Marda
Marda, substantiv (regional)
Sinonime: bun de aruncat, deșeu, lucru fără valoare, rămășită, rebut, rest, sold, vechitură, (variantă) mardauă.  
 
Mărdăci
Mărdăci, verb
Sinonime: (regional) a terfeli, a murdări; a insulta, a ocărî.  
 
Mârdăgeală
Mârdăgeală, substantiv (regional)
Sinonime: murdărie.  
 
Mârdăgi
Mârdăgi, verb (regional)
Sinonime: a mărdăgi.  
 
Mârdăgit
Mârdăgit, adjectiv (regional)
Sinonime: mărdăgit.

Mărdăgit, adjectiv (regional)
Sinonime: murdărit, pătat.  
 
Mârdal
Mârdal, adjectiv (regional)
Sinonime: murdar.  
 
Mardalâc
Mardalâc, substantiv (învechit)
Sinonime: marfă proastă, rest, sold.  
 
Mârdar
Mârdar, adjectiv (regional)
Sinonime: murdar.  
 
Mârdări
Mârdări, verb (regional)
Sinonime: a murdări.  
 
Mărdăși
Mărdăși, verb
Sinonime: (regional) a mărdăci, a mărdăgi, a murdări, a păta.  
 

Rest (resturi)
Rest (resturi), substantiv neutru
Sinonime: deșeu, diferență, rămăşiţă, reminiscenţă, restanţă, urmă, (învechit și regional) cusur, (învechit și regional) marda, (învechit și regional) rămășitură, (învechit) rămas, (regional) mont, (regional) pârlac, (regional; la plural) ronghiuri, (Transilvania) mărădic.  
 
Sold
Sold, substantiv neutru
Sinonime: bilanț, datorie, marfă cu preț redus, profit, rămăşiţă, relicvat, rest, (învechit) marda.

Şold, substantiv neutru
Sinonime: coapsă, crupă, pulpă, rână, slăbie, (Banat) chiciu, (prin Muntenia) șodolan; clină, coastă, coborâș, costișă, muchie, pantă, povârniș, pripor, repeziș, scoborâș, versant.  
 
Deşeu
Deşeu, substantiv
Sinonime: gunoi, mizerie, ordură, rest, reziduu, spărtură, zgură, (învechit şi regional) marda.  
 
Jegoşi
Jegoşi, verb
Sinonime: a (se) mânji, a (se) murdări, a (se) păta, (învechit și popular) a (se) scârnăvi, (învechit și regional) a (se) tăvăli, (învechit) a (se) murdarisi, (livresc) a (se) macula, (Moldova, Bucovina și Banat) a (se) feșteli, (Muntenia și Oltenia) a (se) mărdăgi, (popular) a (se) îngăla, (popular) a (se) terfeli, (prin Moldova) a (se) caciori; (regional) a (se) derveli, a (se) mozoli, a (se) murui, a (se) pricăji, a (se) tămânji, a (se) târnosi; (Transilvania) a (se) mocicoli, a (se) mocicoși, a (se) piscoli, a (se) piscoși, a (se) tocăni.  
 
Vechitură
Vechitură, substantiv
Sinonime: antichitate, hârb, hârcă, hodoroagă, lucru vechi, rablă, rugină, ruginitură, ruptură, zdreanță, (învechit) vechime, (popular) treanță, (rar) uzură, (regional) cleașcă, (regional) hleab, (regional) hodoroabă, (regional) marda, (regional) răbăgie, (regional) rebeagă, (regional) roajbă.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Reduceri
Dicționar