Măcel, substantiv masculin Sinonime:
masacru, carnaj, omor, ucidere, măcelărire, jertfă, hecatombă; (figurat) război, luptă, bătălie, bătaie.
Măcelar, substantiv masculin Sinonime:
(figurat) om crud, ucigaș, asasin.
Măcelări, verb Sinonime:
a spinteca, a despica, a înjunghia, a ciopârţi, a ucide; (figurat) a se război, a lupta, a se bate, a masacra, a distruge.
Măcelărie, substantiv
Sinonime:
abator, carmangerie, magazin de carne, masacru, măcel, (învechit și regional) meserniță, (învechit) scaun, (Moldova, Bucovina și Banat) căsăpie, (regional) casapniță, (Transilvania) cărnărie, (Transilvania) fleșcărie.
Asasin, substantiv masculin
Sinonime:
bandit, călău, criminal, executor, fratricid, homicid, infanticid, linșor, măcelar, omorâtor, omucigaș, paricid, patricid, regicid, sicar, spadasin, strangulator, sugrumător, tâlhar, tiranicid, ucigaş, ucigător, (învechit) criminalist, (învechit) omucid, (învechit) războinic, (învechit) șugubăț, (învechit) tăietor. Asasin, adjectiv
Sinonime:
criminal, homicid, omorâtor, omucigaș, otrăvitor, ucigaș, ucigător, (învechit) criminalist, (învechit) omucid, (învechit) războinic, (învechit) șugubăț.
Carnaj, substantiv neutru
Sinonime:
exterminație, genocid, hecatombă, masacru, măcel, pogrom, ucidere în masă, (variantă) carnagiu.
Casap, substantiv masculin (regional) Sinonime:
măcelar; gâde, călău.
Căsăpi, verb (popular) Sinonime:
a tăia, a omorî, a ucide, a măcelări, a distruge.
Căsăpie, substantiv feminin (învechit) Sinonime:
măcelărie.
Ciopârţi, verb
Sinonime:
a tăia în bucăţi, a îmbucătăţi, a sfârteca, a sfâşia, (popular) a căsăpi, (popular) a dumica, (regional) a crâmpoţi, a măcelări, (Moldova, Bucovina şi Banat) a ciocârti, (prin Moldova) a cârnosi, (prin Banat) a cârti, (Moldova şi Bucovina) a hăcui.
Hecatombă, substantiv feminin
Sinonime:
căsăpire, grămadă de cadavre, jertfă, masacru, măcel, omor în masă, sacrificare, ucidere, (învechit) ecatomvă, (variantă) ecatombă.
Masacra, verb Sinonime:
a extermina, a ucide, a măcelări, a ciopârţi, a nimici, a stârpi, a distruge, a zdrobi.
Masacru, substantiv neutru
Sinonime:
carnaj, decimare, decimat, decimație, exterminare, exterminațiune, genocid, hecatombă, holocaust, masacrare, măcel, nimicire, omor (în masă), pieire, pogrom, stârpire, ucidere în masă, vărsare de sânge, (figurat) baie de sânge, (figurat) bătălie, (figurat) conflict, (figurat) război, (învechit și popular) pierzanie, (învechit și popular) pierzare, (învechit) măcelărie, (învechit) meserniță, (învechit) tăiere, (regional) mortișag.
Pierzanie, substantiv feminin
Sinonime:
amărăciune, catastrofă, corupție, decadență, decădere, decedare, deces, degradare (morală), depravare, desfrânare, desfrâu, desperare, destrăbălare, dezastru, dezmăț, dispariție, disperare, durere, imoralitate, jale, masacru, măcel, moarte, năruire, nenorocire, perdiție, perversitate, perversiune, pervertire, pierzare, prăbușire, prăpăd, prăpădire, primejdie de moarte, răposare, ruină, sfârșit, stingere, stricăciune, sucombare, suferință (mare), ucidere în masă, viciu, (figurat) descompunere, (figurat) putrefacție, (figurat) putreziciune, (învechit și figurat) putrejune, (învechit) aselghiciune, (învechit) aselghie, (învechit) desfătare, (învechit) pieire, (învechit) pierdere, (învechit) piericiune, (învechit) preacurvie, (învechit) preacurvire, (învechit) preaiubire, (popular) avort, (rar) deșănțare, (regional) pieiște.
Război, substantiv neutru Sinonime:
conflagraţie, conflict militar, luptă, bătălie, măcel, masacru, carnaj; (figurat) învrăjbire, ceartă, neînţelegere, vrajbă. Război, verb Sinonime:
a se lupta, a se bate, a se oşti, a se încăiera, a se masacra; (figurat) a se certa, a fi în conflict.
Abator (abatoare), substantiv neutru
Sinonime:
(locul în care se taie vitele) măcelărie; (regional) belitoare, tăietorie; (învechit) scaun, zalhana.
Casapniţă, substantiv
Sinonime:
măcelărie.
Căsăpire, substantiv
Sinonime:
ciopârţire, distrugere, exterminare, masacrare, măcelărire, nimicire, sfârtecare, sfâşiere, stârpire.
Cărnărie, substantiv
Sinonime:
cărnăraie; măcelărie.
Chesăgi, verb
Sinonime:
a distruge, a extermina, a masacra, a măcelări, a nimici, a prăpădi, a stârpi.
Chesăgiu, substantiv
Sinonime:
hoţ, măcelar, pungaş.
Cârnăţar, substantiv
Sinonime:
măcelar, mezelar.
Cârnăţărie, substantiv
Sinonime:
carmangerie, mezelărie, măcelărie.
Conceni, verb
Sinonime:
a anihila, a distruge, a extermina, a masacra, a măcelări, a nimici, a prăpădi, a stârpi, a suprima.
Deşugubină, substantiv
Sinonime:
asasinat, crimă, măcel, moarte, omor, omorâre, omucidere, șugubină, ucidere; încurcătură, bucluc.
Fleşcărie, substantiv (regional)
Sinonime:
măcelărie. Fleșcărie, substantiv
Sinonime:
fleșcăraie, (variantă) fleoșcărie.
Parlagiu, substantiv
Sinonime:
măcelar, (regional) parcealagiu, (învechit) bocciu.
Pierzare, substantiv
Sinonime:
calamitate, catastrofă, caznă, chin, corupţie, decădere, decedare, deces, degradare morală, desfrâu, dezastru, dispariţie, distrugere, flagel, grozăvie, masacru, măcel, moarte, năpastă, nenorocire, nimicire, pacoste, perdiție, pieire, pieiște, piericiune, pierzanie, pierzăciune, potop, prăpăd, prăpădire, primejdie de moarte, pustiire, răposare, ruinare, sfârşit, sinistru, stingere, sucombare, supliciu, tortură, ucidere în masă, urgie, (la plural) spânzurătoare; (locuțiune) (marhă de pierzare) vită de pripas; (locuțiune) (de pierzare) care este de desconsiderat, care este risipit în zadar, de lepădat, de neluat în seamă, irosit.
Mezelar, substantiv
Sinonime:
cârnăţar, măcelar, (rar) mezelegiu.
Mezelăreasă, substantiv
Sinonime:
cârnăţăreasă, măcelăreasă.
Mezelărie, substantiv
Sinonime:
carmangerie, cârnăţărie, măcelărie.
Mezelegiu, substantiv
Sinonime:
carmangiu, cârnăţar, măcelar, mezelar.
Tăiere, substantiv
Sinonime:
ablațiune, amputare, anulare, barare, decupare, despicare, hăcuire, împărțire, înjunghiere, masacru, măcel, retezare, sacrificare, sculptare, scurtare, secționare, spintecare, spintecat, ucidere, (popular) junghiere.
Masacrat, adjectiv
Sinonime:
căsăpit, decimat, deformat, denaturat, distrus, exterminat, măcelărit, nimicit, stârpit, stricat, ucis.
Zalhanagiu, substantiv (învechit)
Sinonime:
asomator, măcelar.
Asomator, substantiv
Sinonime:
abator; măcelar, (învechit) zalhanagiu; (figurat) bătăuș, ucigaș.
Nimicire, substantiv
Sinonime:
devastare, distrugere, exterminare, masacrare, măcelărire, pârjolire, potopire, prăpădire, pustiire, sfărâmare, stârpire, stricare, zdrobire, (învechit și popular) pierdere, (învechit și popular) risipire, (învechit) risipă, (învechit) spargere, (popular și familiar) căsăpire, (popular) zdrumicare, (rar) măcelărit.
Imola, verb
Sinonime:
a jertfi, a măcelări, a sacrifica, a ucide.
Truncher, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
măcelar.
Cheltăr, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
măcelărie; teasc.
Fleșărie, substantiv (regional)
Sinonime:
măcelărie, (variantă) fleșerie.
Chisăgiu, substantiv (învechit)
Sinonime:
bandit, hoț, măcelar, (variantă) chesăgiu.
Mortișag, substantiv (regional)
Sinonime:
masacru, măcel, (variantă) morțișag.
Căsăpit, adjectiv
Sinonime:
ciopârțit, făcut bucăți, măcelărit, (figurat) bătut, (neobișnuit) cioplit. Căsăpit, substantiv
Sinonime:
căsăpire.
Misarăşiţă, substantiv (regional)
Sinonime:
măcelăreasă, soție de măcelar, (regional) misăriță, (variantă) misareșiță, (variantă) misărășiță.
Misarășesc, adjectiv (regional)
Sinonime:
măcelăresc.
Misarășește, adverb (regional)
Sinonime:
măcelărește.
Opsar, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
măcelar, (regional) casap.
Pistosi, verb (învechit și popular)
Sinonime:
a deseca, a extenua, a face masaj, a istovi, a masa puternic, a măcelări, a melița, a obosi, a pisa, a scoate apa, a seca, a sfărâma, a sparge, a storci, a strivi, a terciui, a zdrobi, (figurat) a bate tare, (figurat) a cheltui, (figurat) a snopi în bătaie.
Meserniţă, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
masacru, măcel, măcelărie; (regional) șliț.
Masacrare, substantiv
Sinonime:
distrugere, exterminare, masacru, măcelărire, nimicire, stârpire, (popular și familiar) căsăpire, (rar) măcelărit.
Măcilariu, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
măcelar.
Măciulări, verb (regional)
Sinonime:
a măcelări.
Măcilări, verb (regional)
Sinonime:
a măcelări.
Crâmpoțitură, substantiv (învechit)
Sinonime:
crâmpoțire, fragmentare, măcelărire, sfârtecare, (variantă) crâmpețitură.
Schilodit, adjectiv
Sinonime:
calicit, diform, infirm, invalid, măcelărit, mutilat, schilav, schilod, slut, sluțit, stâlcit, (învechit și regional) stricat, (învechit) rupturit, (învechit) sacatifsit, (livresc) estropiat, (popular) stropșit, (popular) șoimănit, (regional) potângit, (regional) prezălit, (regional) schilăvit, (regional) șoncăit, (regional) șonțit, (variantă) (regional) schidolit, (variantă) (regional) schilogit.
