Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Minte
Minte, substantiv feminin
Sinonime: amintire, capacitate intelectuală, carte, chibzuială, chibzuinţă, chibzuire, cultură, cumințenie, cuminție, cumpăt, cumpătare, cunoștințe, deșteptăciune, discernământ, fantezie, gând, gândire, imaginaţie, instrucție, intelect, inteligenţă, iscusinţă, isteţime, închipuire, înţelepciune, judecată, măsură, memorie, moderație, perspicacitate, ponderație, pregătire, pricepere, raționament, raţiune, spirit, studii, tact, temperanță, (Banat, Transilvania și Oltenia) pamet, (familiar) doxă, (familiar) schepsis, (figurat) cap, (figurat) creier, (figurat) cumpăneală, (figurat) cumpănire, (figurat) gânditor, (învechit și regional) sfat, (învechit) intenție, (învechit) înțelegere, (învechit) învățătură, (învechit) mente, (învechit) parabolă, (învechit) rezon, (învechit) sămăluire, (învechit) socoată, (învechit) socoteală, (învechit) socotință, (învechit) tocmeală, (livresc) continență, (popular și familiar) glagore, (popular) duh, (popular) scumpătate, (rar) cunoștință.  
Mintenaş
Mintenaş, adverb
Sinonime: (regional) curând, devreme, fuga, grabnic, imediat, iute, în grabă, îndată, neîntârziat, numaidecât, rapid, repede, (regional) minten.  
Minteni
Minteni, adverb
Sinonime: (regional) curând, devreme, fuga, grabnic, imediat, iute, îndată, minten, mintenaș, neîntârziat, numaidecât, rapid, repede.  
Minteuţă
Minteuţă, substantiv
Sinonime: (regional) anteriu, mintie; (botanică) scânteioară, scânteiuță.  

Cap
Cap, substantiv neutru
Sinonime: ţeastă, craniu, căpăţână, (jargon) dovleac, gleavă, tărtăcuţă, doxă, cutiuţă; căpătâi; (figurat) individ, ins, persoană, om; (figurat) minte, gândire, judecată, cugetare, cuget, raţionament, memorie; căpetenie, conducător, comandant, bulibaşă, şef, ştab, boss, patron, bonz; punct final, limită, extremitate, terminaţie, sfârşit, capăt, margine; început, frunte.  
Combina
Combina, verb
Sinonime: a amesteca, a aranja, a asambla, a asocia, a asorta, a calcula, a chibzui, a comasa, a dispune, a fuziona, a îmbina, a împreuna, a îngrămădi, a lega, a organiza, a plămădi, a plănui, a plăsmui, a potrivi, a prepara, a pune la cale, a pune la un loc, a reprezenta în minte, a reuni, a uni într-o anumită ordine, a urzi.  
Creier
Creier, substantiv masculin
Sinonime: encefal, cerebel; (figurat) minte, inteligenţă, judecată, deşteptăciune, intelect, inteligenţă, judecată, minte, pricepere, raţiune, spirit.  
Cuget
Cuget, substantiv neutru
Sinonime: conştiinţă, minte, intelect, gând, gândire, imaginaţie, fantezie.  
Curând
Curând, adverb
Sinonime: îndată, numaidecât, peste puţin timp, degrabă, repede, devreme, fuga, grabnic, imediat, iute, neîntârziat, rapid, (rar) tudila, momentan, (învechit şi regional) nepristan, numai, (regional) mintenaş, minteni, (învechit) peşin, techer-mecher.  
Duh
Duh, substantiv neutru
Sinonime: arătare, strigoi, stafie, fantomă; apucătură, calcul, comportament, comportare, conduită, deprindere, deşteptăciune, duhoare, gând, idee, infecţie, intelect, inteligenţă, intenţie, împuţiciune, judecată, (la plural) maniere, miasmă, minte, (la plural) moravuri, (la plural) năravuri, (la plural) obiceiuri, plan, pricepere, proiect, purtare, putoare, raţiune, răsuflare, respiraţie, socoteală, spirit, haz, suflare, înţelepciune; (învechit) caracter, fire, natură, temperament.  
Gămălie
Gămălie, substantiv feminin
Sinonime: măciulie, (regional) căciulie; cocoloș, bulgăre, bulb; (argou) cap, minte, dovleac.  
Gând
Gând, substantiv neutru
Sinonime: calcul, chibzuinţă, concepţie, cuget, cugetare, dorinţă, fantezie, idee, intenţie, închipuire, îndemn, îndrumare, învăţătură, judecată, meditare, minte, plac, plan, povaţă, povăţuire, reflecţie, sfat, socoteală, vis, voie, voinţă, vorbă.  
Gândi
Gândi, verb
Sinonime: a avea în intenție, a bănui, a chibzui, a concepe, a considera, a crede, a cugeta, a cumpăni, a dori, a drămui, a fi cu gândul, a fi cuprins de îngrijorare, a găsi de cuviință, a intenţiona, a inventa, a judeca, a lua în considerare, a medita, a păsa, a proiecta în gând, a raţiona, a reflecta, a se îngriji, a se îngrijora, a socoti, a spera, a voi, a-i păsa de, a-i trece prin minte, a-și aplica reflecția, a-și da seama, (figurat) a cântări, (învechit şi regional) a sămălui.  
Gândire
Gândire, substantiv feminin
Sinonime: chibzuire, conştiinţă, cuget, cugetare, gând, judecată, minte, spirit, suflet, ştiinţă, (grecism învechit) sinidisis, (învechit) cunoştinţă, (livresc) for interior.  
Glagore
Glagore, substantiv feminin (regional)
Sinonime: capacitate intelectuală, deşteptăciune, inteligență, iscusinţă, istețime, înţelepciune, judecată, minte, pricepere, raţiune; (variante) glagole, glagorie.  
Imbecil (imbecilă)
Imbecil (imbecilă), adjectiv
Sinonime: neghiob, prost, cretin, tâmpit, nerod, netot, slab de minte.  
Inconştient (inconștientă)
Inconştient (inconștientă), adjectiv
Sinonime: fără minte, absurd, nesocotit, iresponsabil.  
Inocula
Inocula, verb
Sinonime: a imuniza, a injecta, a introduce (în organism), a vaccina; a băga în cap, a sădi în minte, a transmite.  
Inteligent (inteligentă)
Inteligent (inteligentă), adjectiv
Sinonime: deştept, ger, pătrunzător, cu multă minte.  
Inteligenţă
Inteligenţă, substantiv feminin
Sinonime: deşteptăciune, minte, pricepere, isteţime, raţiune, judecată.  
Înapoiat (înapoiată)
Înapoiat (înapoiată), adjectiv
Sinonime: rămas în urmă, primitiv, necivilizat, neevoluat; redus, neînzestrat, incapabil, slab de minte.  
Judecată
Judecată, substantiv feminin
Sinonime: minte, raționament, raţiune, socoteală, rezon, gândire; proces, judeţ.  
Lucid (lucidă)
Lucid (lucidă), adjectiv
Sinonime: limpede, cu mintea clară, raţional, cu multă judecată, perspicace, pătrunzător.  
Memora
Memora, verb
Sinonime: a memoriza, a ţine minte, a reţine.  
Raţiune
Raţiune, substantiv feminin
Sinonime: minte, gândire, judecată, inteligenţă; temei, motiv, cauză, justificare, îndreptăţire, rezon.  
Rătăci
Rătăci, verb
Sinonime: a se pierde, a se răzleţi, a pierde drumul; a-şi pierde mintea, a înnebuni, a deveni nebun; a se împrăştia, a se risipi, a se răspândi; a hoinări, a colinda, a pribegi, a vagabonda, a umbla în neştire, a umbla brambura.  
Reţine
Reţine, verb
Sinonime: a ţine pe loc, a opri, a împiedica; a nu da înapoi, a nu restitui, a păstra, a popri; a ţine minte, a nu uita; a se înfrâna, a se stăpâni, a se abţine.  
Schepsis
Schepsis, substantiv neutru (familiar)
Sinonime: acuitate, agerime, analiză, calcul, chibzuială, chibzuință, chibzuire, clarviziune, cugetare, cumințenie, cumpăt, cumpătare, gândire, investigare, înțelepciune, judecată, măsură, meditare, meditație, minte, moderație, noimă, pătrundere, perspicacitate, pricepere, rațiune, reflectare, reflecție, reflexie, semnificație, sens, socoteală, socotință, subtilitate, tact.  
Scruta
Scruta, verb
Sinonime: a analiza, a cerceta atent, a contempla, a examina, a explora, a inspecta, a iscodi, a observa, a pătrunde (cu mintea), a privi, a scormoni, a sfredeli, a sonda, a străpunge.  
Socotinţă
Socotinţă, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: opinie, părere, idee, gând; consideraţie, stimă, preţuire; chibzuială, cumpăt, măsură; minte, rațiune; hotărâre, voinţă, decizie.  
Spirit
Spirit, substantiv neutru
Sinonime: minte, raţiune, intelect, judecată, cugetare, reflexie; inteligenţă, deşteptăciune, pătrundere, isteţime, imaginaţie, fantezie; glumă, anecdotă, ironie; duh, vedenie, arătare, stafie, nălucă, strigoi.  
Suflet
Suflet, substantiv neutru
Sinonime: conştiinţă, minte, caracter, simţire; omenie, bunătate; curaj, îndrăzneală; viaţă, suflu, inimă; persoană, om, ins, locuitor; suflare, respiraţie.  
Şti
Şti, verb
Sinonime: a cunoaşte, a afla, a auzi; a fi învăţat, a avea cunoştinţă; a ţine minte, a-şi aminti; a-şi da seama, a înţelege, a pricepe, a prevedea, a bănui, a se orienta.  
Ţicni
Ţicni, verb
Sinonime: a se sminti, a se zăpăci, a înnebuni, a-şi pierde mintea, a se ţăcăni, a se prosti.  
Căput
Căput, substantiv
Sinonime: laibăr, mintean, surtuc.  
Chibzuială
Chibzuială, substantiv
Sinonime: chibzuinţă, chibzuire, cuminţenie, cumpăt, cumpătare, înţelepciune, judecată, judiciozitate, măsură, minte, moderaţie, raţiune, socoteală, socotinţă, tact, (livresc) continenţă, (rar) cuminţie, ponderaţie, temperanţă, (popular) scumpătate, (învechit şi regional) sfat, (învechit) sămăluire, socoată, tocmeală, schepsis, (figurat) cumpăneală, cumpănire.  
Continenţă
Continenţă, substantiv
Sinonime: abstinenţă, chibzuială, chibzuinţă, chibzuire, cuminţenie, cumpăt, cumpătare, înfrânare, înţelepciune, judecată, măsură, minte, moderaţie, raţiune, reţinere, socoteală, socotinţă, tact.  
Cuminţie
Cuminţie, substantiv
Sinonime: ascultare, chibzuială, chibzuinţă, chibzuire, cuminţenie, cumpăt, cumpătare, docilitate, înţelepciune, judecată, măsură, minte, moderaţie, raţiune, socoteală, socotinţă, supunere, tact.  
Cumpăneală
Cumpăneală, substantiv
Sinonime: echilibru, echilibrare; chibzuială, chibzuinţă, chibzuire, cuminţenie, cumpăt, cumpătare, înţelepciune, judecată, măsură, minte, moderaţie, raţiune, socoteală, socotinţă, tact.  
Cumpănire
Cumpănire, substantiv
Sinonime: echilibru, echilibrare; chibzuială, chibzuinţă, chibzuire, cuminţenie, cumpăt, cumpătare, deliberare, gândire, înţelepciune, judecare, judecată, măsură, minte, moderaţie, raţiune, socoteală, socotinţă, tact.  
Cunoştinţă
Cunoştinţă, substantiv
Sinonime: pregătire, (la plural) învăţătură, (la plural) elemente, ştire; relaţie, (familiar) pilă; conştiinţă, cuget, gândire, judecată, minte, raţiune, recunoştinţă, spirit, suflet.  
Doxă
Doxă, substantiv
Sinonime: deşteptăciune, intelect, inteligenţă, judecată, minte, pricepere, prudență, raţiune, spirit.  
Drege
Drege, verb
Sinonime: a cârpi, a repara, a aranja, a aşeza, a călăuzi, a clasa, a clasifica, a conduce, a contraface, a depana, a dichisi, a dirija, a dispune, a distribui, a falsifica, a fortifica, a ghida, a grupa, a împărţi, a îndruma, a înfiripa, a însănătoşi, a întări, a întocmi, a înzdrăveni, a lecui, a ordona, a organiza, a orândui, a potrivi, a povăţui, a pune, a reconforta, a reface, a repartiza, a restabili, a ridica, a rândui, a sfătui, a sistematiza, a spilcui, a tămădui, a ticlui, a tonifica, a vindeca, a (se) întrema, a (se) îndrepta, a pune ceva la cale, a plănui; a (se) farda, a (se) sulimeni, a ferchezui, a găti, a împodobi, a machia, a vopsi; a repune în funcțiune, a tocmi, a modifica în bine, a corecta, a corija, a învăța minte; a pune la punct; a turna în pahare, a umple paharele.  
Mator
Mator, adjectiv (regional)
Sinonime: bătrân, copt la minte, chibzuit, serios.  
Orbit
Orbit, adjectiv
Sinonime: lipsit de vedere, cu vederea slăbită; (la figurat) cu mintea întunecată, fără discernământ, scos din minți, înnebunit, zăpăcit; fermecat, fascinat, uluit.  
Reaminti
Reaminti, verb
Sinonime: a evoca, a rechema în minte, a(-şi) aminti din nou, a(-şi) reîmprospăta, a(-şi) rememora, (învechit) a poftori.  
Sămăluire
Sămăluire, substantiv
Sinonime: calcul, calculare, chibzuială, chibzuinţă, chibzuire, cuminţenie, cumpăt, cumpătare, înţelepciune, judecată, măsură, minte, moderaţie, raţiune, sămăluială, socoteală, socotinţă, socotire, socotit, tact.  
Scumpătate
Scumpătate, substantiv
Sinonime: atenție, avariție, calicenie, calicie, chibzuială, chibzuință, chibzuire, cumințenie, cumpăt, cumpătare, exactitate, exactitudine, grijă, înțelepciune, judecată, lipsă, măsură, meticulozitate, migală, migăleală, minte, minuțiozitate, mizerie, moderație, nevoie, precizie, rațiune, rigoare, rigurozitate, sărăcie, scrupulozitate, scumpete, socoteală, socotință, tact, zgârcenie.  
Pamet
Pamet, substantiv
Sinonime: (învechit) deșteptăciune, intelect, inteligență, judecată, minte, pricepere, rațiune, spirit, (variantă) pamăt.  
Rezona
Rezona, verb
Sinonime: a cântări cu mintea, a chibzui, a cugeta, a cumpăni, a gândi, a judeca, a medita, a raţiona, a reflecta; a face ecou, a se afla în rezonanță, a vibra.  
Ponderaţie
Ponderaţie, substantiv
Sinonime: calm, chibzuială, chibzuință, chibzuire, circumspecție, cumințenie, cumpăt, cumpătare, doză, echilibru, înțelepciune, judecată, măsură, minte, moderație, rațiune, reținere, sobrietate, socoteală, socotință, tact.  
Mintie
Mintie, substantiv
Sinonime: (regional) anteriu, manta, mantie, reverendă, sutană, (variantă) minteie.  
Beoțian
Beoțian, adjectiv
Sinonime: greoi la minte, ignorant, prost, stupid.  
Iscusi
Iscusi, verb (învechit)
Sinonime: a ajunge stăpânească o disciplină, a căpăta experiență, a cerceta, a deveni isteț, a deveni mai fin, a deveni șiret, a educa, a face pe deșteptul, a instrui, a ispiti, a învăța pe cineva, a mina, a pune la încercare, a se deschide la minte, a se deștepta, a se face vestit, a se forma, a se instrui, a se perfecționa, a se rafina, a-l deștepta, a-și ascuți mintea.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/



Copyright © 2011-2017 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie