Legifer
Legifer, adjectiv
Sinonime: legiferator, legislator, legiuitor.  
 
Legifera
Legifera, verb
Sinonime: a codifica, a decreta, a edicta, a legaliza, a promulga, a reglementa, (învechit) a legiui.  
 
Legiferare
Legiferare, substantiv
Sinonime: legalizare, legiferat, reglementare, (învechit) legiuire, (învechit) nomotemisire, (rar) lege.  
 
Legiferat
Legiferat, adjectiv
Sinonime: legal, legalizat, reglementat, (învechit) legiuit.

Legiferat, substantiv
Sinonime: legiferare.  
 
Legiferator
Legiferator, adjectiv
Sinonime: justițiar, legiferant, legislativ, legiuitor.  
 
Legiferi
Legiferi, verb
Sinonime: a legifera.  
 
Legioneloză
Legioneloză, substantiv
Sinonime: (medicină) (articulat) boala legionarilor, (articulat) febra legiunii; (articulat) febra Pontiac.  
 
Legisla
Legisla, verb
Sinonime: a legifera.  
 
Legislăciune
Legislăciune, substantiv (învechit)
Sinonime: legislație.  
 
Legislaţie
Legislaţie, substantiv
Sinonime: cartă, constituție, convenție, drept, jurisprudență, lege, (învechit) legiuire, (învechit) testament, (variantă) legislațiune.  
 
Legislațiune
Legislațiune, substantiv
Sinonime: legislație.  
 
Legislator
Legislator, substantiv
Sinonime: dătător de legi, legislativ, legiuitor, nomotet, parlament, putere legislativă, (variantă) (învechit) leghislator.  
 
Legist (legistă)
Legist (legistă), adjectiv
Sinonime: jurist.  
 
Legitate
Legitate, substantiv
Sinonime: (învechit) legalitate.  
 
Legitim (legitimă)
Legitim (legitimă), adjectiv
Sinonime: legal, just, drept, echitabil, îndreptăţit.  
 
Legitima
Legitima, verb
Sinonime: a justifica, a îndreptăţi, a identifica, a recunoaște, a stabili adevărul.  
 
Legitimăciune
Legitimăciune, substantiv (învechit)
Sinonime: legitimație.  
 
Legitimar
Legitimar, adjectiv (învechit)
Sinonime: (jurisprudență) legitim, rezervatar.  
 
Legitimare
Legitimare, substantiv
Sinonime: identificare, îndreptățire, justificare, legitimație, legitimizare, motivare, motivație, oficializare, rațiune, recunoaștere, temei.  
 
Legitimație
Legitimație, substantiv
Sinonime: act, document, hârtie, justificare, legitimare, motivare, (figurat) dovadă, (figurat) probă, (în trecut) condicuță, (învechit) adopție, (învechit) înfiere, (învechit) leghitimație, (învechit) legitimăciune, (învechit) legitimățiune, (rar) legitimațiune.  
 
Legitimațiune
Legitimațiune, substantiv (rar)
Sinonime: legitimație.

Legitimățiune, substantiv (învechit)
Sinonime: legitimație.  
 
Legitimism
Legitimism, substantiv
Sinonime: legitimitate, (figurat) justificare, (figurat) motivare, (învechit) leghitimitală.  
 
Legitimist
Legitimist, adjectiv (și substantiv)
Sinonime: imobilist, monarhist, regalist, tradiționalist, (învechit) leghitimist.  
 
Legitimitate
Legitimitate, substantiv
Sinonime: îndreptățire, justificare, legitimism, motivare, motivație, rațiune, temei, (învechit) leghitimitală, (învechit) pravilnicie.  
 
Legitimiza
Legitimiza, verb
Sinonime: a justifica, a legitima.  
 
Legitimizare
Legitimizare, substantiv
Sinonime: justificare, legitimare.  
 
Legiui
Legiui, verb
Sinonime: a legifera, a norma, a face legi; a institui, a stabili, a impune, a stipula.  
 
Legiuință
Legiuință, substantiv (învechit)
Sinonime: legalitate.  
 
Legiuire
Legiuire, substantiv feminin (învechit și popular)
Sinonime: dispoziție, judecare, judecată, legalizare, lege, legiferare, legislație, normă, reglementare, (învechit) pravilă.  
 
Legiuit
Legiuit, adjectiv (învechit și popular)
Sinonime: legal, legiferat, legitim, (învechit) îndreptățit, (învechit) justificat.  
 
Legiuitiv
Legiuitiv, adjectiv (învechit)
Sinonime: legislativ, legiuitor; (putere legiuitivă) putere legislativă.  
 
Legiune
Legiune, substantiv feminin
Sinonime: armată, unitate, regiment; (figurat) mulţime, ceată, gloată, grup mare.  
 

Abuz
Abuz, substantiv neutru
Sinonime: exces, exagerare, necumpătare, ilegalitate, injustiție, abatere, încălcare a legii.  
 
Autoriza
Autoriza, verb
Sinonime: a da dreptul, a permite, a delega, a împuternici, a însărcina, a acorda, a aproba, a legitima, a omologa.  
 
Bandit
Bandit, substantiv masculin
Sinonime: apaș, asasin, bucanier, camorrist, canalie, criminal, delincvent, escroc, filibustier, forban, gangster, hoț, mafios, mafiot, mizerabil, nelegiuit, nemernic, om în afara legii, pirat, răufăcător, scelerat, tâlhar, terorist, ticălos, yakuza, (familiar) afurisit, (franțuzism) brigand, (învechit) fur, (învechit) războinic, (regional) furător, (regional) robalău, (Transilvania) lotru.  
 
Binecuvântat (binecuvântată)
Binecuvântat (binecuvântată), adjectiv
Sinonime: blagoslovit, sfinţit, preamărit; întemeiat, îndreptăţit, legitim; (figurat) înzestrat, talentat, dotat.  
 
Canonic (canonică)
Canonic (canonică), adjectiv
Sinonime: autentic, canonial, conform, convenabil, dogmatic, în spirit religios, legitim, normativ, obligatoriu, ortodox, regulamentar; (drept canonic) drept bisericesc.  
 
Călca
Călca, verb
Sinonime: a pune piciorul, a păşi, a merge, a străbate, a cutreiera, a colinda, a bate un drum, a bătători; a strivi, a zdrobi, a nimici, a distruge; (figurat) a nu respecta (o hotărâre), a nesocoti, a trece peste legi, a încălca; a veni, a se abate, a vizita.

Calca, verb
Sinonime: calchia.  
 
Clandestin (clandestină)
Clandestin (clandestină), adjectiv
Sinonime: ilegal, nepermis, interzis, în afara legii.  
 
Cod
Cod, substantiv
Sinonime: (termen juridic) codice, condică, pravilă, culegere (de legi), codex; cifru, limbaj secret, convenţie; (ihtiologie) moruă, (învechit, în Transilvania) ştocfiş.  
 
Codifica
Codifica, verb
Sinonime: a coda, a face legi, a legifera, a legiui, a normaliza, a raționaliza, a reglementa, a reuni într-un cod, a sistematiza, a stabili legi.  
 
Condică
Condică, substantiv feminin
Sinonime: caiet, catastif, registru, (rar) carte, (învechit şi regional) metrică, protocol, (învechit) caid, defter, izvod, opis, tartaj, terfelog, (turcism învechit) tefter; cod, codex, culegere de legi; dicţionar, lexicon, vocabular.  
 
Consfinți
Consfinți, verb
Sinonime: a stabili, a legifera, a hotărî, a decide, a consacra, a fixa, a statornici, (învechit) a sfinţi; (termen juridic) a confirma, a întări, a ratifica, a sancţiona, a valida, (învechit) a sacra; a legaliza.  
 
Delincvent
Delincvent, substantiv masculin
Sinonime: bandit, călcător de legi, infractor, stelionatar, vinovat, (variantă) delicvent.  
 
Dietă
Dietă, substantiv feminin
Sinonime: regim; adunare legislativă.  
 
Document
Document, substantiv neutru
Sinonime: act, înscris, atestat; (învechit) zapis, hrisov, uric; hârtie, legitimaţie; confirmare, copie, dosar, fișier, manuscris, protocol, text.  
 
Ilegal (ilegală)
Ilegal (ilegală), adjectiv
Sinonime: abuziv, anticonstituțional, clandestin, conspirativ, contra legii, extralegal, fraudulos, ilegitim, ilicit, incorect, interzis, neadmis de lege, necinstit, necorect, nelegal, nelegitim, neonest, nepermis, oneros, oprit, prohibit, secret, subversiv, (argotic) matrapazlâcos, (figurat) murdar, (figurat) necurat, (figurat) subteran, (învechit) subrepticiu.  
 
Jurist
Jurist, substantiv masculin
Sinonime: avocat, jurisconsult, procedurist, specialist în drept, (învechit) legist, (învechit) pravilist, (învechit) prăvilaş, (învechit) student în drept.  
 
Legal (legală)
Legal (legală), adjectiv
Sinonime: admis, conform legii, drept, edictal, îngăduit, legiuit, normal, permis.  
 
Lege
Lege, substantiv feminin
Sinonime: acțiune, autoritate, canon, cartă, cauză, cod, condamnare, confesiune, constituție, consuetudine, credinţă, cult, cutumă, datină, decizie, decret, dispoziţie, drept, dreptate, echitate, fel, hotărâre, judecată, justiție, normă, obicei, obiceiul pământului, obligaţie, ordin, ordonanță, osândă, pedeapsă, precept divin, proces, putere, rânduială, regulament, regulă, religie, rezoluție, rit, sentință, statut, tipic, tradiţie, tribunal, uz, uzanță, verdict, (învechit și popular) ucaz, (învechit) codice, (învechit) edict, (învechit) firman, (învechit) legiuire, (învechit) pravilă, (învechit) reglement, (învechit) testament; (lege logică) expresie validă, tautologie, teză logică.  
 
Licit (licită)
Licit (licită), adjectiv
Sinonime: admis, autorizat, îngăduit, legal, legitim, permis, regulat, tolerat.  
 
Militar
Militar, substantiv masculin
Sinonime: apărător, artilerist, caporal, carabinier, cavalerist, colonel, comandant, combatant, fantasin, furgonar, general, gheriler, gueriler, infanterist, leat, legionar, locotenent, lunetist, mareșal, mercenar, ofițer, ostaş, oștean, parașutist, reangajat, recrut, rezervist, sergent, soldat, subofițer, tanchist, voinic, voluntar, (învechit) săgar, (învechit) stratiot, (Transilvania) cătană.  
 
Monarhist (monarhistă)
Monarhist (monarhistă), adjectiv
Sinonime: legitimist, orleanist, regalist.  
 
Norma
Norma, verb
Sinonime: a aranja, a fixa, a legifera, a orândui, a reglementa, a stabili.

Normă, substantiv feminin
Sinonime: canon, cartă, cod, convenție, criteriu, cutumă, directivă, dispoziție, indicație, instrucțiune, îndrumare, învățătură, lege, model, normativ, precept, prescripție, prevedere, principiu, protocol, rânduială, recomandare, regulă, standard, tipic, (învechit și regional) rost, (învechit) mărturie, (învechit) porunceală, (învechit) poruncită, (învechit) pravilă, (învechit) prescript, (învechit) regulativ, (învechit) tocmeală, (popular) poruncă, (rar) semn.  
 
Obligatoriu (obligatorie)
Obligatoriu (obligatorie), adjectiv
Sinonime: constrângător, imperios, impus, indispensabil, inevitabil, legiuit, neapărat, necesar, obligațional, (regional) obligator, (regional) obligător, (regional) obligătoriu.  
 
Oficial (oficială)
Oficial (oficială), adjectiv
Sinonime: legal, legiuit; oficios.  
 
Parlament
Parlament, substantiv neutru
Sinonime: adunare, cameră, congres, corp legislativ, dietă, dumă, knesset, knesseth, legislativ, legislator, legiuitor, medjlis, organ legislativ, putere legislativă, seim, senat, sfat.  
 
Permis
Permis, substantiv neutru
Sinonime: acreditare, agrement, autorizație, bilet de tranzit, certificat, consimțământ, dispensă, exeat, învoire, licență, pasavant, permisie, permisiune, viză, (învechit și regional) slobozenie, (învechit) pitac.

Permis, adjectiv
Sinonime: acceptat, admis, admisibil, autorizat, consimțit, încuviințat, îngăduit, legal, legitim, licit, tolerat.  
 
Polc
Polc, substantiv neutru (învechit)
Sinonime: legiune, pâlc, regiment.  
 
Regalist (regalistă)
Regalist (regalistă), adjectiv și substantiv
Sinonime: absolutist, legitimist, monarhist, (Franţa istorică) orleanist.  
 
Reglementa
Reglementa, verb
Sinonime: a aranja, a orândui; a norma, a legifera, a pune în ordine.  
 
Sadea
Sadea, adjectiv
Sinonime: adevărat, autentic, curat, fără desen, get-beget, legitim, natural, neamestecat, neaoş, neîmpodobit, neornat, pur, simplu, uni, unicolor, uniform colorat, veritabil.

Sadea, adverb
Sinonime: absolut, complet, completamente, cu totul, exact, integral, pe de-a-ntregul, precis, total.

Șădea, verb
Sinonime: a ședea.  
 
Soldat
Soldat, substantiv masculin
Sinonime: apărător, artiler, aviator, brancardier, caporal, cavaler, cercetaș, combatant, cuceritor, defensor, deminor, evzon, fantasin, gardă, gheriler, grenadier, gueriler, infanterist, jaloner, jandarm, legionar, lunetist, luptător, machisard, marinar, mercenar, militant, militar, mujahedin, ofițer, om de trupă, ostaş, oștean, parașutist, partizan, pionier, planton, plutonier, pușcaș, rachetist, războinic, recrut, rezistent, santinelă, sapeur, săpător, sergent, spadasin, tanchist, trăgător, tunar, veteran, (antichitate) cornicular, (învechit) arbaletrier, (învechit) arcaș, (învechit) archebuzier, (învechit) carabinier, (învechit) cipai, (învechit) completaș, (învechit) conscris, (învechit) facționar, (învechit) franc-tiror, (învechit) mameluc, (învechit) meharist, (învechit) ordonanță, (învechit) palicar, (învechit) pandur, (învechit) spahiu, (învechit) ștafetă, (învechit) tiralior, (învechit) trenar, (învechit) trenard, (învechit) trupier, (învechit) zuav, (regional) catană.  
 
Temeinic (temeinică)
Temeinic (temeinică), adjectiv
Sinonime: adânc, amănunțit, capital, chibzuit, concludent, considerabil, consistent, convingător, crucial, cumpănit, decisiv, deosebit, edificator, elocvent, esențial, fundamental, fundamentat, gândit, grăitor, hotărâtor, ilustrativ, important, intens, îndreptățit, însemnat, întemeiat, judicios, just, justificat, legitim, logic, mare, matur, motivat, notabil, organic, pilduitor, prețios, priceput, primordial, probant, profund, puternic, radical, remarcabil, rezistent, sârguincios, serios, sigur, socotit, solid, stăruitor, structural, substanțial, tare, trainic, valoros, vital, vorbitor, (figurat) binecuvântat, (figurat) pătrunzător, (figurat) sănătos, (învechit) înduplecător, (învechit) temeielnic, (învechit) temelnic, (livresc) îndrituit.  
 
Valabil (valabilă)
Valabil (valabilă), adjectiv
Sinonime: acceptabil, admisibil, autentic, bun, convenabil, corect, de valoare, legal, legitim, pasabil, permis, valid, valoros.  
 
Motivat (motivată)
Motivat (motivată), adjectiv
Sinonime: justificat, fundamentat, legitimat, stimulat.  
 
Decalog
Decalog, substantiv neutru
Sinonime: (la plural) legi, porunci.  
 
Abrogat (abrogată)
Abrogat (abrogată), adjectiv
Sinonime: (despre legi, ordine sau dispoziții oficiale) anulat, desființat, invalidat, înlăturat, suprimat.  
 
Adunare
Adunare, substantiv
Sinonime: acumulare; tezaurizare, totalizare, (rar) adiţie, adiţionare; convocare; recoltare, colectare, colecţionare, culegere, strângere; întâlnire, întrunire; (adunare constituantă) constituantă; (adunare legislativă) cameră; sfat, (învechit) obşte, sobor, zbor.  
 
Chirurg
Chirurg, substantiv
Sinonime: (medicină) legist, neurochirurg, practician, (învechit) hirurg, (învechit) operator, (învechit) ţirulic, (turcism învechit) gerah.  
 
Chivot
Chivot, substantiv
Sinonime: (biserică) tabernacul; (învechit) lada păcii, sicriul legii; corabie.  
 
Codificat
Codificat, adjectiv
Sinonime: încifrat, legiferat, secret.  
 
Corpus
Corpus, substantiv
Sinonime: corp, colecție de legi; culegere de texte, colecție de date, colecție de inscripții; garmond.  
 
Juridic
Juridic, adjectiv
Sinonime: canonic, conform, constituțional, judiciar, legal, legitim, regulamentar; (învechit) politicesc.  
 
Drept
Drept, adverb
Sinonime: aţă, direct, perpendicular, vertical, (învechit) prost, ţeapăn; adevărat, just, corect; chiar, exact, întocmai, precis, tocmai, (popular) oblu, taman, (învechit şi regional) prisne, (prin Oltenia) tam, (învechit, în Transilvania) acurat, (popular, figurat) curat.

Drept, substantiv
Sinonime: jurisprudenţă, (învechit şi popular, la plural) legile, (învechit) drit; calitate, împuternicire, privilegiu; (drept de preferință) prioritate; (drept de reproducere) (englezism) copyright.

Drept, prepoziție
Sinonime: lângă, de, în față, alături de, pentru, ca, în calitate de, în loc de; (drept care) așadar, prin urmare, deci.  
 
Istoricitate
Istoricitate, substantiv
Sinonime: caracter istoric, autenticitate, legitimitate, originalitate, tangibilitate, veracitate.  
 
Fundamentat
Fundamentat, adjectiv
Sinonime: îndreptăţit, întemeiat, just, justificat, legitim, logic, motivat, serios, temeinic, (livresc) îndrituit, (figurat) binecuvântat.  
 
Îndrituit
Îndrituit, adjectiv
Sinonime: fundamentat, îndreptăţit, întemeiat, just, justificat, legitim, logic, motivat, serios, temeinic.  
 
Gardist
Gardist, substantiv
Sinonime: gardian, legionar, paznic, păzitor, sergent.  
 
Parlamentar (parlamentară)
Parlamentar (parlamentară), adjectiv
Sinonime: ceremonios, constituțional, legislativ, legiuitor, protocolar, reprezentativ.  
 
Reglementare
Reglementare, substantiv
Sinonime: aranjare, canon, cartă, cod, constituție, convenție, decret, disciplină, dogmă, legalizare, lege, legiferare, orânduire, ordonanță, prescripție, stabilire, statut, (învechit) legiuire, (învechit) regularisire, (rar) regulare.  
 
Vasilicale
Vasilicale, substantiv la plural
Sinonime: (învechit) bazilicale, colecție de legi.  
 
Justificator
Justificator, adjectiv
Sinonime: disculpant, justificativ, legitimant.  
 
Anomie
Anomie, substantiv
Sinonime: dezordine, dezorganizare, haos, lipsă de legi.  
 
Prăvilaş
Prăvilaş, substantiv (învechit)
Sinonime: jurist, legiuitor, (învechit) pravilist.  
 
Ilegalitate
Ilegalitate, substantiv
Sinonime: abatere de la lege, abuz, asasinat, clandestinitate, conspirativitate, contrabandă, crimă, defraudare, delapidare, delict, escrocare, escrocherie, fraudare, fraudă, furt, hoție, ilegalism, impostură, inechitate, infracțiune, inicvitate, injustețe, injustiție, iregularitate, încălcarea legii, înșelare, înșelăciune, înșelătorie, nedreptate, nelegalitate, nelegiuire, omor, omucidere, pungășie, samavolnicie, sfidarea legii, speculație, speculă, trafic, ucidere, violarea legii, (familiar) bișniță, (familiar) pungășeală, (învechit și popular) fărădelege, (învechit și popular) strâmbătate, (rar) ucis.  
 
Ilegitimitate
Ilegitimitate, substantiv
Sinonime: ilegalitate, iregularitate, lipsă de legitimitate, nelegalitate, nelegitimitate, neregularitate.  
 
Falangă
Falangă, substantiv
Sinonime: deget, falangetă, falangină, (popular) deșt; bătaie, (învechit) falagă; batalion, bloc, camarilă, clan, coaliție, cohortă, coloană, facțiune, falanster, grupare, legiune, ligă, organizație, partid, pleiadă, sectă, secțiune, trupă, uniune.  
 
Validitate
Validitate, substantiv
Sinonime: autenticitate, conformitate, exactitudine, legitimitate, pertinență, valabilitate.  
 
Self-defence
Self-defence, substantiv
Sinonime: (anglicism) autoapărare, legitimă apărare.  
 
Bicameral
Bicameral, adjectiv
Sinonime: (despre un organ legislativ) cu două adunări reprezentative.  
 
Monocameral
Monocameral, adjectiv
Sinonime: (despre un organ legislativ) cu o singură cameră, unicameral.  
 
Tricameral
Tricameral, adjectiv
Sinonime: (despre un organ legislativ) cu trei adunări reprezentative.  
 
Monarhism
Monarhism, substantiv
Sinonime: legitimism, regalism.  
 
Legalitate
Legalitate, substantiv
Sinonime: legalism, legitimitate, putere, valabilitate, valoare, (învechit) tărie.  
 
Identificare
Identificare, substantiv
Sinonime: identificație, legitimare, recunoaştere.  
 
Jurisprudenţă
Jurisprudenţă, substantiv
Sinonime: cutumă, drept, exemplu, filosofia dreptului, legislație, precedent, știința dreptului, științe juridice, (învechit și popular) legile, (învechit) drit.  
 
Pravilist
Pravilist, substantiv (învechit)
Sinonime: jurist, legist, (variantă) pravelist.  
 
Praviliceşte
Praviliceşte, adverb (învechit)
Sinonime: conform pravilelor, legal, legitim.  
 
Întemeiat
Întemeiat, adjectiv
Sinonime: așezat pe baze sigure, clădit, confirmat, consolidat, fondat, fundamentat, în plină vigoare, îndreptățit, îngrijit, înrădăcinat, întărit, just, justificat, legitim, logic, motivat, pus pe temelii, rațional, serios, solid, temeinic, (figurat) așezat la vorbă, (figurat) binecuvântat, (învechit) apărat, (livresc) îndrituit, (rar) zidit.

Întemeiat, substantiv
Sinonime: consolidare, instituire, înființare, înrădăcinare, întărire, întemeiere, (învechit) apărare, (învechit) împuternicire, (rar) zidire.

Întemeiat, adverb
Sinonime: bazat pe (ceva), drept, just, serios, temeinic.  
 
Prisne
Prisne, adjectiv invariabil (învechit și regional)
Sinonime: curat, legitim, nativ, neamestecat, pur, sadea, (Maramureș) prizne.

Prisne, adverb (învechit și regional)
Sinonime: chiar, cu totul, drept, exact, în întregime, întocmai, precis, tocmai.  
 
Legalizare
Legalizare, substantiv
Sinonime: autentificare, confirmare, consfințire, întărire, legiferare, oficializare, reglementare, titularizare, (învechit) legiuire.  
 
Mercenar
Mercenar, substantiv
Sinonime: aventurier, legionar, sicar, soldat, (învechit) condotier, (învechit) joldunar, (învechit) lefegiu, (învechit) simbriaș, (învechit) simbriot, (învechit) stipendiat.

Mercenar, adjectiv
Sinonime: cupid, interesat, venal, (învechit) mercenariu, (învechit) stipendiat.  
 
Îndreptăţire
Îndreptăţire, substantiv
Sinonime: autoritate, calitate, cădere, competență, drept, dreptate, îndrituire, justificare, legitimare, legitimitate, motivare, motivație, rațiune, temei, (învechit) rezon, (învechit) voinicie, (popular) noimă.  
 
Jurisconsult
Jurisconsult, substantiv
Sinonime: jurist, legist.  
 
Legalnic
Legalnic, adjectiv (învechit)
Sinonime: legal.

Legalnic, substantiv
Sinonime: legist.  
 
Ilegaliza
Ilegaliza, verb
Sinonime: a criminaliza, a declara ilegal, a incrimina, a scoate în afara legii.  
 
Nomotetis
Nomotetis, substantiv (grecism învechit)
Sinonime: legiuitor, (Atena antică) nomotet.  
 
Nomotemisi
Nomotemisi, verb (învechit)
Sinonime: a legifera.  
 
Nomotesie
Nomotesie, substantiv (grecism învechit)
Sinonime: legiferare, legiferat, (învechit) nomotemisire.  
 
Leghitimălui
Leghitimălui, verb (învechit)
Sinonime: a se legitima.  
 
Leghitimist
Leghitimist, adjectiv și substantiv (învechit)
Sinonime: legitimist.  
 
Canonisit
Canonisit, adjectiv
Sinonime: legiferat, orânduit, pedepsit, prescris.  
 
Autoapărare
Autoapărare, substantiv
Sinonime: legitimă apărare, self-defence, (rar) autoapărat.  
 
Leghitimitală
Leghitimitală, substantiv (învechit)
Sinonime: legitimitate.  
 
Leghitimație
Leghitimație, substantiv (învechit)
Sinonime: legitimație.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Reduceri
Dicționar