Jurat, substantiv masculin Sinonime:
judecător, asesor, jude.
Blestemat (blestemată), adjectiv Sinonime:
afurisit, jurat, urgisit, oropsit, nenorocit; rău, mizerabil, ticălos, mişel, infam; excomunicat, renegat; mârşav, netrebnic, josnic, abject.
Jude, substantiv masculin Sinonime:
judecător, jurat; cneaz.
Judecător, substantiv masculin Sinonime:
magistrat, jude, jurat.
Magistrat, substantiv masculin
Sinonime:
jude, judecător, jurat, (antichitate) proxen.
Sperjur, substantiv
Sinonime:
apostat, jurământ fals, jurământ mincinos, (învechit) călcător, (învechit) jurător strâmb, (învechit) sperjurare; (variante învechite) parjur, perjur, perjuriu, spergiur, sperjuriu.
Critic, adjectiv
Sinonime:
agitat, analitic, combativ, complex, complicat, crucial, decisiv, delicat, dificil, frământat, grav, greu, mustrător, obiectiv, periculos, pozitiv, primejdios, rațional, serios, iminent, metodic, sever, științific, polemic, tulbure, zbuciumat. Critic, substantiv
Sinonime:
cenzor, comentator, denigrator, detractor, exeget, glosator, jurnalist, judecător, jurat.
Pretor, substantiv
Sinonime:
edil, magistrat, (prin Maramureș) jurat; pretoriu.
Justițiar, substantiv
Sinonime:
inchizitor, judecător, jurat, magistrat, pretor, răzbunător, (învechit) jude.
Jurare, substantiv
Sinonime:
blestem, făgăduire, implorare, înjurare, jurat, jurământ, legământ.
Primar, substantiv
Sinonime:
alcade, alcalde, edil, podestat, (învechit și popular) sindie, (învechit și regional) aian, (învechit și regional) fălnogiu, (învechit) ciorbagiu, (învechit) județ, (învechit) odorbirău, (învechit) pârcălab, (învechit) procator, (învechit) subașă, (învechit) vătăman, (învechit) vornic, (învechit, prin Transilvania) jurat, (popular) primare, (regional) antist, (rusism învechit) starșină, (Transilvania și Banat) jude, (Transilvania, Banat și Oltenia) chinez, (Transilvania, Maramureș și Banat) birău, (turcism învechit) cadiu, (turcism învechit) chehaia.
Giurător, substantiv (învechit)
Sinonime:
martor, (învechit) jurător.
