Ceafă, substantiv feminin
Sinonime: (anatomie) grumaz, (popular) cerbice, (regional) gârbiţă; (tehnică) (regional) butuc, drug, grindei, jug, sul, (învechit) sulete; măsea.  Cioc, substantiv neutru
Sinonime: clonţ, plisc, gură, (învechit şi regional) rost, (regional) cioclonţ, ciup, clanţ, clobanţ, flisc; (prin Transilvania şi Banat) tic; barbişon, bărbuţă, ţăcălie, (franţuzism rar) barbişă; vârf; căpăţână; (botanică) (ciocul-berzei) greghetin, (Bucovina) săgeţică, (Moldova) pliscul-cucoarei, (regional) pliscul-berzei, pliscul-cocorului; (ciocul-cucoarei) pliscul-cocorului, pliscul-cucoarei, (regional) bănat, (la plural) cucute, cumătră, ciocul-berzei, clonţul-cocostârcului, floarea-vinului, pliscul-berzei; (ornitologie) (cioc-întors) năvodar, (regional) săbiuţă; (medicină) (cioc de papagal) osteofit; ciorap, măsea.

Cioc, interjecție
Sinonime: toc!  Clenci, substantiv
Sinonime: cârlig; (figurat) motiv, pricină, cauză; (figurat) tâlc, înţeles, semnificaţie, sens, dedesubt; clanţă, gătej, ivăr, încuietoare; măsea; surcea, surcică, uscătură, vreasc.  Colţ, substantiv
Sinonime: bucată, fărâmă; loc retras, refugiu, ascunziş, cotlon, ungher, unghi, (regional) corn, cot, (Oltenia şi Transilvania) ungheţ; extremitate; (colţul gurii) comisură; canin, dinte, măsea, zimţ; ţintă, (regional) cui; (botanică) (colţul-babei) (regional) păducheriţă, păducherniţă, păduchele-calului, păduchele-elefantului.  Creastă, substantiv feminin
Sinonime: culme, pisc, vârf, creştet, coamă, muchie, spinare, sprânceană, (popular) culmiş; (botanică) (creasta-cocoşului) (regional) breabăn, ferigă, granat, laba-ursului, moţul-curcanului, pieptănariţă, rămurele, spilcuţă, talpa-gâştei, meloşel, opintic, tocmăgel, barba-caprei, burete-creţ, laba-mâţei, (învechit) amarantă; (anatomie) (creastă epidermică) creastă papilară; măsea, răvar.  Mană, substantiv feminin
Sinonime: belşug, abundenţă, îmbelşugare, îndestulare, prisos, bogăţie, berechet; rugină la vegetale.

Mâna, verb
Sinonime: a îndemna, a sili; a mişca, a împinge; a se grăbi.

Mână, substantiv feminin
Sinonime: braţ, membru superior, palmă, pumn, (învechit și regional) brâncă, (popular și familiar) labă; (mână curentă) balustradă; (mână de lucru) forță de muncă; (botanică) (mâna-Maicii-Domnului) (regional) palma-sfintei-Mării; (tehnică) bată, braț, crac, furcă, margine, mâner, pervaz, spetează, stâlp, (regional) ciocan, (regional) condac, (regional) cotoi, (regional) cujbă; calitate, cocârlă, condiție, femeiușcă, fofează, grijă, hădărag, leucă, mănunchi, mănușă, măsea, muierușcă, pază, posesiune, rang, schimbătoare, seamă, stare, stăpânire, teapă, titirez, treaptă.  Pili, verb
Sinonime: a răzui, a rășpălui; (figurat) a şlefui, a prelucra, a cizela; (popular) a se îmbăta, a se chercheli, a se afuma, a trage la măsea.  Gât, substantiv neutru
Sinonime: duşcă, gâtlan, gâtlej, grumaz, înghițitură, măsea, tub, țeavă, (popular) junghetură, (regional şi familiar) guşă, (regional) bucea, burlui; înfumurare, trufie, vanitate.  Căţel, substantiv
Sinonime: (zoologie) câine, (în limbajul copiilor) cuţu; (tehnică) cordenci, (regional) cripalcă, piedică, proptar, răzuş, scară, scaun, tocălie; cheotoare, măsea, pui, trăgătoare; (căţel-de-mare) corosbină.  Ciocâlteu, substantiv
Sinonime: (tehnică) cui, (Oltenia şi vestul Munteniei) teglici; măsea.  Ciocârlie, substantiv
Sinonime: (ornitologie) (regional) tiutiuroi, (Transilvania) ţârloi; (ciocârlie moţată) (regional) ciocoi, moşuţ, păcurar; (regional) iapă, ţenchi; măsea.  Cocorei, substantiv la plural
Sinonime: ghiocel, măseaua-ciutei.  Cocos, substantiv
Sinonime: nucă de cocos; cocotier.

Cocoş, substantiv
Sinonime: (ornitologie) (rar, adesea glumeţ) cucurigu, pintenat, (învechit şi popular) cântător; (ornitologie) (cocoş-de-munte) cocoş-sălbatic, (regional) gotcan, tarcan, tătar, cocoş-de-sihlă; (botanică) inimă; (tehnică) (Transilvania) scăpărătoare; coada-cocoşului, cucui, iris, măsea, stânjen, stânjenel.  Cocoşei, substantiv la plural
Sinonime: floricele de porumb, măseaua-ciutei, porumbei; (învechit) bani de aur înșirați într-o salbă, galbeni.  Crestuş, substantiv
Sinonime: măsea.  Cui, substantiv
Sinonime: (învechit) găvozd; (cui cilindric) ştift; (cui de siguranţă) splint; (cui spintecat) splint; ciocâlteu; colţ, fuscel, ic, măsea, pană, spiţă, treaptă, ţintă.  Dinte, substantiv
Sinonime: colţ, zimţ, crestătură; incisiv, molar, măsea, premolar; (botanică) (dintele-dracului) (regional) iarbă-iute, iarbă-roşie, piper-de-apă, piper-de-baltă, piper-de-vale, piperul-bălţii, piperul-broaştei.  Ghicitori, substantiv la plural
Sinonime: (botanică) brânduşă, măseaua-ciutei.  Mănuşă, substantiv
Sinonime: bată, clanță, coadă de unealtă, coarbă, cocârlă, fiare (pentru deținuți), fofează, ivăr, (îmbrăcăminte pentru mâini) mitenă, leucă, mănunchi, măsea, mână, mâner, picior, popic, schimbătoare, snop, stâlpuşor, toartă, ţepuşă, (învechit) brânca, (regional) baier, (regional) cotoi, (variantă) mânușe.  Turcarete, substantiv
Sinonime: (botanică) măseaua-ciutei.  Mesean, substantiv
Sinonime: comesean, conviv, (popular) meselnic, (regional) mesaş, (variantă) măsean.  Cocorel, substantiv (regional)
Sinonime: (botanică) cocoșei, măseaua-ciutei, (variantă) cocărăl.