog, poftă, preocupare, pretenție, prosteală, rău, sclifoseală, supărare, toană, viciu.  Măsai, substantiv
Sinonime: (regional) față de masă, măsar, măsarnică, prosop, șervet, ștergar; (regional) nărav, obicei.  Porav, adjectiv
Sinonime: (regional) acerb, activ, arțăgos, certăreț, gâlcevitor, harnic, muncitor, năbădăios, nărăvaș, nărăvit, neobosit, neostenit, sârguincios, sârguitor, scandalagiu, silitor, violent, vrednic, zelos.  Sucă, substantiv
Sinonime: (regional) capriciu, chef, datină, fandoseală, fantezie, fason, fel, fiță, maimuțăreală, moft, naz, nărav, obicei, poftă, prosteală, rânduială, sclifoseală, supărare, toană, tradiție, uz, uzanță, viciu.  Sucaş, adjectiv
Sinonime: (regional) năbădăios, nărăvaș, nărăvit, vicios.  Ogod, substantiv
Sinonime: (învechit) apucătură, chef, cinste, deprindere, dispoziție, dorință, fire, gust, nărav, obicei, obișnuință, omenie, plac, plăcere, poftă, rost, seamă, socoteală, uz, voie, voință, vrere; (variante) ogoadă, ugod.  Slăbie, substantiv
Sinonime: (învechit) anemie, debilitate, deșert, flămânzare, șold; cusur, defect, epuizare, extenuare, istoveală, istovire, meteahnă, nărav, patimă, secătuială, sfârșeală, slăbiciune, sleire, surmenaj, surmenare, viciu, vlăguire; (regional) lipsă (de avere), neavere, nevoie, sărăcie.  Parfie, substantiv (regional)
Sinonime: cauză, cusur, dar, defect, meteahnă, nărav, patimă, pricină, viciu.  Cionoie, substantiv (regional)
Sinonime: vită nărăvașă.  Băsău, substantiv (regional)
Sinonime: afront, batjocură, ciudă, cusur, dar, defect, dorință de răzbunare, gelozie, injurie, insultă, invidie, jignire, meteahnă, nărav, necaz, nedreptate, ocară, ofensă, patimă, pică, pizmă, pornire, ranchiună, răzbunare, rușine, umilință, ură, viciu.  Șucheană, substantiv (regional)
Sinonime: vacă cu coarne mici, vită nărăvașă.  Încăpățânare, substantiv
Sinonime: ambiție, cerbicie, cramponare, dârzenie, idee fixă, insistență, împotriveală, împotrivire, îndărătnicie, îndârjire, înverșunare, opoziție, opunere, perseverență, persistență, recalcitranță, rezistență, stăruință, tenacitate, (figurat) cerbice, (figurat) inflexibilitate, (livresc) obstinație, (popular) nătângie, (prin Transilvania) mădăție, (rar) nărăvie, (regional) încăpăținare.  Cecănău, adjectiv (regional)
Sinonime: nărăvaș.  Dodie, substantiv (învechit)
Sinonime: deranj, supărare, (învechit) flecăreală, (regional) nărav.  Porăvos, adjectiv (regional)
Sinonime: (despre cai) nărăvaș.  Înnădi, verb
Sinonime: a adăuga, a alungi, a compila, a fi atras, a fi sedus, a începe o relație, a pune o nadă, a răspunde la apel, a se lua la ceartă, a se nărăvi, a se obișnui, a se vicia, (popular) a nădi.  Chiud, substantiv (învechit și regional)
Sinonime: capriciu, fire, minte, nărav (rău), obicei, (regional) melic.  Tamșă, substantiv (regional)
Sinonime: nărav, obicei (rău), (regional) tamjă.  Talâm, substantiv (învechit)
Sinonime: apucătură, ceremonial, compliment, comportament, comportare, conduită, deprindere, gest, închinăciune, manieră, maniere, mătanie, moravuri, năravuri, obiceiuri, plecăciune, ploconeală, purtare, reverență, temenea, (variantă) talim, (variantă) tălim.