Menţine, verb Sinonime:
a (se) păstra, a (se) conserva; a rămâne, a ţine piept, a nu ceda, a nu se lăsa învins, a face faţă, a se ţine bine, a se ţine tare.
Menținea, verb
Sinonime:
a menține.
Menţinere, substantiv
Sinonime:
conservație, continuitate, dăinuire, întreţinere, păstrare, perpetuare, prezervație, reţinere, salvgardare.
Dăinui, verb Sinonime:
a ţine, a dura, a rămâne, a persista, a se menţine; a trăi, a exista, a vieţui.
Dura, verb
Sinonime:
a construi, a zidi, a clădi, a face, a persista, a rezista, a se menţine, a dăinui, a ţine, a se păstra. Dură, substantiv
Sinonime:
roată, rotiţă.
Întreţine, verb Sinonime:
a alimenta, a hrăni; a păstra, a conserva, a îngriji, a finanța, a menține; a purta o discuție, a dialoga.
Păstra, verb Sinonime:
a ţine, a opri, a reține, a rezerva; a întreţine, a conserva, (reflexiv) a rămâne, a (se) menţine. Pastra, substantiv (Dobrogea)
Sinonime:
tabinet.
Perpetua, verb
Sinonime:
a (se) menţine, a (se) transmite, a continua, a dăinui, a dura (constant), a eterniza, a exista, a fi (perpetuu), a imortaliza, a întreține, a pereniza, a persista, a prelungi, a rămâne, a se conserva, a se fixa, a se înmulţi, a se păstra, a se repeta, a se reproduce, a stărui, a trăi, a ține, (învechit) a înnemuri, (învechit) a înveșnici, (învechit) a locui, (învechit) a petrece, (învechit) a sta, (învechit) a via, (rar) a nemuri, (rar) a subzista.
Persista, verb
Sinonime:
a continua, a dăinui, a dura, a manifesta statornicie, a persevera, a se eterniza, a se încăpățâna, a se menține, a se obstina, a stărui, a subzista, a-și perpetua existența, (învechit) a pesti.
Persistenţă, substantiv feminin
Sinonime:
asiduitate, dăinuire, dârzenie, durabilitate, insistenţă, încăpățânare, îndărătnicie, menținere, perpetuație, perseverenţă, statornicie, stăruinţă, survivanță, tenacitate, viabilitate, (învechit) stăruială, (învechit) stăruire, (livresc) perenitate, (rar) cerbicie, (rar) perseverație.
Petrece, verb
Sinonime:
a (se) trece, a avea loc, a (se) băga, a cerne, a chefui, a colinda, a conduce, a cutreiera, a da, a dăinui, a deceda, a se deplasa, a desface, a dispărea, a se duce, a dura, a exista, a face să treacă, a fi, a găuri, a introduce, a împlânta, a se încheia, a îndura, a înfige, a se îngălbeni, a însoţi, a întovărăşi, a leșina, a se menține, a muri, a muta, a se ofili, a parcurge, a se păli, a se păstra, a pătimi, a pătrunde, a păți, a perfora, a perinda, a perpetua, a persista, a pieri, a plasa, a se prăpădi, a răbda, a rămâne, a răposa, a răsfoi, a scobi, a scurge, a se afla, a se amuza, a se bucura, a se cheltui, a se consuma, a se desfăşura, a se desfăta, a se disputa, a se distra, a se întâmpla, a se produce, a se sfârși, a se termina, a se veseli, a sfredeli, a sta, a străbate, a strămuta, a străpunge, a se succeda, a suferi, a suporta, a trage, a trăi, a ține, a urma, a se usca, a vântura, a vârî, a se veșteji, a vieţui, a vinde, a vizita, a-și duce viața, a-și umple timpul.
Rezista, verb Sinonime:
a ţine piept, a se opune, a se împotrivi, a nu ceda, a nu se lăsa învins, a se menţine, a face faţă, a se ţine tare; a sta pe poziţii; a dura, a persista, a dăinui.
Stărui, verb Sinonime:
a insista, a persevera, a pleda; a persista, a dăinui, a ţine, a se menţine, a se permanentiza.
Subzista, verb Sinonime:
a se menţine, a dăinui, a rezista, a dura, a trăi, a continua.
Susţine, verb Sinonime:
a sprijini, a ajuta, a apăra; a afirma, a spune; (figurat) a rezista, a se menţine.
Trai, substantiv neutru Sinonime:
viaţă, existență; convieţuire. Trăi, verb Sinonime:
a fi, a exista, a vieţui, a dăinui, a dura, a se menţine, a petrece; a mânca, a se nutri, a se hrăni (cu).
Ţine, verb Sinonime:
a păstra, a deţine, a reţine, a avea în mână; a se menţine, a dura, a dăinui; a purta, a cuprinde, a suporta; a urma, a urmări, a fi alături; a trăi, a fiinţa, a se păstra, a se conserva.
Dăinuire, substantiv
Sinonime:
menţinere, persistenţă, perpetuare.
Conservațiune, substantiv
Sinonime:
conservare, continuitate, menţinere, prezervație, protecţie, salvgardare; dermoplastie, împăiere, naturalizare, taxidermie; (variantă) conservație.
Reconducție, substantiv
Sinonime:
confirmație, menținere, prelungire, prorogație, reînnoire.
Păstrare, substantiv
Sinonime:
conservare, menținere, nedivulgare, oprire, păzire, perpetuare, reținere, ținere.
Infantiliza, verb
Sinonime:
a deresponsabiliza, a face infantil, a menține într-o stare infantilă.
Perpetuare, substantiv
Sinonime:
eternizare, imortalizare, menținere, păstrare, perpetuație, (învechit) înveșnicire.
Via, verb (învechit)
Sinonime:
a avea viață, a dăinui, a dura, a exista, a fi (viu), a menține, a păstra, a perpetua, a persista, a rămâne, a trăi, a ține, a viețui. Via, prepoziție
Sinonime:
în direcția, pe drumul, pe ruta, prin. Via, substantiv
Sinonime:
(antichitate) drum, rută.
Pacificaţie, substantiv (învechit)
Sinonime:
conciliere, împăcare, menținerea păcii, pacificare, reconciliere, restabilirea păcii, (variantă) pacificațiune.
Puternici, verb (învechit)
Sinonime:
a da putere, a deține puterea, a deveni puternic, a întări, a se fortifica, a se intensifica, a-și menține puterea.
Mânținea, verb (învechit)
Sinonime:
a menține.
Subzistare, substantiv
Sinonime:
dăinuire, durare, întreținere, menținere, perpetuare, persistare, subzistență, trăire, viețuire.
Supraviețui, verb
Sinonime:
a continua, a dăinui, a persista, a rămâne, a scăpa, a se menține, a se perpetua, (învechit) a supravia, (învechit) a surviețui.
Mănține, verb (învechit)
Sinonime:
a menține.
