Lege, substantiv feminin
Sinonime: acțiune, autoritate, canon, cartă, cauză, cod, condamnare, confesiune, constituție, consuetudine, credinţă, cult, cutumă, datină, decizie, decret, dispoziţie, drept, dreptate, echitate, fel, hotărâre, judecată, justiție, normă, obicei, obiceiul pământului, obligaţie, ordin, ordonanță, osândă, pedeapsă, precept divin, proces, putere, rânduială, regulament, regulă, religie, rezoluție, rit, sentință, statut, tipic, tradiţie, tribunal, uz, uzanță, verdict, (învechit și popular) ucaz, (învechit) codice, (învechit) edict, (învechit) firman, (învechit) legiuire, (învechit) pravilă, (învechit) reglement, (învechit) testament; (lege logică) expresie validă, tautologie, teză logică.  Legelnic, adjectiv (învechit)
Sinonime: legal, (învechit) legalnic.  Legendă, substantiv
Sinonime: alegorie, anecdotă, apolog, basm, deviză, epigraf, epitaf, exergă, explicație, fabliau, fabulă, ficțiune, folclor, indicație, inscripție, istorie, legendar, minologhion, mit, mitologie, parabolă, poveste, povestioară, povestire, precizare, saga, sinaxar.  Legendar (legendară), adjectiv
Sinonime: din poveşti, faimos, proverbial, fantastic, extraordinar.  

---

Capăt (capete), substantiv neutru
Sinonime: punct final, margine, extremitate, limită, cap, terminaţie; fragment, rămăşiţă, bucată; (capete de lege, locuțiune) articole.  Comandament, substantiv neutru
Sinonime: autoritate, organ de comandă, organ de conducere, putere, stat-major, ștab; canon, cerință, comandă, decalog, exigență, imperativ, intimare, lege, necesitate, nevoie, normă, obligație, ordin, poruncă, precept, pretenție, regulă, trebuință, ucaz, ultimat, ultimatum.  Datină, substantiv feminin
Sinonime: tradiţie, obicei, uzanţă, rânduiala; regulă, tipic, lege, fel, uz, (învechit şi popular) rând, (popular) dată, (învechit şi regional) pomană, (regional) orândă, (Transilvania) sucă, (prin Banat) zacon, (învechit) pravilă, predanie, şart, tocmeală, (turcism învechit) adat; cutumă.  Deroga, verb
Sinonime: a se abate, a face excepţie, a nu respecta o lege.  Dreptate, substantiv feminin
Sinonime: echitate, justiţie, (învechit) lege, justeţe, adevăr; acţiune, cauză, judecată, proces.  Emite, verb
Sinonime: a lansa, a prezenta, a enunţa, a exprima, a expune, a formula, a relata; a scoate, a elabora, a publica (un act oficial, un decret, o lege); a răspândi, a împrăştia, a emana, a exala, a secreta, a produce (gaze, vapori).  Epic (epică), adjectiv
Sinonime: narativ; (figurat) legendar, din poveşti.  Epitaf, substantiv neutru
Sinonime: inscripţie funerară, epigraf, exergă, legendă, graffiti; aer.  Fabulos (fabuloasă), adjectiv
Sinonime: legendar, mitic, din poveşti; foarte mare, exagerat, extraordinar, grozav, nemaipomenit, fantastic, de necrezut, gigantic, enorm, minunat.  Faimos (faimoasă), adjectiv
Sinonime: renumit, vestit, celebru, foarte cunoscut, reputat, ilustru, strălucit, consacrat, legendar.  Fantastic (fantastică), adjectiv
Sinonime: închipuit, ireal, imaginar; neobişnuit, bizar, ciudat, straniu, minunat, extraordinar, fabulos, nemaipomenit, de necrezut, fantasmagoric, plăsmuit, legendar, miraculos, mitic, supranatural, (învechit) surnatural, nerealizabil.  Fantomatic (fantomatică), adjectiv
Sinonime: fantastic, fictiv, himeric, imaginar, legendar, mitic, ireal, inexistent, aparent, închipuit, spectral; (figurat) vag, neprecis.  Fărădelege, substantiv feminin
Sinonime: abjecție, crimă, ignominie, infamie, josnicie, mârșăvie, mișelie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, ticăloșie, turpitudine, (astăzi rar) scelerație, (figurat) murdărie, (învechit) bazaconie, (învechit) blestemăciune, (învechit) fără de lege, (învechit) fără-de-lege, (învechit) fărăleage, (învechit) făr'delege, (învechit) nebunie, (învechit) necurat, (învechit) necurăție, (învechit) necurățire, (învechit) păgânătate, (învechit) păgânie, (învechit) sacrilegiu, (învechit) verigășie, (popular și familiar) parșivenie, (popular) becisnicie, (popular) blestemăție, (popular) scârnăvie, (popular) spurcăciune, (regional) mârșăvenie, (variantă) fărdelege.

Fărădelege, adjectiv
Sinonime: abject, infam, josnic, mârşav, mişel, mişelesc, mizerabil, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, ruşinos, scelerat, ticălos, (învechit) criminal, (învechit) necredincios, (învechit) păcătos.  Glorios (glorioasă), adjectiv
Sinonime: biruitor, celebru, distins, eclatant, faimos, falnic, ilustru, învingător, legendar, mărit, memorabil, preamărit, preaslăvit, renumit, reputat, slăvit, splendid, victorios, vitejesc.  Istoric (istorică), adjectiv
Sinonime: vechi, din trecut, de legendă; real, just, adevărat; valoros, însemnat, remarcabil, excepţional.  Îndreptar, substantiv neutru
Sinonime: călăuză, ghid, îndrumător; normă, regulă, lege, canon.  Legiuire, substantiv feminin (învechit și popular)
Sinonime: dispoziție, judecare, judecată, legalizare, lege, legiferare, legislație, normă, reglementare, (învechit) pravilă.  Mitic (mitică), adjectiv
Sinonime: fabulos, legendar, fantastic.  Norma, verb
Sinonime: a aranja, a fixa, a legifera, a orândui, a reglementa, a stabili.

Normă, substantiv feminin
Sinonime: canon, cartă, cod, convenție, criteriu, cutumă, directivă, dispoziție, indicație, instrucțiune, îndrumare, învățătură, lege, model, normativ, precept, prescripție, prevedere, principiu, protocol, rânduială, recomandare, regulă, standard, tipic, (învechit și regional) rost, (învechit) mărturie, (învechit) porunceală, (învechit) poruncită, (învechit) pravilă, (învechit) prescript, (învechit) regulativ, (învechit) tocmeală, (popular) poruncă, (rar) semn.  Obicei, substantiv neutru
Sinonime: deprindere, obişnuinţă, învăţ, nărav; datină, rânduială, cutumă, uz; lege, normă, prescripţie.  Poezie, substantiv feminin
Sinonime: acrostih, aubadă, baladă, bucolică, cantată, cantilenă, canțonă, canțonetă, catren, centon, colind, colindă, cuplet, dialog, discord, distih, doină, doinișoară, doiniță, eglogă, elegie, epigramă, epistolă, epitaf, epodă, epopee, fabliau, fabulă, farmec, fascinaţie, fatrasie, frumuseţe, gazel, giostră, glosă, haikai, heroidă, himeneu, iamb, idilă, imn, impromptu, încântare, lai, legendă, lied, lirică, lirism, macaronadă, madrigal, magie, meditație, monostrofă, nom, nomă, odă, odeletă, palinodie, pantum, pastel, pastorală, pasturelă, poem, poetică, poezioară, priapeu, psalm, rapsodie, romanță, rondeau, rondel, rubaiat, satiră, sextină, sirventă, sonet, stanță, stihomitie, strofă, tautogramă, tenson, terțet, terțină, tetrastih, triolet, versificație, vilanelă, virelai, vrajă, (depreciativ) poezea, (la plural) stihuri, (la plural) versuri, (la vechii greci și romani) ditiramb, (livresc) epitalam, (livresc) epos, (livresc) muză, (Moldova şi Transilvania) verș.  Postulat, substantiv neutru
Sinonime: adevăr, principiu, normă, lege.  Pravilă, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: lege, dispoziţie, normă.  Precept, substantiv neutru
Sinonime: principiu, regulă, învăţătură, normă, lege, povaţă.  Principiu, substantiv neutru
Sinonime: bază, cauză, concepţie, convingere, credinţă, criteriu, doctrină, dogmă, fundament, ipoteză, lege, normă, noțiune, origine, părere, postulat, precept, premisă, punct de vedere, rânduială, regulă, sistem, sursă, teorie, tocmeală, (învechit) pravilă, (plural) rudimente; (variante) (învechit) princip, prințip, principie.  Regulă, substantiv feminin
Sinonime: normă, lege, canon, rânduială, ordine; (popular) menstruaţie, period.  Rânduială, substantiv feminin
Sinonime: ordine, şir, regulă, obicei, datină, lege, canon, normă, dispoziţie, directivă; ceremonial, protocol, rit, ritual, tipic.  Statut, substantiv neutru
Sinonime: regulament, normare, lege, dispoziţii generale.  Şagă, substantiv feminin
Sinonime: glumă, poznă, spirit, haz, joacă.

Saga, substantiv
Sinonime: povestire, cronică, fabulă, istorie, legendă.  Tradiţie, substantiv feminin
Sinonime: datină, obicei; uzanţă, lege.  Condamnare, substantiv
Sinonime: osândire, osândă, pedepsire, pedeapsă, (învechit) certare, oblicire, (livresc) penitenţă, (învechit şi regional) lege, ştraf, (regional) pedepsie, judecată, pilduire; dezaprobare.  Constituţie, substantiv
Sinonime: conformaţie, factură, fizic, natură, structură, (învechit) temperament; (politică) (învechit) statut, lege fundamentală, regulament, cartă.  Transgresa, verb
Sinonime: a contraveni, a încălca o lege, a nu asculta, a obiecta, a rezista, a viola.  Fabula, verb
Sinonime: a insinua, a inventa, a născoci, a plăsmui, a scorni, a ticlui.

Fabulă, substantiv
Sinonime: (popular) tâlc; acţiune, afabulaţie, alegorie, anecdotă, apolog, fabliau, fabulaţie, ficțiune, folclor, intrigă, legendă, minciună, mit, parabolă, saga, subiect, tramă.  Sinaxar, substantiv
Sinonime: (biserică) minologhion, (rar) legendă, (învechit) menolog, (variantă) sănăxar.  Inscripţie, substantiv
Sinonime: citație, epigraf, epitaf, exergă, graffiti, înmatriculare, înregistrare, înscriere, legendă, scriptură, semn, (variantă) inscripțiune.  Reglementare, substantiv
Sinonime: aranjare, canon, cartă, cod, constituție, convenție, decret, disciplină, dogmă, legalizare, lege, legiferare, orânduire, ordonanță, prescripție, stabilire, statut, (învechit) legiuire, (învechit) regularisire, (rar) regulare.  Historia, verb
Sinonime: (despre legende, scene istorice) a decora, a orna.  Apolog, substantiv
Sinonime: alegorie, anecdotă, fabliau, fabulă, ficțiune, istorioară, învățătură, legendă, maximă, mit, moralitate, parabolă, povestire, saga, sentință.  Mitologie, substantiv
Sinonime: afabulație, ficțiune, folclor, legendă, mit, teogonie, utopie, (variantă) mitologhie.  Povelenie, substantiv
Sinonime: (învechit) dispoziție, hotărâre, lege, ordin, poruncă, regulă.  Legiferare, substantiv
Sinonime: legalizare, legiferat, reglementare, (învechit) legiuire, (învechit) nomotemisire, (rar) lege.  Explicațiune, substantiv
Sinonime: cauză, clarificare, comentariu, definiție, demonstrare, exegeză, explicare, expozeu, indicație, instrucțiune, interpretare, justificare, justificație, lămurire, legendă, motiv, parafrază, precizare; (variante) esplicație, esplicațiune, explicație.  Oficializa, verb
Sinonime: a autentifica, a confirma, a consfinți (prin lege), a consimți, a da un caracter oficial, a instituţionaliza, a legaliza, a omologa, a pereniza, a ratifica, a recunoaște, a titulariza, a valida.  Ilegalitate, substantiv
Sinonime: abatere de la lege, abuz, asasinat, clandestinitate, conspirativitate, contrabandă, crimă, defraudare, delapidare, delict, escrocare, escrocherie, fraudare, fraudă, furt, hoție, ilegalism, impostură, inechitate, infracțiune, inicvitate, injustețe, injustiție, iregularitate, încălcarea legii, înșelare, înșelăciune, înșelătorie, nedreptate, nelegalitate, nelegiuire, omor, omucidere, pungășie, samavolnicie, sfidarea legii, speculație, speculă, trafic, ucidere, violarea legii, (familiar) bișniță, (familiar) pungășeală, (învechit și popular) fărădelege, (învechit și popular) strâmbătate, (rar) ucis.  Omerta, substantiv
Sinonime: cârdășie, codul de tăcere, complicitate, legea tăcerii, mafie.  Ilegitim, adjectiv
Sinonime: adulter, adulterin, anticonstituțional, bastard, delictual, delictuos, ilegal, ilicit, incestuos, inechitabil, inic, injust, neconfirmat de lege, nedrept, nejustificabil, nejustificat, nelegitim.  Octroa, verb (învechit)
Sinonime: a impune o lege.  Tautologie, substantiv
Sinonime: batologie, cerc vicios, lapalisadă, paralogism, perisologie, pleonasm, redundanță, reduplicație, reiterație, repetiție, truism; (în logica simbolică) expresie identic-adevărată, expresie validă, lege logică, teză logică.  Surnatural, adjectiv (franțuzism învechit)
Sinonime: fabulos, fantastic, legendar, miraculos, mitic, supranatural, suprauman, taumaturgic.