Mezalianță, substantiv
Sinonime: (în societatea aristocrată și burgheză) alianță prin căsătorie.  

---

Căsătorie, substantiv feminin
Sinonime: bigamie, casă, căsătorie, căsnicie, coabitare, conviețuire, cununie, însurat, însurătoare, mariaj, măritat, măritiș, menaj, mezalianță, monogamie, nuntă, partidă, poliandrie, poligamie, protogamie, recăsătorire, trigamie, unire, uniune, viaţă conjugală, (grecism învechit) sinichesion, (învechit) însurăciune, (învechit) maritagiu, (livresc) matrimoniu, (poetic) himeneu, (popular) căpătuială, (popular) căpătuire, (popular) însoțire, (popular) luare, (popular) mărit, (popular) nuntire, (popular) nuntit, (rar) confareație, (rar) gospodărie, (rar) însurare, (rar) măritare.  Mezalia, verb
Sinonime: a face o mezalianță, (figurat) a face o alianță proastă.