Jura, verb Sinonime:
a se lega, a face legământ, a se jurui.
Jurământ, substantiv neutru Sinonime:
legământ, juruinţă, obligaţie.
Jurare, substantiv
Sinonime:
blestem, făgăduire, implorare, înjurare, jurat, jurământ, legământ.
Jurasic, substantiv
Sinonime:
(geologie) (jurasic inferior) liasic, (jurasic mediu) dogger, (jurasic superior) malm.
Jurat, substantiv masculin Sinonime:
judecător, asesor, jude.
Blestemat (blestemată), adjectiv Sinonime:
afurisit, jurat, urgisit, oropsit, nenorocit; rău, mizerabil, ticălos, mişel, infam; excomunicat, renegat; mârşav, netrebnic, josnic, abject.
Făgădui, verb
Sinonime:
a promite, a se angaja, a se obliga, a se lega, a adăposti, a găzdui, a jura, a primi.
Jude, substantiv masculin Sinonime:
judecător, jurat; cneaz.
Judecător, substantiv masculin Sinonime:
magistrat, jude, jurat.
Jurui, verb Sinonime:
a jura.
Juruinţă, substantiv feminin
Sinonime:
angajament, asigurare, cuvânt, fagăduială, făgăduință, jurământ, legământ, promisiune, vorbă.
Magistrat, substantiv masculin
Sinonime:
jude, judecător, jurat, (antichitate) proxen.
Obligaţie, substantiv feminin
Sinonime:
angajament, angajare, cerință, datorie, exigență, făgăduială, făgăduință, imperativ, îndatorire, însărcinare, jurământ, motiv de recunoștință, necesitate, nevoie, obligare, obligativitate, oficiu, pretenție, promisiune, răspundere, responsabilitate, sarcină, trebuință, (figurat) comandament, (învechit și regional) juruință, (învechit și regional) niștotă, (învechit) dator, (învechit) datorință, (învechit) îndatorință, (învechit) nevoință, (învechit) nevoire, (învechit) recerință, (livresc) servitute, (popular) legământ, (popular) legătură, (variantă) obligațiune.
Sperjur, substantiv
Sinonime:
apostat, jurământ fals, jurământ mincinos, (învechit) călcător, (învechit) jurător strâmb, (învechit) sperjurare; (variante învechite) parjur, perjur, perjuriu, spergiur, sperjuriu.
Afurisire, substantiv
Sinonime:
afurisanie, afuriseală, afurisenie, afurisit, anatemă, anatemizare, blestem, blestemare, excomunicare, jurare, (învechit) proclețenie, (învechit) procleție.
Benetit, substantiv
Sinonime:
(gimnospermă jurasică) cicadeoidea.
Critic, adjectiv
Sinonime:
agitat, analitic, combativ, complex, complicat, crucial, decisiv, delicat, dificil, frământat, grav, greu, mustrător, obiectiv, periculos, pozitiv, primejdios, rațional, serios, iminent, metodic, sever, științific, polemic, tulbure, zbuciumat. Critic, substantiv
Sinonime:
cenzor, comentator, denigrator, detractor, exeget, glosator, jurnalist, judecător, jurat.
Dogger, substantiv
Sinonime:
(geologie) jurasic mediu.
Haini, verb
Sinonime:
a hăini, a trăda, a vinde; a pribegi, a se înstrăina; a deveni hain, a se înrăi; (învechit) a-și călca jurământul.
Pretor, substantiv
Sinonime:
edil, magistrat, (prin Maramureș) jurat; pretoriu.
Prejura, verb
Sinonime:
(învechit și regional) a jura.
Oolitic, adjectiv
Sinonime:
(geologie) jurasic.
Justițiar, substantiv
Sinonime:
inchizitor, judecător, jurat, magistrat, pretor, răzbunător, (învechit) jude.
Malm, substantiv
Sinonime:
(geologie) jurasic superior.
Făgăduit, substantiv (învechit)
Sinonime:
făgăduială, jurământ, promisiune. Făgăduit, adjectiv
Sinonime:
promis; (învechit) primit (la sine).
Făgăduire, substantiv
Sinonime:
declarare sub jurământ, jurare, promitere, (învechit) devotare, (Transilvania; învechit) găzduire.
Prestare, substantiv
Sinonime:
desfăşurare, efectuare, executare, îndeplinire, participare, prestație; (prestare de jurământ) depunere de jurământ.
Încredințare, substantiv
Sinonime:
act, adeverire, asigurare, bizuire, certificat, certitudine, convingere, credință, dare în grijă, destăinuire, dezvăluire, divulgare, document, dovadă, garantare, hârtie, izvor, împărtășire, încredere, încredințat, înmânare, înscris, jurământ de credință, logodnă, mărturisire, piesă, predare, remitere, revelare, sentiment, siguranță, spovedire, transmitere, (învechit) adeverință, (învechit) făgăduință solemnă, (învechit) garanție, (învechit) teslimarisire, (învechit) teslimatisire, (livresc) convicțiune, (regional) logodire, (turcism învechit) teslim, (turcism învechit) teslimat.
Primar, substantiv
Sinonime:
alcade, alcalde, edil, podestat, (învechit și popular) sindie, (învechit și regional) aian, (învechit și regional) fălnogiu, (învechit) ciorbagiu, (învechit) județ, (învechit) odorbirău, (învechit) pârcălab, (învechit) procator, (învechit) subașă, (învechit) vătăman, (învechit) vornic, (învechit, prin Transilvania) jurat, (popular) primare, (regional) antist, (rusism învechit) starșină, (Transilvania și Banat) jude, (Transilvania, Banat și Oltenia) chinez, (Transilvania, Maramureș și Banat) birău, (turcism învechit) cadiu, (turcism învechit) chehaia.
Epiorchie, substantiv (grecism învechit)
Sinonime:
jurământ fals, sperjur.
Sperjurare, substantiv (învechit)
Sinonime:
jurământ fals, sperjur.
Făgădeț, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
făgăduială, făgăduință, jurământ, promisiune, (învechit și regional) făgădaș, (învechit și regional) juruință.
Giurământ, substantiv (învechit)
Sinonime:
jurământ.
Giurător, substantiv (învechit)
Sinonime:
martor, (învechit) jurător.
Zaclinanie, substantiv (învechit)
Sinonime:
blestem, jurământ.
Liasic, substantiv
Sinonime:
(geologie) jurasic inferior, lias.
