Masacra, verb Sinonime:
a extermina, a ucide, a măcelări, a ciopârţi, a nimici, a stârpi, a distruge, a zdrobi.
Masacrare, substantiv
Sinonime:
distrugere, exterminare, masacru, măcelărire, nimicire, stârpire, (popular și familiar) căsăpire, (rar) măcelărit.
Masacrat, adjectiv
Sinonime:
căsăpit, decimat, deformat, denaturat, distrus, exterminat, măcelărit, nimicit, stârpit, stricat, ucis.
Decima, verb
Sinonime:
(învechit) a zeciui, (figurat) a secera; a distruge, a omorî, a nimici, a suprima, a masacra.
Distruge, verb
Sinonime:
a (se) nimici, a (se) ruina, a desfiinţa, a face praf, a stârpi, a devasta, a pârjoli, a (se) prăpădi, a pustii, (regional) a pustului, (învechit) a sfârşi, a (se) strica, a lichida, (figurat) a topi; a masacra, a rade, a zdrobi, (învechit şi regional) a sparge, (figurat) a pulveriza, a şterge; a (se) nenoroci, (învechit şi regional) a (se) ticăloşi, a vătăma, a mistui, (figurat) a sfărâma, a ucide, a (se) mânca, a (se) roade.
Masacru, substantiv neutru
Sinonime:
carnaj, decimare, decimat, decimație, exterminare, exterminațiune, genocid, hecatombă, holocaust, masacrare, măcel, nimicire, omor (în masă), pieire, pogrom, stârpire, ucidere în masă, vărsare de sânge, (figurat) baie de sânge, (figurat) bătălie, (figurat) conflict, (figurat) război, (învechit și popular) pierzanie, (învechit și popular) pierzare, (învechit) măcelărie, (învechit) meserniță, (învechit) tăiere, (regional) mortișag.
Măcelări, verb Sinonime:
a spinteca, a despica, a înjunghia, a ciopârţi, a ucide; (figurat) a se război, a lupta, a se bate, a masacra, a distruge.
Război, substantiv neutru Sinonime:
conflagraţie, conflict militar, luptă, bătălie, măcel, masacru, carnaj; (figurat) învrăjbire, ceartă, neînţelegere, vrajbă. Război, verb Sinonime:
a se lupta, a se bate, a se oşti, a se încăiera, a se masacra; (figurat) a se certa, a fi în conflict.
Căsăpire, substantiv
Sinonime:
ciopârţire, distrugere, exterminare, masacrare, măcelărire, nimicire, sfârtecare, sfâşiere, stârpire.
Chesăgi, verb
Sinonime:
a distruge, a extermina, a masacra, a măcelări, a nimici, a prăpădi, a stârpi.
Conceni, verb
Sinonime:
a anihila, a distruge, a extermina, a masacra, a măcelări, a nimici, a prăpădi, a stârpi, a suprima.
Decimare, substantiv
Sinonime:
carnagiu, carnaj, decimat, decimație, exterminare, hecatombă, masacrare, ucidere în masă, (învechit) decimațiune.
Distrugere, substantiv
Sinonime:
devastare, nimicire, pârjolire, pustiire, (învechit) risipă, masacrare, zdrobire, (învechit şi regional) spargere, ruinare, prăpădire, stricare.
Exterminare, substantiv
Sinonime:
căsăpire, stârpire, masacrare; exterminațiune, exterminație, genocid.
Nimicire, substantiv
Sinonime:
devastare, distrugere, exterminare, masacrare, măcelărire, pârjolire, potopire, prăpădire, pustiire, sfărâmare, stârpire, stricare, zdrobire, (învechit și popular) pierdere, (învechit și popular) risipire, (învechit) risipă, (învechit) spargere, (popular și familiar) căsăpire, (popular) zdrumicare, (rar) măcelărit.
Decimat, adjectiv
Sinonime:
exterminat, împuținat, masacrat, nimicit. Decimat, substantiv
Sinonime:
decimare, decimație, ucidere în masă.
Decimație, substantiv
Sinonime:
carnagiu, carnaj, decimare, decimat, exterminare, exterminațiune, hecatombă, masacrare, ucidere în masă, (învechit și popular) decimărit, (învechit) decimațiune.
