Măiestrie, substantiv feminin
Sinonime:
abilitate, aparat ingenios, artă, complot, conjurație, conspirație, creație (artistică), dar, descântec, dexteritate, dibăcie, farmec, favoare, grație, har, ingeniozitate, instrument, intrigă, inventivitate, iscusinţă, îndemânare, lucrare, magie, mașinație, meserie, meşteşug, operă, pricepere, stratagemă, subterfugiu, șiretenie, șiretlic, șmecherie, știință, talent, tertip, truc, unealtă, uneltire, viclenie, vicleșug, virtuozitate, vrajă, vrăjitorie.
Artă, substantiv feminin Sinonime:
măiestrie, meşteşug, pricepere, iscusinţă; talent, abilitate, manieră (de a face). Arță, substantiv
Sinonime:
hârță.
Complot, substantiv neutru
Sinonime:
conjuraţie, conspiraţie, intrigă, maşinaţie, uneltire, (livresc) cabală, (învechit şi popular) meşteşug, meşteşugire, (învechit) măiestrie, (figurat) lucrătură, urzeală.
Conjurație, substantiv feminin
Sinonime:
cabală, complot, conspirație, intrigă, mașinație, mașinațiune, uneltire, (figurat) lucrătură, (figurat) urzeală, (învechit și popular) meșteșug, (învechit și popular) meșteșugire, (învechit) bunt, (învechit) măiestrie, (variantă) conjurațiune.
Dibăcie, substantiv feminin
Sinonime:
îndemânare, inteligenţă, iscusinţă, pricepere, măiestrie; şiretenie, viclenie, rafinament.
Gratie, substantiv feminin
Sinonime:
bară de metal, grătar, grilaj, grilă, rețea, spalier, spetează, vergea, zăbrea, (popular) ostreţ, (Transilvania) roştei. Graţie, substantiv feminin
Sinonime:
avantaj, bunăvoință, concesie, dar, delicateţe, drăgălăşenie, eleganţă, favoare, fineţe, gingăşie, graţiere, har, milă, mlădiere, protecţie, supleţe, zvelteţe, (învechit) măiestrie, (plural) farmece, (plural) nuri. Graţie, prepoziție
Sinonime:
cu ajutorul, datorită, mulțumită.
Meşteşug, substantiv neutru Sinonime:
meserie, îndeletnicire, ocupaţie, profesiune, specialitate; pricepere, îndemânare, abilitate, dibăcie, iscusinţă, ingeniozitate; artă, măiestrie; mijloc, procedeu, metodă; viclenie, vicleşug, înşelătorie, tertip, şiretlic.
Talent, substantiv neutru Sinonime:
dar, har, aptitudine, dotare, capacitate, dispoziție, înzestrare, chemare, vocaţie, geniu; iscusinţă, pricepere, îndemânare, dibăcie, dexteritate, măiestrie.
Virtuozitate, substantiv feminin Sinonime:
măiestrie, dexteritate, pricepere.
Subterfugiu, substantiv
Sinonime:
artificiu, detur, eschivă, mijloc, stratagemă, şiretenie, şiretlic, şmecherie, tertip, truc, viclenie, vicleşug, (rar) şireţie, (regional) solomonie, (Banat şi Transilvania) mişculanţă, (învechit) marafet, măiestrie, chichiţă, chiţibuş, manevră, merchez.
Ingeniozitate, substantiv
Sinonime:
abilitate, dibăcie, genialitate, inventivitate, iscusinţă, îndemânare, lucru ingenios, măiestrie, procedeu ingenios, subtilitate, virtuozitate.
Marafet, substantiv
Sinonime:
abilitate, artificiu, capcană, capriciu, chef, cursă, destoinicie, dexteritate, dibăcie, fandoseală, fantezie, fason, fiţă, fleac, ingeniozitate, intermediere, intrigă, iscusință, isteţie, isteţime, îndeletnicire, îndemânare, înșelătorie, lucru mărunt, maimuţăreală, maraz, maşinaţie, măiestrie, meserie, meșteșug, mijloc, moft, naz, obiect lipsit de valoare, ocupaţie, organ, podoabă (pretențioasă), poftă, prefăcătorie, pricepere, procedeu, profesiune, prosteală, sclifoseală, stratagemă, subterfugiu, șiretenie, șiretlic, șmecherie, știință, talent, tertip, toană, truc, uneltire, ușurință, viclenie, vicleșug.
Meşterie, substantiv
Sinonime:
abilitate, destoinicie, dexteritate, dibăcie, ingeniozitate, iscusință, isteție, istețime, îndeletnicire, îndemânare, însușire, măiestrie, meserie, meșteșug, ocupație, pricepere, profesiune, știință, talent, ușurință.
Uneltire, substantiv
Sinonime:
complot, conjurație, conspirație, intrigă, mașinație, (Bucovina și Transilvania) șcort, (familiar) tertip, (figurat) lucrătură, (figurat) manevră, (figurat) manoperă, (figurat) mâncătorie, (figurat) mreajă, (figurat) panglicărie, (figurat) rețea, (figurat) sforărie, (figurat) tramă, (figurat) țesătură, (figurat) urzeală, (învechit și popular) meșteșug, (învechit și popular) meșteșugire, (învechit și regional) marghiolie, (învechit) marafet, (învechit) măiestrie, (învechit) tehnă, (învechit) tocmeală, (învechit) umblet, (învechit) zavistie, (livresc) cabală, (Muntenia și Oltenia) școală.
Șiretenie, substantiv
Sinonime:
chichiță, chițibuș, curs, desfășurare, dezvoltare, evoluție, manevră, merchez, mers, perfidie, stratagemă, subterfugiu, succesiune, șarlatanie, șir, șirag, șiretlic, șmecherie, tertip, truc, viclenie, vicleșug, (Banat și Transilvania) mișculanță, (învechit) marafet, (învechit) măiestrie, (popular) tărășenie, (rar) șireție, (regional) semnificație, (regional) solomonie, (regional) șiritenie.
Întocmire, substantiv
Sinonime:
alcătuire, aranjament, așezare, compunere, concepere, construire, creare, dispunere, distribuție, dresare, elaborare, formare, formație, formulare, înfăptuire, măiestrie, orânduială, orânduire, organizare, potrivire, rânduială, realizare, redactare, regim, scriere, scris, structură, (ieșit din uz) instituție, (învechit) așezământ, (învechit) izvodire, (învechit) redacție, (învechit) redijare, (neobișnuit) netezire, (variantă) întogmire.
Măiestrește, adverb (învechit)
Sinonime:
artistic, artisticește, cu artă, cu măiestrie, dibaci, iscusit.
Zănat, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
datină, măiestrie, meserie, meșteșug, obicei, profesie; (variante) (regional) zanat, zănatie, zăneat, zenat.
