Mulţumi, verb
Sinonime:
a accepta, a admite, a aproba, a avea de ajuns, a bucura, a compensa, a consimți, a despăgubi, a exprima gratitudine, a fi recunoscător, a gratifica, a încuviința, a îndupleca, a îngădui, a învoi, a lăsa, a nu pretinde mai mult, a permite, a primi, a răsplăti, a răspunde la o urare, a răspunde la un salut, a recompensa, a satisface, a se limita, a se socoti satisfăcut, a spune mulțumesc, (Banat, Transilvania și Moldova) a joi, (învechit) a blagodari, (popular) a îndestula, (variantă) a mulțămi.
Mulţumire, substantiv feminin
Sinonime:
bucurie, compensare, compensație, despăgubire, gratitudine, mândrie, mulțumită, plăcere, răsplată, recompensă, reparație, satisfacţie, slavă, (plural) daune, (regional) mulțămire.
Mulţumită, substantiv
Sinonime:
bucurie, desfătare, mângâiere, mulțumire, plăcere, răsplată, recompensă, recunoștință, satisfacție, slavă. Mulțumită, prepoziție
Sinonime:
(urmat de un dativ) datorită.
Mulţumitor (mulțumitoare), adjectiv
Sinonime:
acceptabil, convingător, corespunzător, îndatorat, mulţumit, obligat, recunoscător, satisfăcător, satisfăcut, suficient, (regional) mulțămitor.
Acceptabil (acceptabilă), adjectiv
Sinonime:
accesibil, admisibil, bun, bunicel, convenabil, corect, credibil, decent, moderat, mulțumitor, onest, plauzibil, potrivit, rezonabil, satisfăcător, scuzabil, suportabil, sustenabil, tolerabil, valabil, verosimil, (familiar) pasabil, (învechit) de primire, (învechit) sortabil, (învechit) suferibil, (învechit) suferit, (livresc) modic.
Bine, adverb Sinonime:
acceptabil, potrivit, mulţumitor, satisfăcător, adecvat, convenabil, plăcut, agreabil. Bine, substantiv neutru Sinonime:
mulţumire, fericire, bunăstare; faptă bună, binefacere; folos, avantaj. Bine, adjectiv
Sinonime:
prezentabil. Bine, interjecție
Sinonime:
bravo!
Boieros (boieroasă), adjectiv
Sinonime:
arogant, boieratic, capricios, civilizat, cu aere, cu fumuri, cu gusturi aristocratice, cu însușiri alese, cu nasul pe sus, delicat, domnăreț, fandosit, greu de mulțumit, înfumurat, mofturos, năzuros, pretențios, rafinat, sclifosit, (învechit) domneț, (învechit) domnos, (popular) izmenit, (regional) năsfiros, (regional) năturos.
Bucurie, substantiv feminin Sinonime:
încântare, jovialitate, mulţumire, satisfacţie, bună dispoziţie, desfătare, veselie, voioșie.
Bucuros (bucuroasă), adjectiv Sinonime:
binedispus, fericit, jovial, mulţumit, satisfăcut, vesel, voios.
Complăcea, verb Sinonime:
a se mulţumi, a-i conveni.
Concedia, verb
Sinonime:
a debarca, a destitui, a deposeda, a detrona, a licenția, a revoca, a îndepărta, a da afară, a elibera din funcţie, a pune pe liber, a mulțumi, a scoate, (învechit) a slobozi, (grecism învechit) a exoflisi, (familiar) a mătrăşi; a disponibiliza.
Convenabil (convenabilă), adjectiv
Sinonime:
acceptabil, potrivit, mulţumitor, satisfăcător, adecvat, acătării, nimerit, apt, admisibil, bunicel, suportabil, tolerabil, (familiar) pasabil, accesibil, moderat, rezonabil, (livresc) modic, ieftin.
Cumpăta, verb Sinonime:
a se modera, a se tempera, a se reţine, a se mulţumi cu.
Datorită, prepoziție
Sinonime:
graţie, mulţumită, (învechit) slavă; pentru.
Despăgubire, substantiv feminin
Sinonime:
recompensă, răsplată, gratificaţie, compensaţie, compensare, (la plural) daune, reparaţie, (învechit şi popular) mulţumire, (învechit) dezdăunare, indemnizaţie, (turcism învechit) adet.
Dulceaţă, substantiv feminin
Sinonime:
(Transilvania şi Banat) pecmez, (Transilvania) silvoiz, magiun; plăcere, desfătare, mulțumire sufletească, bucurie, fericire, încântare; blândeţe, bunătate, duioşie.
Fericire, substantiv feminin
Sinonime:
mulţumire, bucurie, satisfacţie, euforie, (livresc) beatitudine, (învechit şi popular) ferice, (învechit) fericie, noroc, (popular) norocire.
Fericit (fericită), adjectiv
Sinonime:
satisfăcut, bucuros, plin de mulţumire; favorabil, avantajos, nimerit, satisfăcător, bun, mulţumitor, îmbucurător, (învechit şi popular) norocit, (popular) ferice, radios, binevenit.
Gratie, substantiv feminin
Sinonime:
bară de metal, grătar, grilaj, grilă, rețea, spalier, spetează, vergea, zăbrea, (popular) ostreţ, (Transilvania) roştei. Graţie, substantiv feminin
Sinonime:
avantaj, bunăvoință, concesie, dar, delicateţe, drăgălăşenie, eleganţă, favoare, fineţe, gingăşie, graţiere, har, milă, mlădiere, protecţie, supleţe, zvelteţe, (învechit) măiestrie, (plural) farmece, (plural) nuri. Graţie, prepoziție
Sinonime:
cu ajutorul, datorită, mulțumită.
Haz, substantiv neutru
Sinonime:
amuzament, bucurie, caraghioslâc, desfătare, duh, glumă, mângâiere, mulțumire, nostimadă, plăcere, satisfacție, spirit, umor, veselie, vorbă de duh; farmec, lipici; (figurat) piper, sare.
Împăca, verb Sinonime:
a linişti, a domoli, a pacifica, a potoli, a îmbuna, a îmblânzi, a împăciui; a satisface, a mulţumi; a se concilia, a cădea de acord; a se obişnui, a se deprinde, a se familiariza.
Îndemna, verb
Sinonime:
a ațâța, a constrânge, a convinge, a da un impuls, a determina, a exorta, a face, a forța, a impulsiona, a incita, a îmbărbăta, a îmboldi, a încuraja, a îndupleca, a înflăcăra, a însufleți, a povățui, a (se) decide, a (se) hotărî, a (se) îmbia, a (se) pofti, a se mulțumi, a se simți bine, a sfătui, a sili, a stârni, a stimula, a susține, (figurat) a împinge, (grecism învechit) a parachinisi, (învechit și regional) a dudui, (învechit) a insufla, (învechit) a invita, (învechit) a mângâia, (învechit) a obliga, (învechit) a pricinui, (învechit) a provoca, (învechit) a semeți, (popular, figurat) a înghimpa, (popular, figurat) a mișca.
Îndestula, verb Sinonime:
a satisface, a mulţumi, a sătura, a da destul.
Îndestulător (îndestulătoare), adjectiv Sinonime:
mulţumitor, satisfăcător, destul.
Învoi, verb
Sinonime:
a (se) angaja, a (se) tocmi, a (se) uni, a accepta, a adera la, a admite, a aproba, a concilia, a consimţi, a conveni, a face pe voie, a fi în concordanță, a încuviința, a îngădui, a lăsa, a pactiza, a permite, a primi, a se împăca, a se îndupleca, a se înțelege, a se potrivi, a se reconcilia, a se vorbi, a trăi în bună înțelegere, a voi, a vrea, (Banat) a se toldui, (grecism învechit) a se simfonisi, (învechit și popular) a se prinde, (învechit și regional) a se grăi, (învechit și regional) a se pleca, (învechit) a aprobălui, (învechit) a favoriza, (învechit) a fi de acord, (învechit) a mulțumi, (învechit) a ogodi, (învechit) a pristăni, (învechit) a se lovi, (învechit) a se târgui, (învechit) a veni, (livresc) a concede, (Moldova și Bucovina) a pozvoli, (popular) a se ajunge, (popular) a se pogodi, (prin Muntenia) a se îndogăți.
Mărgini, verb Sinonime:
a se învecina, a se hotărnici, a se răzori; a limita, a îngrădi, a restrânge, a reduce, a scădea, a diminua, a micşora, a stăvili; a se rezuma, a se mulţumi, a rămâne la (ceva).
Mândru (mândră), adjectiv
Sinonime:
arătos, bun, capabil, chipeș, competent, demn, destoinic, distins, dotat, drag, drăguţ, experimentat, fericit, frumos, fudul, grandios, grandoman, impozant, impresionant, impunător, infatuat, iubit, încercat, încrezut, înfumurat, îngâmfat, înțelept, înzestrat, maiestuos, megaloman, minunat, mulţumit, onorat, orgolios, pregătit, prezumțios, priceput, satisfăcut, semeț, splendid, strălucitor, suficient, trufaş, țanțoș, valoros, vanitos, versat, vrednic, (figurat) bățos, (figurat) înțepat, (figurat) scrobit, (învechit și popular) măreț, (învechit și regional) pâșin, (învechit) fumuros, (învechit) preaînălțat, (învechit) zadarnic, (popular și familiar) țâfnos, (popular) dârz, (popular) falnic, (popular) fălos, (popular) închipuit, (prin Banat) măros, (prin Moldova) nărtos, (rar) superb.
Mângâiere, substantiv feminin
Sinonime:
alinare, alint, alintare, bucurie, consolare, dezmierdare, îmbărbătare, încurajare, mângâietură, mulţumire, satisfacţie, (învechit și regional) olastiseală, (popular și familiar) giugiuleală, (popular) alintătură, (popular) drăgosteală, (popular) drăgostire.
Noroc, substantiv neutru Sinonime:
soartă, ursită, destin, fatalitate; şansă, avantaj, concurs de împrejurări; fericire, bine, mulţumire, bunăstare, succes, izbândă.
Pasabil (pasabilă), adjectiv
Sinonime:
acceptabil, accesibil, admisibil, bunicel, comun, convenabil, mediocru, mediu, moderat, mulțumitor, potrivit, rezonabil, satisfăcător, suportabil, tolerabil.
Recunoştinţă, substantiv feminin
Sinonime:
gratitudine, mulţumire, obligație, (învechit și popular) mulțumită, (învechit) blagodarenie, (învechit) cunoștință.
Restrânge, verb
Sinonime:
a circumscrie, a delimita, a diminua, a împuțina, a limita, a localiza, a mărgini, a micşora, a reduce, a scădea, a se mulțumi, a se rezuma, a trăi modest, (figurat) a îngrădi.
Rezuma, verb Sinonime:
a sintetiza, a recapitula, a concentra; a se limita, a se mărgini, a se mulţumi.
Satisface, verb Sinonime:
a mulţumi, a-i face plăcere, a împlini (ceva).
Satisfacţie, substantiv feminin
Sinonime:
beatitudine, bucurie, împlinire, îndeplinire, îndestulare, jubilație, juisare, mulţumire, penitență, plăcere, realizare, reparație, satisfacere, voluptate, (variantă) satisfacțiune.
Satisfăcător (satisfăcătoare), adjectiv Sinonime:
îndestulător, mulţumitor, convenabil, potrivit.
Sătul (sătulă), adjectiv Sinonime:
îndestulat, plin, săturat; (figurat) satisfăcut, mulţumit; plictisit, saturat, dezgustat, lehămetisit, scârbit, blazat, sastisit.
Tihnă, substantiv feminin Sinonime:
linişte, pace, tăcere, calm; odihnă, repaos, răgaz; mulţumire, bucurie, satisfacție.
Tihni, verb Sinonime:
a prii, a satisface, a mulţumi, a bucura.
Uşurat (uşurată), adjectiv
Sinonime:
descărcat, despovărat, micşorat, redus, scăzut; (figurat) fără grijă, împăcat, liniștit, mulţumit, scăpat de o grijă.
Admisibil (admisibilă), adjectiv
Sinonime:
acceptabil, bunicel, convenabil, corect, credibil, eligibil, mulțumitor, plauzibil, satisfăcător, suportabil, tolerabil, valabil, verosimil, (familiar) pasabil.
Autoîncântare, substantiv
Sinonime:
autoadmirare, automulţumire, mulțumire de sine.
Autosatisfacție, substantiv
Sinonime:
mulțumire de sine, vanitate; autosatisfacere, masturbare.
Descrunta, verb
Sinonime:
a(-și) descreți fruntea; (la figurat) a(-și) îmblânzi privirea, a exprima mulțumire.
Despăgubi, verb
Sinonime:
a răsplăti, a compensa, a repara, (învechit şi popular) a mulţumi, (prin Transilvania) a potoli, (învechit) a dezdăuna.
Satisfacere, substantiv
Sinonime:
îndeplinire, mulţumire, satisfacţie.
Halal, interjecție
Sinonime:
(peiorativ) bravo! noroc!; (halal mie) ferice (de) mine!; (halal ție) ferice (de) tine!; (halal de) vai și amar de. Halal, substantiv (popular)
Sinonime:
binecuvântare, cadou, dar, fericire, har, mulțumire, noroc, plocon, recunoștință. Hălăl, substantiv (învechit)
Sinonime:
gealat, călău.
Cu ușurare, locuțiune
Sinonime:
împăcat sufletește, mulțumit.
Norocit, adjectiv
Sinonime:
celebru, faimos, fericit, ilustru, mare, mulţumit, norocos, renumit, reputat, satisfăcut, vestit.
Mângâietură, substantiv
Sinonime:
alintare, bucurie, desfătare, dezmierdare, mângâiere, mulțumire, plăcere, satisfacție.
Dispus, adjectiv
Sinonime:
așezat, plasat, pus; (binedispus) amețit (de băutură), mulțumit, vesel.
Contentație, substantiv
Sinonime:
autosatisfacție, beatitudine, euforie, mulțumire, satisfacție.
Odihnit, adjectiv
Sinonime:
calm, liniștit, mulţumit, repauzat, satisfăcut, (figurat) proaspăt, (regional) hodinit.
Recunoscător, adjectiv
Sinonime:
îndatorat, obligat, redevabil, (învechit) mulțumitor.
Blagodarenie, substantiv (învechit)
Sinonime:
mulțumire, recunoștință.
Reduce, verb
Sinonime:
a (se) atenua, a (se) calma, a (se) diminua, a (se) domoli, a (se) ieftini, a (se) împuțina, a (se) limita, a (se) liniști, a (se) mărgini, a (se) mici, a (se) micșora, a (se) modera, a (se) pondera, a (se) potoli, a (se) restrânge, a (se) rezuma, a (se) scurta, a (se) tempera, a (se) ușura, a concentra, a constrânge, a cotropi, a cuceri, a descrește, a face să fie mai mic, a încetini, a lăsa, a obliga, a ocupa, a prescurta, a readuce, a scădea, a se mulțumi, a sili, a simplifica, a slăbi, a sta, a subjuga, a supune, (figurat) a (se) îmblânzi, (figurat) a (se) îndulci, (figurat) a (se) înmuia, (figurat) a (se) muia, (figurat) a comprima, (figurat) a condensa, (figurat) a piluliza, (învechit și figurat) a îngusta, (învechit și regional) a (se) strâmta, (învechit) a (se) puțina, (învechit) a reduțirui, (popular și figurat) a se pișca, (rar) a (se) pacifica, (rar) a se încheia, (Transilvania) a scăpăta.
Împăciuit, adjectiv (popular)
Sinonime:
împăcat, liniștit, mulțumit, satisfăcut.
Alegădi, verb (regional)
Sinonime:
a (se) îndestula, a (se) mulțumi.
Alegădire, substantiv (regional)
Sinonime:
îndestulare, mulțumire.
Alegădit, substantiv (regional)
Sinonime:
îndestulare, mulțumire. Alegădit, adjectiv (regional)
Sinonime:
îndestulat, mulțumit.
Îndestulat, adjectiv
Sinonime:
abundent, ajuns la saturație, bogat, copios, îmbelşugat, mănos, satisfăcut, spornic, (figurat) princiar, (învechit și regional) belșugos, (învechit) mulțumit, (învechit) sățios.
Tivilichi, adjectiv (învechit)
Sinonime:
liniștit, mulțumit.
Tihnire, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
liniște, mulțumire, pace, tihnă, (învechit) ticnire; (locuțiune) (cu tihnire) în liniște, în tihnă, nestingherit, netulburat.
Iluminat, adjectiv
Sinonime:
de inspirație divină, fericit, inspirat, înveselit, luminat, mulțumit, vizionar.
Discolios, adjectiv (învechit)
Sinonime:
dificil, greu de mulțumit, nemulțumit, (variantă) discol, (variantă) duscol.
Munțămi, verb (regional)
Sinonime:
a mulțumi.
Content, substantiv (învechit)
Sinonime:
încântat, mulțumit, satisfăcut.
Contentui, verb (învechit)
Sinonime:
a se mulțumi, (variantă) a se contitui.
Automulțumire, substantiv
Sinonime:
autoîncântare, mulțumire de sine.
Mulțumeală, substantiv (învechit)
Sinonime:
gratitudine, mulțumire, (variantă) mulțămeală.
Alegăduire, substantiv (regional)
Sinonime:
îndestulare, mulțumire, (regional) alegăduit.
Alegăduit, adjectiv (regional)
Sinonime:
îndestulat, mulțumit.
Alegădui, verb (regional)
Sinonime:
a (se) îndestula, a (se) mulțumi, (regional) a (se) alegădi.
