Mucegăi, verb
Sinonime:
a (se) mucezi, a deveni muced, a prinde mucegai, (Oltenia) a (se) sfoiegi, (regional) a (se) mucuri, (variantă) a mucigăi. Mucegai, substantiv
Sinonime:
igrasie, mucezeală, mușiță, (rar) mucezitură, (regional) mucoare, (regional) mucureală, (regional) rugină (a cerealelor), (regional) sfoiag, (regional) sfoiegeală, (regional) mucigai, (regional) muștegai.
Mucegăială, substantiv
Sinonime:
igrasie, strat de mucegai, umezeală.
Mucegăios, adjectiv
Sinonime:
muced, mucegăit, mucezit, (regional) mucigăios.
Mucegăire, substantiv
Sinonime:
mucegai, mucezeală, mucezime, mucezire, mucezit, (regional) mucăreală, (regional) mucureală, (variantă) (regional) mucigăire.
Mucegăit, adjectiv
Sinonime:
igrasios, muced, mucezit, plin de igrasie, umed, (figurat) demodat, (figurat) învechit, (Oltenia și Muntenia) sfoiegit, (rar) mucegăios, (regional) mucegăiat, (regional) mucegărit, (regional) mucigăit.
Muced (mucedă), adjectiv
Sinonime:
degradat, fumuriu, îngălbenit (de vreme), mucegăios, mucegăit, mucezit, negru-vânăt, sur, umed, vânăt-fumuriu, (figurat) depășit, (învechit) mucede, (învechit) mucid, (Oltenia și Muntenia) sfoiegit, (regional) facău, (regional) focău, (regional) mucegărit, (regional) oxidat.
Mucezi, verb
Sinonime:
a (se) mucegăi, a face mucegai, a se altera, a se strica, (Oltenia) a (se) sfoiegi, (regional) a (se) mucuri, (regional) a (se) oxida; (figurat) a duce o viață monotonă, a lâncezi, a trăi inactiv.
Putrezi, verb Sinonime:
a se strica, a se descompune, a se distruge, a se degrada, a se dezagrega, a se dărăpăna, a se altera; a se cangrena; (figurat) a lâncezi, a mucegăi; a stagna, a lenevi.
Mucezitură, substantiv
Sinonime:
mucegai, mucezeală, muşiţă; igrasie.
Mucoare, substantiv (regional)
Sinonime:
mucegai, mucezeală, mucor, mucus, mușiță, (regional) mucureală, (special) muc, (figurat) (om) flușturatic.
Mucureală, substantiv (regional)
Sinonime:
mucegai, mucegăire, mucezeală, mușiță, (variantă) mucăreală.
Mucuri, verb
Sinonime:
a (se) mucegăi, a (se) mucezi.
Mucigăi, verb (regional)
Sinonime:
a (se) mucegăi, a (se) mucezi, a deveni muced, a prinde mucegai, a se acoperi cu mucegai, (Oltenia) a (se) sfoiegi, (regional) a (se) mucegăia, (regional) a (se) mucigăia, (regional) a (se) mucuri.
Mucigăit, adjectiv
Sinonime:
mucegăit.
Sfoiegeală, substantiv
Sinonime:
mucegai, mucezeală, mușiță.
Sfoiegi, verb
Sinonime:
a mucegăi, a mucezi.
Muşiţă, substantiv
Sinonime:
(entomologie) beţivă, muscă, muscă-beţivă, musculiţă-de-vin, streche, țânțar; ouă de muscă; (regional) mucegai, mucezeală, mucezitură, mucoare, mucureală, sfoiag, sfoiegeală, umezeală; (variantă) mușină.
Mucegărit, adjectiv (regional)
Sinonime:
muced, mucegăit, mucezit.
Jigneală, substantiv (regional)
Sinonime:
carne stricată și mucegăită, greață, jig, jignire, jignit.
Mucezeală, substantiv
Sinonime:
mucegai, mucegăire, mușiță, (rar) mucezitură, (regional) mucoare, (regional) mucureală, (regional) sfoiag, (regional) sfoiegeală; (regional) (botanică) firicică.
Mucezire, substantiv
Sinonime:
mucegăire, mucezit.
Mucezime, substantiv
Sinonime:
mucegăire.
Mucezit, adjectiv
Sinonime:
alterat, mucegăios, mucegăit, (Oltenia și Muntenia) sfoiegit, (regional) mucegărit. Mucezit, substantiv
Sinonime:
mucegai, mucegăire, mucezire.
Mucor, substantiv
Sinonime:
(botanică) mucegai, (regional) mucoare.
Mucăreală, substantiv (regional)
Sinonime:
mucegai, mucegăire, mucezeală, mușiță, (regional) mucureală.
Sifomicete, substantiv la plural
Sinonime:
(botanică) ficomicete, mucegaiuri, (variantă) sifonomicete.
