Jude, substantiv masculin
Sinonime: judecător, jurat; cneaz.  Judeca, verb
Sinonime: a chibzui, a reflecta, a gândi, a socoti, a aprecia; a trage la răspundere, a mustra, a dojeni, a muştrului, a critica, a condamna.  Judecare, substantiv
Sinonime: apreciere, calificare, cenzurare, certare, chibzuire, considerare, criticare, deliberare, gândire, hotărâre, judecat, judecată, luare în considerare, observare, socoteală, tragere la răspundere, (figurat) cumpănire, (figurat) drămuire, (învechit) bătaie, (regional) conținere.  Judecată, substantiv feminin
Sinonime: minte, raționament, raţiune, socoteală, rezon, gândire; proces, judeţ.  Judecător, substantiv masculin
Sinonime: magistrat, jude, jurat.  Judecătoresc (judecătorească), adjectiv
Sinonime: judiciar.  Judeci, verb
Sinonime: (în evul mediu, în Țara Românească și în Moldova) a (se) elibera din rumânie, a (se) transforma în țăran liber.  Judeţ, substantiv neutru (învechit)
Sinonime: judecată, proces.  

---

Aprecia, verb
Sinonime: a evalua, a estima, a preţui, a judeca; a admira; a măsura, a determina; a degusta, a savura.  Apreciat (apreciată), adjectiv
Sinonime: preţuit, stimat, respectat, admirat; determinat, măsurat, judecat; degustat.  Apreciere, substantiv feminin
Sinonime: evaluare, estimare; atenţie, cinste, cinstire, consideraţie, onoare, preţuire, respect, sentiment, stimă, trecere, vază, (livresc) condescendenţă, deferenţă, rating, reverenţă, (învechit şi regional) seamă, (regional) preţuială, (Moldova) lefterie, (învechit) laudă, socoteală, socotinţă, (grecism învechit) sevas, (învechit) baftă, (figurat) credit; recunoaştere; aviz, expertiză, judecată, opinie, părere, verdict.  Cadiu, substantiv masculin (învechit)
Sinonime: judecător, jude.  Calculat (calculată), adjectiv
Sinonime: socotit, măsurat; aranjat, premeditat, plănuit; cu judecată, chibzuit, prevăzător, cu cap, cumpănit, cumpătat, echilibrat, înfrânat, moderat, ponderat.  Cap, substantiv neutru
Sinonime: ţeastă, craniu, căpăţână, (jargon) dovleac, gleavă, tărtăcuţă, doxă, cutiuţă; căpătâi; (figurat) individ, ins, persoană, om; (figurat) minte, gândire, judecată, cugetare, cuget, raţionament, memorie; căpetenie, conducător, comandant, bulibaşă, şef, ştab, boss, patron, bonz; punct final, limită, extremitate, terminaţie, sfârşit, capăt, margine; început, frunte.  Chibzui, verb
Sinonime: a analiza, a aprecia, a bănui, a cântări, a considera, a consulta, a crede, a cugeta, a cumpăni, a delibera, a dezbate, a discuta, a drămui, a găsi, a gândi, a ghici, a imagina, a închipui, a întrezări, a judeca, a măsura, (învechit) a mândri, a medita, a număra, a opina, a plănui, a presupune, a prevedea, a proiecta, a raționa, a reflecta, (învechit) a rezona, (învechit) a semui, a sfătui, a socoti, a ști, a visa, (învechit și regional) a sămălui, (învechit) a cunoaște, (învechit) a meditarisi, (livresc) a pertracta, (popular) a chiti.  Chibzuit (chibzuită), adjectiv
Sinonime: cumpănit, socotit, moderat, echilibrat; judecat, discutat, dezbătut, plănuit.  Chiteală, substantiv feminin
Sinonime: (popular) chibzuinţă, cumpănire, socotinţă, judecată; (regional) ochire, ţintire.  Chiti, verb
Sinonime: (popular) a socoti, a chibzui, a judeca, a cumpăni; a pune la cale, a plănui, a aranja; a potrivi, a pune în concordanţă, a acorda; a ţinti, a ochi; a arunca o privire, a se uita, a remarca.  Chitit (chitită), adjectiv (popular)
Sinonime: chibzuit, socotit, cumpănit, judecat, cu judecată.  Cneaz (cneji), substantiv masculin (învechit)
Sinonime: întemeietor, şef, conducător; prinţ, jude.  Comitat, substantiv neutru
Sinonime: district, ţinut, judeţ; (învechit, în Transilvania) varmeghie, (turcism învechit) caza.  Concepţie, substantiv feminin
Sinonime: convingere, cugetare, doctrină, gând, idee, judecată, opinie, orientare, părere, principiu, vedere, viziune, (livresc) convicţiune; teorie, teză; (biologie) concepere, procreare, (învechit şi popular) zămislire.  Conducător, substantiv masculin
Sinonime: cap, căpetenie, cârmuitor, comandant, domn, domnitor, monarh, stăpânitor, suveran, vodă, voievod, (astăzi rar) stăpân, (învechit şi popular) oblăduitor, (învechit) biruitor, crai, gospodar, gospodin, ocârmuitor, purtător, vlădică, (figurat) cârmaci, guvernator, (turcism învechit) zabet; guvernant, hegemon, şef, (rar) diriguitor, (învechit) principal, ştab, vătaf, (învechit) staroste, (regional) birău, jude; şofer.

Conducător, adjectiv
Sinonime: guvernant, guvernamental, hegemon.  Considera, verb
Sinonime: a (se) crede; a aprecia, a admira, a (se) socoti, a eticheta, a analiza, a contempla, a avea în vedere, a estima, a studia, a examina, a judeca, a cântări, a reflecta, a privi, a ține cont de, a venera, a chibzui, a găsi, a gândi, a opina, (popular) a chiti, a cugeta, (învechit) a cunoaşte, a număra; a (se) vedea; (rar) a proclama, (învechit) a prochema, a proclamarisi; (figurat) a taxa; a se închipui, (popular) a se ţine; a cerceta, a investiga, a urmări.  Creier, substantiv masculin
Sinonime: encefal, cerebel; (figurat) minte, inteligenţă, judecată, deşteptăciune, intelect, inteligenţă, judecată, minte, pricepere, raţiune, spirit.  Cugeta, verb
Sinonime: a gândi, a medita, a chibzui, a filozofa, a aprecia, a considera, a crede, a găsi, a intenţiona, a judeca, a opina, a plănui, a proiecta, a socoti.  Cuminte, adjectiv
Sinonime: cumsecade, aşezat, serios, potolit, blajin, blând, calm, paşnic, liniştit, ascultător, de treabă; cu judecată, deştept, înţelept.

Cuminte, adverb
Sinonime: chibzuit.  Cumpăni, verb
Sinonime: a cântări, a echilibra; a se clătina, a se legăna, a-şi găsi echilibrul; (figurat) a chibzui, a judeca, a analiza, a socoti; (figurat) a şovăi, a oscila, a ezita.  Cunoaşte, verb
Sinonime: a afla, a fi informat; a face cunoştință, a distinge, a deosebi, a recunoaște, a identifica, a pricepe, a stăpâni, a poseda, a înţelege, a (se) şti, a recunoaşte, a (se) observa, a (se) remarca, a (se) vedea, a aprecia, a chibzui, a considera, a crede, a deduce, a găsi, a gândi, a judeca, a obţine, a opina, a răsplăti, a realiza, a recompensa, a recunoaşte, a socoti.  Deferi, verb
Sinonime: a trimite în judecată, a denunţa, a acorda, a atribui, a conferi, a da, a decerna.  Delibera, verb
Sinonime: a chibzui, a gândi, a judeca, a analiza, a se sfătui.  Departaja, verb
Sinonime: a arbitra, a judeca, a separa.  Divan, substantiv neutru
Sinonime: canapea; (învechit) judecată, proces; sală, consiliu, sfat.  Dreptate, substantiv feminin
Sinonime: echitate, justiţie, (învechit) lege, justeţe, adevăr; acţiune, cauză, judecată, proces.  Duh, substantiv neutru
Sinonime: arătare, strigoi, stafie, fantomă; apucătură, calcul, comportament, comportare, conduită, deprindere, deşteptăciune, duhoare, gând, idee, infecţie, intelect, inteligenţă, intenţie, împuţiciune, judecată, (la plural) maniere, miasmă, minte, (la plural) moravuri, (la plural) năravuri, (la plural) obiceiuri, plan, pricepere, proiect, purtare, putoare, raţiune, răsuflare, respiraţie, socoteală, spirit, haz, suflare, înţelepciune; (învechit) caracter, fire, natură, temperament.  Gând, substantiv neutru
Sinonime: calcul, chibzuinţă, concepţie, cuget, cugetare, dorinţă, fantezie, idee, intenţie, închipuire, îndemn, îndrumare, învăţătură, judecată, meditare, minte, plac, plan, povaţă, povăţuire, reflecţie, sfat, socoteală, vis, voie, voinţă, vorbă.  Gândi, verb
Sinonime: a avea în intenție, a bănui, a chibzui, a concepe, a considera, a crede, a cugeta, a cumpăni, a dori, a drămui, a fi cu gândul, a fi cuprins de îngrijorare, a găsi de cuviință, a intenţiona, a inventa, a judeca, a lua în considerare, a medita, a păsa, a proiecta în gând, a raţiona, a reflecta, a se îngriji, a se îngrijora, a socoti, a spera, a voi, a-i păsa de, a-i trece prin minte, a-și aplica reflecția, a-și da seama, (figurat) a cântări, (învechit şi regional) a sămălui.  Gândire, substantiv feminin
Sinonime: chibzuire, conştiinţă, cuget, cugetare, gând, judecată, minte, spirit, suflet, ştiinţă, (grecism învechit) sinidisis, (învechit) cunoştinţă, (livresc) for interior.  Glagore, substantiv feminin (regional)
Sinonime: capacitate intelectuală, deşteptăciune, inteligență, iscusinţă, istețime, înţelepciune, judecată, minte, pricepere, raţiune; (variante) glagole, glagorie.  Idee (idei), substantiv feminin
Sinonime: gând, opinie, părere, judecată, intuiţie, entitate, abstracție, noțiune, imagine; concept, concepţie, principiu; inspirație, reflecţie, percepție, presupunere; marotă, monomanie, obsesie; invenție.