Mină, substantiv feminin Sinonime:
fizionomie, chip, înfăţişare, expresie, mimică, mască.
Minabil, adjectiv
Sinonime:
deplorabil, detestabil, jalnic, lamentabil, mediocru, mizerabil, nul.
Minamata, substantiv
Sinonime:
(medicină) hidrargirism, otrăvire cu mercur.
Minar, substantiv (învechit)
Sinonime:
miner.
Minare, substantiv
Sinonime:
așezare de mine, punere de mine, subminare; (figurat) distrugere (lentă), nimicire, ruinare, slăbire; minarea, minaret.
Minarea, substantiv
Sinonime:
(învechit) minaret, turn de geamie, (variantă) minare.
Minaret, substantiv
Sinonime:
turn de moschee, (învechit) minare, (învechit) minarea, (variantă) minaretă.
Bai, substantiv neutru (regional) Sinonime:
necaz, neajuns, supărare, încurcătură, bucluc, belea, rău, pagubă, pacoste, neplăcere, problemă. Băi, verb
Sinonime:
a face baie, a se îmbăia, a se scălda; (învechit și regional) a exploata o mină, a lucra în mină, a mineri.
Baie, substantiv feminin Sinonime:
scaldă, îmbăiere; cadă, vană; recipient; (la plural) staţiune balneară; (Transilvania) mină, ocnă. Bâie, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
foarte alb (curat).
Carieră, substantiv feminin
Sinonime:
domeniu (de activitate), meserie, ocupație, profesie, profesiune, ramură (de muncă), situație bună; arenarie, balastieră, exploatare minieră, microcarieră, mină, (regional) baie; amfiteatru, arenă, manej; (figurat) cale, drum.
Căutătură, substantiv feminin Sinonime:
privire, uitătură, căutare; expresie, mină, înfăţişare, faţă.
Dărâmătură, substantiv feminin Sinonime:
surpătură, mină.
Figura, verb
Sinonime:
a fi prezent, a nu lipsi, a apare, a se găsi, a se afla, a exista; a juca (teatru), a deţine un rol; a(-și) închipui, a(-și) imagina, a(-și) înfăţişa, a(-și) reprezenta, a vedea. Figură, substantiv feminin
Sinonime:
chip, faţă, obraz, mutră, persoană, om, ins, individ, tip, efigie, fizionomie, mină, portret, profil, siluetă; aparență, aspect, clișeu, conformație, formă, ilustrație, desen, schiţă, imagine, simbol, piesă, poziţie, reprezentare, schemă, tablou, vinietă; (figură de stil) trop, (învechit) shimă, alegorie, hipotipoză, litotă, metaforă.
Fizionomie, substantiv feminin
Sinonime:
alură, aspect, chip, faţă, figură, înfăţişare, exterior, aer, expresie, mină, obraz, (învechit şi popular) boi, (regional) săbaş, (învechit) schimă, vedere, (familiar) mutră, (livresc) facies, mască, configurație; originalitate, singularitate, specificitate.
Flaşnetă, substantiv feminin
Sinonime:
(muzică) ariston, organino, orgă stradală, (învechit) minavet, (popular) caterincă, (variantă) flașnet; (argou) cioc, gură.
Grimasă, substantiv feminin
Sinonime:
aparență înșelătoare (mincinoasă), contorsiune, crispație, disimulare, mimică, mină, rictus, scălâmbăiere, scălâmbăitură, schimonoseală, schimonosire, schimonositură, strâmbătură, strâmbet, (popular şi familiar) scălâmbăială, (rar) schimă.
Masca, verb Sinonime:
a ascunde, a tăinui, a acoperi, a camufla, a deghiza, a disimula, a travesti. Mască, substantiv feminin Sinonime:
machiaj, grimă, fard, cremă; înfăţişare, aspect, aparenţă, expresie, faţă, mină.
Mediocru (mediocră), adjectiv
Sinonime:
banal, comun, de rând, fără însemnătate, fără valoare, insuficient, mărunt, mediu, meschin, mic, mijlociu, minabil, moderat, modest, modic, neglijabil, neînsemnat, obişnuit, obscur, pasabil, plat, potrivit, ratat, redus, scăzut, tern.
Mimică, substantiv feminin Sinonime:
expresie, mină, fizionomie, chip, înfăţişare.
Miner, substantiv masculin
Sinonime:
lucrător în mină, minier, sapeur, (învechit) lagumgiu, (învechit) minar, (învechit) șalgău, (regional) băiaş, (regional) hontar, (regional) mâner, (Transilvania) băieș.
Ocnă, substantiv feminin Sinonime:
salină, mină de sare; închisoare, puşcărie, temniţă, penitenciar.
Puţ, substantiv neutru Sinonime:
fântână; jgheab; mină.
Submina, verb
Sinonime:
a ataca, a compromite, a dărâma, a lovi, a periclita, a sabota, a săpa, a slăbi, a suplanta, a surpa, a zădărnici, (figurat) a măcina, (figurat) a roade, (figurat) a torpila, (rar) a mina „pe dedesubt”.
Subteran, substantiv neutru Sinonime:
mină, galerie.
Salină (saline), substantiv feminin
Sinonime:
ocnă, mină de sare.
Caună, substantiv
Sinonime:
mină.
Fațetă (fațete), substantiv
Sinonime:
fațadă, față; (la figurat) alură, aparență, aspect specific, mină, prestanță, siluetă.
Madem, substantiv
Sinonime:
metal, mină, minereu, ocnă, subteran.
Săbaş, substantiv
Sinonime:
aer, aspect, chip, comportament, comportare, conduită, deprindere, expresie, faţă, figură, fizionomie, înfăţişare, mină, obicei, obişnuinţă, obraz, purtare. Sabaș, substantiv
Sinonime:
origine.
Șterţ (șterțuri), substantiv
Sinonime:
(regional) felinar (portativ), feştilă, fitil, lampă (de mină), opaiţ; băț, făcăleț, mestecău; mătură uzată; basma, broboadă, cârpă (de șters).
Minieră, substantiv
Sinonime:
carieră, mină, minereu, ocnă, subteran.
Subminare, substantiv
Sinonime:
sabotare, subversiune, (figurat) torpilare, (învechit) suplantare, (rar) minare „pe dedesubt”.
Huilieră, substantiv
Sinonime:
mină de cărbuni.
Minei, substantiv
Sinonime:
minologhion, (variantă) minau.
Turn, substantiv
Sinonime:
belvedere, coș de fabrică, donjon, far, foişor, lanternou, minaret, turn-lanternă, (șah) tură, (turn de apă) castel de apă, (turn de sondă) turlă.
Nereuşit, adjectiv
Sinonime:
eșuat, imperfect, minabil, necorespunzător, neizbutit, nerealizat, nesatisfăcător, prost, ratat, rău, slab, (figurat) stângaci.
Iscusi, verb (învechit)
Sinonime:
a ajunge să stăpânească o disciplină, a căpăta experiență, a cerceta, a deveni isteț, a deveni mai fin, a deveni șiret, a educa, a face pe deșteptul, a instrui, a ispiti, a învăța pe cineva, a mina, a pune la încercare, a se deschide la minte, a se deștepta, a se face vestit, a se forma, a se instrui, a se perfecționa, a se rafina, a-l deștepta, a-și ascuți mintea.
Mineri, verb
Sinonime:
a lucra în mină, (regional) a băi.
Hudiță, substantiv (regional)
Sinonime:
impas, înfundătură, ulicioară, uliță, (regional) galerie părăsită (în mină), (regional) hudă (mică), (regional) hudicioară, (regional) huduță.
Hudă, substantiv (regional)
Sinonime:
ascunzătoare, carie, deschizătură, gaură, mină, nară, ocnă, perforație, spărtură, uliță, (regional) casă, (regional) hudiță, (regional) hudră.
Băieș, substantiv (regional)
Sinonime:
ciocănaș, lucrător în mină, miner, ocnaș; (țigan) aurar, lingurar, zlătar; (regional) băneș, (variantă) băiaș.
Miniu, substantiv
Sinonime:
(chimie) litargă, minium, oxid de plumb, (învechit) minău, (învechit) mineu.
Ştioalnă, substantiv (regional)
Sinonime:
baltă mocirloasă, bulboacă, bulboană, copcă (în gheață), fântână nepietruită, galerie (în mină), groapă cu apă, gropan, mină (de aur), ochi, teren mlăștinos, valvârtej, vâltoare, vârtej, volbură, (variantă) știoală, (variantă) știoalmă, (variantă) știolnă, (variantă) ștolnă.
Știolnă, substantiv (regional)
Sinonime:
deșert (la cal), galerie (în mină), lutărie, (regional) știoalnă.
Lagum, substantiv (învechit)
Sinonime:
armă explozivă, cloacă, galerie, mină, șanț, tranșee, (învechit și rar) lagumie.
Bonanța, substantiv
Sinonime:
mină de aur.
