Megieşi, verb
Sinonime:
(învechit și regional) a se învecina, a se mărgini.
Megieşie, substantiv
Sinonime:
proximitate, vecinătate.
Megieşit, adjectiv
Sinonime:
învecinat, limitrof, mărginaş, vecin.
Limitrof (limitrofă), adjectiv
Sinonime:
adiacent, adosat, alăturat, apropiat, circumvecin, contiguu, frontalier, învecinat, juxtapus, lăturalnic, mărginaş, riveran, tangent, vecin, (învechit) megieșesc, megieșit, (regional) mărginos, megieș, mejdaș.
Vecin (vecină), adjectiv
Sinonime:
adiacent, alăturat, analog, apropiat, conex, de alături, imediat, învecinat, limitrof, mărginaş, proxim, riveran, similar, tangent, (învechit) megieșesc, megieșit, (regional) megieș, mejdaș.
Învecina, verb
Sinonime:
a avea un hotar comun, a deveni vecin, a locui în vecinătate, a se face megieș, a se mărgini, a sta alături; (învechit și regional) a se hotărî, a se hotărnici, a se megieși; (învechit) a se răzeși, a se răzi, a se răzori, a se sinorisi, a se țărmuri.
Învecinare, substantiv
Sinonime:
vecinătate, (învechit) megieșie.
Vecinătate, substantiv
Sinonime:
apropiere, contiguitate, împrejurime, jur, preajmă, (livresc) proximitate, (popular) megieșie, (prin Transilvania) preabăt, (regional) meleag; (învechit) iobăgie, împrejmuire, împrejur, prejmet, prejmuire, rumânie, șerbie, vecinie, (livresc) servitute, (rar) servaj.
Răzori, verb
Sinonime:
a delimita, a despărți, a hotărnici, a învecina, a mărgini, a se megieși, (figurat) a chenărui, (figurat) a tivi.
