Infirm (infirmă), adjectiv (adesea substantivat)
Sinonime:
amputat, beteag, bolnav, ciung, diform, estropiat, handicapat, impotent, invalid, mutilat, neîntreg, neputincios, nevolnic, rupturit, schilav, schilod, sec, secat, slăbănog, şont, şonţit, (familiar) şontorog, (învechit şi regional) calic, (învechit) mişel, (regional) schilăvos, (Transilvania, Moldova şi Bucovina) chilav.
Infirma, verb
Sinonime:
a aboli, a abroga, a anula, a contramanda, a contrazice, a declara nevalabil, a declara nul printr-un ordin, a demonstra ca fiind nefundat, a desfiinţa, a dezminţi, a dovedi ca neadevărat, a îndepărta, a nu admite, a răsturna, a revoca.
Infirmare, substantiv
Sinonime:
abrogare, anulare, invalidare, răsturnare.
Infirmativ, adjectiv
Sinonime:
abrogativ, invalidant.
Infirmerie, substantiv
Sinonime:
ambulanță, dispensar, ospiciu, sanatoriu, spital, (învechit) bolniţă, (rar) lazaret.
Infirmier, substantiv
Sinonime:
brancardier, (germanism regional) velter, (învechit) bolnicer, spitalagiu, spitaliot.
Infirmieră, substantiv
Sinonime:
soră (de caritate), (Transilvania) velteriţă, (învechit) spitalagioaică.
Infirmitate, substantiv
Sinonime:
atrofie, betegeală, betegie, betejeală, beteșug, carență, feblețe, handicap, imperfecțiune, impotență, incapacitate, invaliditate, meteahnă, mutilație, schilodenie, schilozenie, slăbiciune (morală), (învechit şi regional) neputinţă, (rar) anormalitate.
Beteag (beteagă), adjectiv Sinonime:
infirm, vătămat, schilod, betejit, beteşugit; (regional) bolnav, nesănătos, suferind, (învechit) morbos.
Beteșug, substantiv neutru Sinonime:
afecțiune, infirmitate, betegie, vătămare, betejeală, slăbiciune; (figurat) cusur, meteahnă, problemă, defect, imperfecţiune, racilă; (regional) boală, morb.
Bolniţă, substantiv feminin (învechit) Sinonime:
spital, infirmerie.
Dezice, verb
Sinonime:
a dezavua, a dezminți, a infirma, a nega, a tăgădui, a anula, a retracta; a (se) contrazice.
Dezminţi, verb
Sinonime:
a nega, a contesta, a tăgădui, a retracta, a retrage, a anula, a infirma, a fi în dezacord, a contrazice; a nu răspunde așteptărilor.
Impotent (impotentă), adjectiv
Sinonime:
emasculat, estropiat, fără putere, inapt, incapabil, infirm, invalid, lipsit de vigoare, necapabil, neputincios, prăpădit, slăbănog, (argotic) iască, (familiar) șontorog, (popular) becisnic, (popular) legat, (variantă) imputent. Impotent, substantiv
Sinonime:
eunuc, infirm, invalid, (argotic) batal, (argotic) bleg, (popular) becisnic, (regional) pârjac.
Invalid (invalidă), adjectiv Sinonime:
infirm, mutilat, beteag, vătămat.
Lazaret, substantiv neutru
Sinonime:
carantină, coșmar, infirmerie, leprozerie, punct de frontieră, spital, (învechit) lăzăret.
Neputincios (neputincioasă), adjectiv Sinonime:
incapabil, nepriceput; slab, nevolnic, neajutorat, bicisnic, nevoiaş; bolnav, suferind, infirm, schilod.
Neputinţă, substantiv feminin
Sinonime:
afecțiune, boală, imposibilitate, impotență, incapacitate, infirmitate, invaliditate, lipsă, maladie, mizerie, nevoie, sărăcie, slăbiciune, (învechit) nemernicie, (popular) becisnicie, (popular) netrebnicie, (popular) nevolnicie, (regional) nevoioșetură.
Paralitic (paralitică), adjectiv Sinonime:
damblagiu, paralizat, infirm.
Schilod (schiloadă), adjectiv Sinonime:
infirm, mutilat, ciuntit, schilodit, schilav, estropiat.
Slăbănog (slăbănoagă), adjectiv Sinonime:
uscăţiv, slab, debil, vlăguit; (învechit) infirm, olog, schilod.
Soră, substantiv feminin
Sinonime:
infirmieră; (figurat) tovarăşă, prietenă; (religios) carmelită, călugăriţă.
Şchiop (șchioapă), adjectiv Sinonime:
infirm, schilod; defectuos, neizbutit.
Şontorog (șontoroagă), adjectiv Sinonime:
şchiop, olog, infirm; bătrân, slăbănog, rablagit, fără vlagă.
Aboli, verb
Sinonime:
a abroga, a anula, a suprima, a contramanda, a revoca, a scoate din uz, a invalida, a declara nul, a infirma.
Abroga, verb
Sinonime:
(a scoate din vigoare un act normativ) a aboli, a anula, a desființa, a infirma, a invalida, a revoca, a suprima.
Abrogare (abrogări), substantiv feminin
Sinonime:
abrogație, anulare, desființare, infirmare, invalidare, suprimare.
Anulare, substantiv
Sinonime:
abrogare; nulitate relativă; reziliere; contramandare; desfiinţare, (figurat) ridicare, demitere; infirmare; eliminare, îndepărtare, înlăturare, scoatere, suprimare, ştergere, tăiere, ştersătură, tăietură.
Chilav, adjectiv și substantiv
Sinonime:
infirm, invalid, schilod.
Contrazice, verb
Sinonime:
a infirma, a opune, (rar) a contra, (popular) a se încontra; a (se) dezice.
Rupturit, adjectiv și substantiv
Sinonime:
infirm, invalid, mutilat, schilod, schilodit.
Denega, verb
Sinonime:
a contesta, a contrazice, a (se) dezice, a dezavua, a infirma, a nega, a obiecta, a refuza, a respinge, a tăgădui.
Handicapat, adjectiv
Sinonime:
defavorizat, dezavantajat, estropiat; (și cu rol de substantiv) infirm, invalid.
Estropiat, adjectiv
Sinonime:
amputat, deformat, impotent, infirm, mutilat, schilod, schilodit, șchiop, șchiopat.
Dezminţire, substantiv
Sinonime:
contestare, contrazicere, deszicere, dezavuare, dezicere, infirmare, negare, recuzare, refutare, retractare, tăgăduire.
Diformitate, substantiv
Sinonime:
anomalie, defect, deformație, handicap, infirmitate, malformație, monstruozitate, sluțenie, tară, urâţenie, viciu de conformație.
Distrofie, substantiv
Sinonime:
anomalie, degenerescență, infirmitate, malformație; (distrofie endemică) guşă endemică.
Eliminare, substantiv
Sinonime:
abandon, aboliție, anulare, curăţare, eradicație, infirmare, invalidare, lacună, lichidare, resciziune, reziliere, revocație, suprimare, evacuare, excludere, înlăturare, torpilare.
Brancardier, substantiv
Sinonime:
infirmier.
Invalidant, adjectiv
Sinonime:
abrogativ, infirmativ, suspensiv.
Denegație, substantiv
Sinonime:
denegare, denegațiune, dezmințire, infirmare, negare (în justiție).
Invaliditate, substantiv
Sinonime:
impotență, incapacitate, infirmitate; (termen juridic) lipsă de validitate, nulitate.
Sacat, adjectiv
Sinonime:
(învechit) bolnav, damblagit, infirm, lovit, rănit, spetit (de muncă), vătămat.
Sacatifsit, adjectiv
Sinonime:
infirm, invalid, mutilat, schilod, schilodit; deteriorat, ruinat.
Valetudinariu, substantiv
Sinonime:
(epoca romană) infirmerie, spital.
Schilodenie, substantiv
Sinonime:
infirmitate, invaliditate.
Malformație, substantiv
Sinonime:
anomalie fizică, beteșug, defect, deformație, diformitate, handicap, infirmitate, monstruozitate, tară, viciu, (variantă) malformațiune.
Invalidare, substantiv
Sinonime:
abolire, abrogare, anulare, infirmare.
Invalida, verb
Sinonime:
a aboli, a abroga, a anihila, a anula, a casa, a declara nul, a denunța, a desființa, a dizolva, a infirma, a neantiza, a revoca, a rezilia, a rupe, a socoti nevalabil, a suprima, a suspenda.
Invalidabil, adjectiv
Sinonime:
abrogabil, anulabil, contramandabil, desfiinţabil, eliminabil, infirmabil, revocabil, reziliabil.
Aboliție, substantiv
Sinonime:
abolire, aboliționism, abrogare, abrogație, amnistie, aneantizare, anulație, casație, desființare, destrucție, dispariție, extincție, grație, grațiere, infirmare, invalidare, pardon, revocație, reziliere, rezoluție, supresiune, suprimare, (variantă) (învechit) abolițiune.
Patomimie, substantiv
Sinonime:
simularea unei boli, simularea unei infirmităţi, sindromul Münchausen.
Resciziune, substantiv
Sinonime:
abolire, aboliție, anulare, anulație, denunțare, desfacere, desființare, infirmare, invalidare, nimicire, rescizie, revocare, revocație, reziliare, reziliere, rezoluție, rezoluțiune, (învechit) abolițiune, (învechit) infirmațiune, (învechit) invalidațiune, (învechit) rescisiune, (învechit) revocațiune.
Spitalagioaică, substantiv
Sinonime:
(învechit) infirmieră, soră.
Morb, substantiv
Sinonime:
afecţiune, boală, infirmitate, maladie.
Paliu, adjectiv
Sinonime:
(regional) aiurit, nebun, paniu, prost, trăznit, țicnit; (regional) cutezător, viteaz; (regional) infirm, paralizat, schilod, șchiop; (regional) paniu, sașiu, șpanchiu, zbanghiu. Paliu, substantiv
Sinonime:
manta, mantie, mantou, (variantă) palium.
Rescizie, substantiv
Sinonime:
(termen juridic) abolire, aboliție, anulare, anulație, contraordin, denunțare, desfacere, desființare, infirmare, infirmațiune, invalidare, invalidație, invalidațiune, nimicire, resciziune, revocare, revocație, reziliere, suprimare.
Contraordin, substantiv
Sinonime:
contramandare, infirmare, rescisiune, revocare, (învechit) revocație.
Anulativ, adjectiv
Sinonime:
infirmativ, invalidant.
Paraplegic, adjectiv
Sinonime:
handicapat, hemiplegic, infirm, invalid, paralitic, paralizat, tetraplegic.
Nursă, substantiv (învechit)
Sinonime:
bonă, dădacă, doică, guvernantă; infirmieră, soră.
Nimuric, substantiv (regional)
Sinonime:
cerșetor, infirm, liliputan, pipernicit, pitic, sărac, schilod, slăbănog, stârpitură, (variantă) nimurig.
Negaţie, substantiv
Sinonime:
contestare, denegare, dezmințire, negare, nihilism, refutație, renegare, tăgadă, tăgăduială, tăgăduire, (învechit) denegație, (învechit) infirmație, (învechit) negațiune, (învechit) tagă, (învechit) tăgăduință.
Anormalitate, substantiv
Sinonime:
anomalie, atipie, bizarerie, excentricitate, infirmitate, invaliditate, paradox, singularitate.
Dispensar, substantiv
Sinonime:
infirmerie, policlinică, (învechit) despensariu.
Betegeală, substantiv (popular)
Sinonime:
epilepsie, infirmitate, (regional) betejală, (regional) betejeală.
Săcăciune, substantiv (învechit)
Sinonime:
infirmitate, invaliditate, paralizie; (învechit) secăciune.
Dizabilitate, substantiv
Sinonime:
handicap, incapacitate, infirmitate.
Spitalagiu, substantiv (învechit)
Sinonime:
infirmier.
Spitaliot, substantiv (învechit)
Sinonime:
infirmier.
Abrogativ, adjectiv
Sinonime:
anulativ, infirmativ, invalidant, revocator, suspensiv.
Gardiancă, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
infirmieră, paznică, păzitoare, supraveghetoare.
Pedestrie, substantiv (învechit)
Sinonime:
infanterie; defect, infirmitate.
Impotență, substantiv
Sinonime:
debilitate, disfuncție erectilă, emasculare, emasculație, evirație, incapacitate, infirmitate, invaliditate, lipsă de vigoare, moleșeală, neputință, slăbiciune, (învechit și popular) legătură, (variantă) imputență.
Sacatlâc, substantiv (învechit)
Sinonime:
infirmitate, invaliditate, necaz.
Schilodit, adjectiv
Sinonime:
calicit, diform, infirm, invalid, măcelărit, mutilat, schilav, schilod, slut, sluțit, stâlcit, (învechit și regional) stricat, (învechit) rupturit, (învechit) sacatifsit, (livresc) estropiat, (popular) stropșit, (popular) șoimănit, (regional) potângit, (regional) prezălit, (regional) schilăvit, (regional) șoncăit, (regional) șonțit, (variantă) (regional) schidolit, (variantă) (regional) schilogit.
Bolnicear, substantiv masculin (învechit)
Sinonime:
infirmier, veterinar, (regional) bolnicer.
Bolnicereasă, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
infirmieră.
Schilăvos, adjectiv și substantiv (învechit)
Sinonime:
bolnav, imperfect, infirm, invalid, schilod, șchiop, (popular) schilav.
Velteriță, substantiv (regional)
Sinonime:
infirmieră, soră; povarnă.
Velter, substantiv (germanism regional)
Sinonime:
infirmier, (învechit) bolnicer.
Bolnicer, substantiv (învechit)
Sinonime:
infirmier, veterinar, (învechit) bolnicear.
Spitalgioaică, substantiv (învechit)
Sinonime:
infirmieră, soră, (învechit) spitalagioaică.
