Mesean, substantiv
Sinonime:
comesean, conviv, (popular) meselnic, (regional) mesaş, (variantă) măsean.
Mesel, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
cană (de tinichea), pahar.
Meseleu, substantiv (regional)
Sinonime:
bidinea, (meseleu mic) pensulă, (variantă) mesălauă, (variantă) meselău.
Meseleuaş, substantiv
Sinonime:
(regional) pensulă.
Meser, adjectiv
Sinonime:
mizer, nenorocit, sărac, sărman, (variantă) measer.
Meserătate, substantiv
Sinonime:
lipsă, mizerie, nefericire, nenoroc, nenorocire, nevoie, sărăcie.
Mesereare, substantiv
Sinonime:
(învechit) îndurare, milă, milostivire, mizericordie, (variantă) meserere.
Meserere, substantiv
Sinonime:
(învechit) îndurare, milă, mizericordie, (învechit) meseră; dregătorie, funcție, oficiu, slujbă.
Meserernic, adjectiv
Sinonime:
(învechit) îndurător, milos, sensibil.
Meseri, verb
Sinonime:
(învechit) a calici, a fi sărac, a ruina, a sărăci, a scăpăta, a trăi în sărăcie.
Meseriaş, substantiv masculin Sinonime:
meşter, tehnician, lucrător, meşteşugar.
Meserie, substantiv feminin Sinonime:
îndeletnicire, profesiune, ocupaţie, specialitate.
Meserieşesc, adjectiv
Sinonime:
de meseriaș, meşteşugăresc.
Meserniţă, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
masacru, măcel, măcelărie; (regional) șliț.
Artizan, substantiv masculin Sinonime:
meşteşugar, meseriaş.
Branșa, verb Sinonime:
a racorda, a face un branşament, a face legătura, a conecta, a uni. Branșă, substantiv feminin Sinonime:
meserie, profesiune, ocupaţie, îndeletnicire, funcţie, slujbă; ramură, domeniu, sector de activitate, disciplină, specialitate, secțiune; aripă; ramificație.
Breaslă, substantiv feminin (învechit) Sinonime:
asociaţie, organizație; tagmă, rang, cin; meserie, profesiune, ocupaţie, îndeletnicire, funcţie, slujbă; branșă.
Breslaş, substantiv masculin (învechit) Sinonime:
meseriaş, lucrător, slujbaş.
Carieră, substantiv feminin
Sinonime:
domeniu (de activitate), meserie, ocupație, profesie, profesiune, ramură (de muncă), situație bună; arenarie, balastieră, exploatare minieră, microcarieră, mină, (regional) baie; amfiteatru, arenă, manej; (figurat) cale, drum.
Cârpaci, substantiv masculin Sinonime:
peticar, meseriaş prost, nepriceput, ageamiu. Cârpăci, verb
Sinonime:
a petici.
Gustare, substantiv feminin
Sinonime:
aperitiv, dejun, mâncare rece între mese, prânz, snack.
Îndeletnici, verb Sinonime:
a se ocupa, a practica, a face o meserie.
Îndeletnicire, substantiv feminin Sinonime:
ocupaţie, profesie, meserie; preocupare, grijă, solicitudine.
Lefterie, substantiv feminin (popular)
Sinonime:
apreciere, atenție, calificare, cinste, cinstire, considerație, credit, încredere, îndeletnicire, meserie, ocupaţie, onoare, prețuire, profesiune, reputație, respect, stimă, trecere, vază, (regional) liftirie.
Maistru, substantiv masculin Sinonime:
meşter, meseriaş, meşteşugar.
Masacru, substantiv neutru
Sinonime:
carnaj, decimare, decimat, decimație, exterminare, exterminațiune, genocid, hecatombă, holocaust, masacrare, măcel, nimicire, omor (în masă), pieire, pogrom, stârpire, ucidere în masă, vărsare de sânge, (figurat) baie de sânge, (figurat) bătălie, (figurat) conflict, (figurat) război, (învechit și popular) pierzanie, (învechit și popular) pierzare, (învechit) măcelărie, (învechit) meserniță, (învechit) tăiere, (regional) mortișag.
Măiestrie, substantiv feminin
Sinonime:
abilitate, aparat ingenios, artă, complot, conjurație, conspirație, creație (artistică), dar, descântec, dexteritate, dibăcie, farmec, favoare, grație, har, ingeniozitate, instrument, intrigă, inventivitate, iscusinţă, îndemânare, lucrare, magie, mașinație, meserie, meşteşug, operă, pricepere, stratagemă, subterfugiu, șiretenie, șiretlic, șmecherie, știință, talent, tertip, truc, unealtă, uneltire, viclenie, vicleșug, virtuozitate, vrajă, vrăjitorie.
Meşter, substantiv masculin Sinonime:
meseriaş, tehnician; om priceput, îndemânatic, iscusit, cu experienţă, dibaci, abil, ingenios, ştiutor, artist.
Meşteşug, substantiv neutru Sinonime:
meserie, îndeletnicire, ocupaţie, profesiune, specialitate; pricepere, îndemânare, abilitate, dibăcie, iscusinţă, ingeniozitate; artă, măiestrie; mijloc, procedeu, metodă; viclenie, vicleşug, înşelătorie, tertip, şiretlic.
Meşteşugar, substantiv masculin Sinonime:
meseriaş, muncitor, lucrător.
Meşteşugărie, substantiv feminin Sinonime:
meşteşug, meserie, ocupaţie, îndeletnicire, specialitate.
Muncă, substantiv feminin
Sinonime:
activitate, acţiune, calvar, canon, caznă, chin, durere, efort, forțare, încercare, îndeletnicire, lucrare, lucrat, lucru, martiriu, meserie, munculiță, muncușoară, ocupaţie, osteneală, patimă, păs, pătimire, post, preocupare, profesie, profesiune, robotă, roboteală, robotit, schingiuire, schingiuit, serviciu, sforțare, silință, slujbă, slujbuliță, slujbușoară, strădanie, străduială, străduință, străduire, suferință, supliciu, tortură, travaliu, treabă, trudă, trudnicie, zbatere, (învechit și popular) muncire, (învechit și popular) osteneală, (Moldova și Transilvania) zoală, (popular și familiar) trebușoară, (popular) canoneală, (prin Muntenia) morânceală, (regional) meșteșug, (regional) ștrapaț; (învechit) căznire, deală, laboare, nevoință, ocupare, ostenință, preocupație, sforță, strădănuință, strădănuire.
Ocupaţie, substantiv feminin Sinonime:
îndeletnicire, preocupare, activitate; slujbă, post, profesie, meserie; cucerire, stăpânire.
Post, substantiv neutru Sinonime:
funcție, slujbă, meserie, serviciu, datorie; abţinere, abstinenţă, înfrânare, reţinere; (figurat) foame, flămânzeală, ajun, nemâncare.
Profesiune, substantiv feminin Sinonime:
ocupaţie, meserie, îndeletnicire, calificare; job.
Tehnică (tehnici), substantiv feminin
Sinonime:
artă, know-how, manieră, meserie, metodă, mijloc, modalitate, procedeu, proces, rețetă, tehnologie.
Atelier, substantiv
Sinonime:
(Transilvania şi Banat) lucrătoare, (Transilvania) mihei, (învechit) meserie; studio.
Bidinea, substantiv
Sinonime:
brighinea, bringhinea, (învechit) pensulă, (regional) badana, (regional) perie, (prin Transilvania) mătură, (Transilvania) meseleu, (prin Muntenia) premetea, (sudul Transilvaniei şi nordul Olteniei) spoitor.
Fabricant, substantiv
Sinonime:
industriaş, producător, manufacturier, realizator; artizan, confecționer, meșteșugar, meseriaș.
Refectoriu, substantiv
Sinonime:
sală de mese, (variantă) refector.
Marafet, substantiv
Sinonime:
abilitate, artificiu, capcană, capriciu, chef, cursă, destoinicie, dexteritate, dibăcie, fandoseală, fantezie, fason, fiţă, fleac, ingeniozitate, intermediere, intrigă, iscusință, isteţie, isteţime, îndeletnicire, îndemânare, înșelătorie, lucru mărunt, maimuţăreală, maraz, maşinaţie, măiestrie, meserie, meșteșug, mijloc, moft, naz, obiect lipsit de valoare, ocupaţie, organ, podoabă (pretențioasă), poftă, prefăcătorie, pricepere, procedeu, profesiune, prosteală, sclifoseală, stratagemă, subterfugiu, șiretenie, șiretlic, șmecherie, știință, talent, tertip, toană, truc, uneltire, ușurință, viclenie, vicleșug.
Refector, substantiv
Sinonime:
cantină, popotă, refectoriu, sală de mâncare, sală de mese, sufragerie comună.
Maistori, verb
Sinonime:
(regional) a practica o meserie.
Maistoriţă, substantiv
Sinonime:
maestriţă, meseriașă.
Meşterie, substantiv
Sinonime:
abilitate, destoinicie, dexteritate, dibăcie, ingeniozitate, iscusință, isteție, istețime, îndeletnicire, îndemânare, însușire, măiestrie, meserie, meșteșug, ocupație, pricepere, profesiune, știință, talent, ușurință.
Călfie, substantiv
Sinonime:
(învechit) meserie.
Measer, adjectiv și substantiv
Sinonime:
(învechit) calic, mizer, necăjit, nenorocit, nevoiaș, sărac, sărman, (variantă) meser.
Pensulă, substantiv
Sinonime:
meciuc, meseleuaș, pămătuf, peletic, penel, penţăluş, perie, perioară, periucă.
Tricliniu, substantiv
Sinonime:
sufragerie, trapeză, (Roma Antică) sală de mese cu trei paturi, (variantă) triclinium.
Ucenici, verb
Sinonime:
a face ucenicie, a fi ucenic, a învăța o meserie, a studia, (variantă; învechit) a uceni.
Mişelătate, substantiv (învechit)
Sinonime:
lipsă, mizerie, nefericire, nenoroc, nenorocire, nevoie, sărăcie, (învechit) meserătate.
Muncitor, substantiv
Sinonime:
acar, artizan, caloriferist, elev-muncitor, femeie-muncitor, fierar, fierar-betonist, hamal, lucrător, manevrant, mână de lucru, meseriaș, meșteșugar, muncitor-constructor, muncitor-elev, muncitor-inginer, muncitor-sortator, proletar, salahor, salariat, strungar, textilist, turnător, zilier, (învechit) uvrier, (popular) salaor, (regional) ziler, (regional) ziuaș.
Job, substantiv
Sinonime:
activitate, lucrare plătită, lucru, meserie, muncă, ocupație, sarcină, serviciu, slujbă.
Prânzitor, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
sală de mâncare, sală de mese, sufragerie.
Măcelărie, substantiv
Sinonime:
abator, carmangerie, magazin de carne, masacru, măcel, (învechit și regional) meserniță, (învechit) scaun, (Moldova, Bucovina și Banat) căsăpie, (regional) casapniță, (Transilvania) cărnărie, (Transilvania) fleșcărie.
Meşteşugăresc, adjectiv
Sinonime:
de meșteșugar, meşteresc, (rar) meserieșesc, (rar) meșteșugal.
Industriaş, substantiv
Sinonime:
fabricant, (învechit) industrial, (învechit) industrios, (învechit) meseriaș, (învechit) meșteșugar.
Mesărătate, substantiv (învechit)
Sinonime:
sărăcie, (învechit) meserătate.
Măistorie, substantiv (regional)
Sinonime:
meserie, meșteșug.
Lăduţă, substantiv (regional)
Sinonime:
cenușar, colivie, lădişoară, lădiţă, sicriu; (lăduţa mesei) sertar.
Meşteşugareţ, adjectiv (învechit)
Sinonime:
abil, descurcăreț, deștept, dibaci, făcut cu pricepere, ingenios, intrigant, iscusit, isteț, îndemânatic, meșter, priceput, talentat, viclean, (învechit) meșteșugăreț, (învechit) meșteșugos. Meşteşugareţ, substantiv (învechit)
Sinonime:
meseriaș, meșteșugar.
Meșteșugaș, substantiv (învechit)
Sinonime:
meseriaș, meșteșugar. Meșteșugaș, adjectiv (învechit)
Sinonime:
dibaci, meșter, priceput.
Slujbaș (slujbași), substantiv masculin
Sinonime:
angajat, dispecer, funcționar, lucrător, meseriaș, om al muncii, salariat, secretar, (Banat) zănătar, (ieșit din uz) amploiat, (ieșit din uz) impiegat, (ieșit din uz) mazil, (în Spania) alcalde, (popular și familiar) lefegiu, (popular și familiar) simbriaș, (regional) argat, (regional) lefar; (învechit) aparitor, aprod, armaș, armășel, așezământar, bănar, caftangiu, cantaragiu, cămăraș, ceauș, chehaia, ciohodar, cișmegiu, comeseriaș, cornar, cotar, credincer, curtean, diac, dijmar, edecliu, edicliu, goștinar, grămătic, havalagiu, ibrictar, iciaga, iciceauș, iciciohodar, icioglan-ceauș, icirliu, idecliu, idelciu, idicliu, iedecliu, lefaș, logofăt, mataragiu, mădular, mucarnic, mumbașir, narghelegiu, nazâr, năimitor, oier, olăcar, om domnesc, păhărnicel, perdegiu, peșchegiu, peșchergiu, peșchirgiu, peșingiu, pezodrom, pisar, podar, portărel, postelnicel, pripășar, procelnic, raftivan, rahtivan, saigiu, salahor, scriitor, selam-aga, selam-ceauș, sofagiu, supus, șătrar, șetrar, taxidar, tutungi-bașa, uricar, vădrar, vătaf, vătăman, vătășel, vistiernicel, vornicel, zapciu, zlotaș, (popular) năimit, (regional) breslaș, (regional) năiemnic, (regional) pareatcă, (regional) storoș, (regional) țist, (turcism) beilicciu, (turcism) hogeghean; (la plural) angajați, funcționărime, personal, salariați.
Zănătar, substantiv (Banat)
Sinonime:
meseriaș, meșteșugar, slujbaș. Zănătar, adjectiv (regional)
Sinonime:
măiestru.
Zănat, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
datină, măiestrie, meserie, meșteșug, obicei, profesie; (variante) (regional) zanat, zănatie, zăneat, zenat.
