Hoţ, substantiv masculin Sinonime:
pungaş, fur, borfaş, lotru, tâlhar, mână-lungă; ştrengar, şiret, isteţ, nostim, simpatic; şmecher, hoţoman, şarlatan, viclean, sforar, pişicher.
Hotă, substantiv
Sinonime:
(dans popular spaniol) jotă.
Hotăcăi, verb (regional)
Sinonime:
a șchiopăta. Hotâcâi, verb (regional)
Sinonime:
a șchiopăta.
Hotar, substantiv neutru Sinonime:
graniţă, frontieră, limită; margine, hat, răzor, mejdină.
Hotărâre, substantiv feminin Sinonime:
decret, sentinţă, decizie, rezoluţie; determinare, tărie, fermitate.
Hotărât (hotărâtă), adjectiv Sinonime:
decis, ferm, neşovăitor, fără ezitare; fixat, stabilit, stipulat; destinat, sorocit, menit; indiscutabil, neîndoios, sigur, categoric, rezolvat.
Hotărâtor (hotărâtoare), adjectiv Sinonime:
decisiv, determinant, important.
Hotărâtură, substantiv (învechit)
Sinonime:
decizie, delimitare, hotar, (variantă) hotărătură, (variantă) hotăritură.
Hotărî, verb Sinonime:
a stabili, a fixa, a decide, a dispune; a decreta, a porunci, a stipula; a soroci, a destina, a meni; a delimita, a hotărnici, a mărgini.
Hotărnici, verb
Sinonime:
a circumscrie, a delimita, a demarca, a fixa, a învecina, a limita, a marca, a mărgini, a pune hotar, a stabili, (învechit) a hotărî, (învechit) a semna, (variantă) a otărnici.
Hotărnicire, substantiv
Sinonime:
circumscriere, delimitare, demarcare, demarcație, hotărnicit, limitare, marcare, mărginire.
Hotel, substantiv
Sinonime:
han, hostel, minihotel, motel, parador, pensiune, ryokan, (învechit) birt, (învechit) ospel, (variantă) otel.
Hotelier, substantiv
Sinonime:
găzduitor, restaurator, (învechit) birtaş, (învechit) ospelier, (variantă) otelier. Hotelier, adjectiv
Sinonime:
motelier, (variantă) otelier.
Hoțește, adverb
Sinonime:
ca hoții, hoțiș, pe ascuns, (pe) furiș, pe nevăzute, pungășește, tiptil, (figurat) ștrengărește, (popular) tâlhărește, (rar) potlogărește.
Hoți, verb
Sinonime:
a fura, a haiduci, a înșela, a lua, a sustrage.
Hoţie, substantiv feminin Sinonime:
furt, fraudă, defraudare, tâlhărie, pungăşie, găinărie, jaf, rapt.
Hoţiş, adverb
Sinonime:
furiș, hoțește, ștrengăresc, tiptil.
Hotline, substantiv
Sinonime:
asistenţă online, număr de urgenţă.
Hoţoaică, substantiv
Sinonime:
hoață, hoțomancă, pungășoaică, șmecheroaică, ștrengăriță, (popular) tâlhăriță, (popular) tâlhăroaică.
Hoţoman, adjectiv
Sinonime:
afurisit, poznaș, șiret, șmecher, viclean. Hoţoman, substantiv
Sinonime:
hoț, șarlatan, ștrengar, (regional) ceapcân.
Hoţomancă, substantiv
Sinonime:
(familiar) ștrengăriță; hoțoaică.
Hoţomănie, substantiv
Sinonime:
furat, furătură, furt, hoţie, înșelătorie, pungăşeală, pungăşie, șarlatanie, șmecherie, tâlhărie.
Hotru, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
codoș, mijlocitor, proxenet, (învechit și regional) votru.
Anume, adjectiv Sinonime:
anumit, distinct, precis, hotărât, deosebit, special. Anume, adverb Sinonime:
adică, cu alte cuvinte, înadins, intenţionat.
Anumit (anumită), adjectiv Sinonime:
anume, cunoscut, ştiut, hotărât, precizat; deosebit, special, precis, determinat; unul, oarecare.
Apaş, substantiv masculin Sinonime:
tâlhar, asasin, ucigaş, hoţ, om de nimic; derbedeu, huligan, haimana, golan.
Bandit, substantiv masculin
Sinonime:
apaș, asasin, bucanier, camorrist, canalie, criminal, delincvent, escroc, filibustier, forban, gangster, hoț, mafios, mafiot, mizerabil, nelegiuit, nemernic, om în afara legii, pirat, răufăcător, scelerat, tâlhar, terorist, ticălos, yakuza, (familiar) afurisit, (franțuzism) brigand, (învechit) fur, (învechit) războinic, (regional) furător, (regional) robalău, (Transilvania) lotru.
Banditesc (banditească), adjectiv
Sinonime:
crapulos, criminal, gangsteresc, hoțesc, nelegiuit, tâlhăresc.
Banditește, adverb Sinonime:
tâlhăreşte, hoţește, josnic, în mod criminal.
Banditism, substantiv neutru
Sinonime:
brigandaj, crimă organizată, criminalitate, gangsterism, hoție, jaf, nelegiuire, odiozitate, tâlhărie, (învechit și regional) tâlhărit, (învechit) tâlhărășug, (învechit) tâlhărire, (învechit) tâlhărșag, (învechit) tâlhușag, (regional) robălie.
Berbant, substantiv masculin (învechit)
Sinonime:
afemeiat, canalie, crai, curvar, filibustier, gagicar, hoț, mascalzone, neserios, pungaș, șarlatan, ștrengar, ușuratic, (învechit) craidon, (Moldova) birbant.
Borfaş, substantiv masculin Sinonime:
hoţ, pungaş, găinar, bojogar, potlogar, şarlatan, tâlhar, (învechit) fur.
Brigand, substantiv masculin Sinonime:
tâlhar, hoţ, bandit, gangster, pirat, rechin; om necinstit; canalie, scelerat, ticălos, vandal.
Bulucbaşă, substantiv masculin (învechit) Sinonime:
sutaş, hotnog.
Cardinal (cardinală), adjectiv Sinonime:
important, de bază, principal, esenţial, fundamental, definitoriu, hotărâtor.
Casant (casantă), adjectiv
Sinonime:
casabil, delicat, destructibil, fragil, friabil, slab, (figurat) tăios, (neobișnuit) hotărât, (popular) spărgăcios, (regional) spărtigos.
Categoric (categorică), adjectiv Sinonime:
precis, sigur, hotărât; definitiv, indiscutabil, irevocabil, necondiţionat.
Călca, verb Sinonime:
a pune piciorul, a păşi, a merge, a străbate, a cutreiera, a colinda, a bate un drum, a bătători; a strivi, a zdrobi, a nimici, a distruge; (figurat) a nu respecta (o hotărâre), a nesocoti, a trece peste legi, a încălca; a veni, a se abate, a vizita. Calca, verb
Sinonime:
calchia.
Cleptoman, substantiv masculin Sinonime:
hoţ, fur, pungaş.
Consfinți, verb
Sinonime:
a stabili, a legifera, a hotărî, a decide, a consacra, a fixa, a statornici, (învechit) a sfinţi; (termen juridic) a confirma, a întări, a ratifica, a sancţiona, a valida, (învechit) a sacra; a legaliza.
Convinge, verb
Sinonime:
a lămuri; a-şi da seama, a recunoaște; a decide, a determina, a face, a hotărî, a îndupleca, (învechit) a îndemna, a pleca; a (se) asigura, a (se) încredinţa, (învechit) a (se) pliroforisi, a (se) siguripsi; (figurat) a se pătrunde.
Convins (convinsă), adjectiv
Sinonime:
răspicat; încredinţat, sigur, ferm, hotărât.
Cordon, substantiv neutru
Sinonime:
centură, curea, cingătoare, brâu, şerpar, (regional) bată, betelie, lentă, şnur; frontieră, graniţă, hotar, limită teritorială; (geografie) (cordon litoral) lido, perisip, săgeată litorală; (anatomie) (cordon ombilical) ombilic.
Corsar, substantiv masculin
Sinonime:
bucanier, flibustier, forban, hoț de mare, pirat.
Coţcar, substantiv masculin
Sinonime:
şarlatan, pungaş, potlogar, hoţ, hoţoman, glumeţ, hâtru, ghiduş, escroc, impostor, înşelător, şnapan.
Coțcărie, substantiv feminin
Sinonime:
şarlatanie, pungăşie, hoţie, furtişag, glumă, ghidușie, escrocherie, furat, furătură, furt, impostură, înşelăciune, înşelătorie, pungăşeală, şmecherie.
Crucial (crucială), adjectiv Sinonime:
important, capital, hotărâtor, de valoare, major.
Custură, substantiv feminin
Sinonime:
lamă, tăiș, ascuțiș, briceag, cuțit, fier, limbă; placă de metal; ferăstrău, firez; fierul coasei; ciorsă, bleau; daltă; brăzdar de plug; creastă stâncoasă de munte, karling; om cu apucături rele, hoț, custurar.
Decide, verb
Sinonime:
a hotărî, a determina, a statornici, a impune, a dispune, a fixa, a ordona, a convinge, a stabili, (figurat) a pecetlui; a alege, a opta.
Decis (decisă), adjectiv Sinonime:
hotărât, ferm, neşovăitor, sigur, statornic; fixat, stipulat, statornicit.
Decisiv (decisivă), adjectiv Sinonime:
hotărâtor, important, determinant, esenţial, de bază.
Decizie, substantiv feminin
Sinonime:
hotărâre, sentinţă, decret, rezoluţie, ordin, poruncă, voinţă; dârzenie, fermitate, intransigenţă, neclintire, neînduplecare, nestrămutare, neşovăire, statornicie.
Decret, substantiv neutru
Sinonime:
decizie, hotărâre, dispoziţie, ordonanţă, edict; (învechit) ofis, pitac, ucaz.
Decreta, verb
Sinonime:
a ordona, a dispune, a decide, a hotărî, (învechit) a lega, a proclama.
Definit (definită), adjectiv Sinonime:
precizat, conturat, fixat, determinat, hotărât.
Delimita, verb
Sinonime:
a contura, a hotărnici; a preciza, a stabili, a fixa, a răzori, a circumscrie, a demarca, a limita, a marca, (învechit) a hotărî, a semna, a mărgini, a profila, a restrânge.
Demarca, verb Sinonime:
a delimita, a hotărnici, a despărţi, a separa.
Despărţire, substantiv feminin
Sinonime:
delimitare, răzleţire, hotărnicire; îndepărtare, distanţare, înstrăinare; separare, divorţ; desprindere, detaşare, izolare, separaţie, (învechit) dezunire, (rar) segregare, segregaţie, descompunere, desfacere, divizare, fracţionare, împărţire, scindare, (rar) dezalcătuire, compartiment; circă, circumscripţie, secţie.
Destina, verb
Sinonime:
a afecta, a consacra, a da, a dărui, a dedica, a devota, a distribui, a face, a fixa din timp, a hărăzi, a hotărî, a închina, a opta, a orândui, a predestina, a predetermina, a rândui, a repartiza, a rezerva, a sorti, a supune, a ursi, (grecism învechit) a afierosi, (învechit) a deda, (învechit) a meni, (învechit) a pridădi, (învechit) a șerbi, (învechit) a tocmi, (popular) a noroci, (popular) a preursi, (popular) a pune deoparte, (popular) a scrie, (popular) a soroci, (rar) a aplica.
Determina, verb
Sinonime:
a cauza, a pricinui; a preciza, a deduce, a stârni, a provoca, a impulsiona, a condiţiona, a decide, a calcula; a defini, (învechit) a mărgini, a răspica; a fixa, a hotărî, a stabili, a statornici, (învechit) a defige, a însemna, a statori; a complini.
Determinat (determinată), adjectiv
Sinonime:
precizat, stabilit, hotărât, limitat, delimitat, caracterizat, ales, decis, definit, fixat, identificat, marcat; curajos, energic, ferm.
Dispoziţie, substantiv feminin
Sinonime:
stare sufletească; hotărâre, ordin, indicaţie, normă, prescripţie, prevedere, (învechit şi regional) rost, (învechit) prescript, clauză, poruncă, (popular) porunceală, (învechit) aşezământ, carte, farmuta, învăţătură, mandat, orânduială, orânduire, pitac, poruncită, povelenie, povelire, pravilă, rânduială, strânsoare, şart, tertip, ucaz, (rusism învechit) pricaz, consemn, situaţie, stare; (la plural) toane, voie, (regional, la plural) duşi, poftă, tendinţă.
Dispune, verb
Sinonime:
a alege cu fermitate, a aranja, a așeza, a avea (la dispoziție), a bate, a birui, a clasa, a clasifica, a comanda, a da dispoziții, a decide, a decreta, a deveni vesel, a distribui, a fi în voie bună, a fixa, a grupa, a hotărî, a împărți, a întocmi, a întrece, a învinge, a orândui, a ordona, a organiza, a petrece, a porunci, a poseda, a potrivi, a pune, a râde, a rândui, a repartiza, a se amuza, a se bucura, a se desfăta, a se distra, a se folosi după bunul plac, a se înveseli, a se veseli, a sistematiza, a stabili, a statornici, a stipula, (învechit) a conduce, (învechit) a dispoza, (învechit) a dispozarisi, (învechit) a drege, (învechit) a învăța, (învechit) a judeca, (învechit) a lega, (învechit) a libovi, (învechit) a poveli, (învechit) a se distrage, (învechit) a se eglendisi, (învechit) a tocmi, (popular) a chiti, (popular) a soroci, (prin Banat și Transilvania) a priti, (rar) a prescrie.
Dârzenie, substantiv feminin Sinonime:
îndrăzneală, curaj, hotărâre, cutezanţă; îndărătnicie, încăpăţânare, înverşunare, perseverenţă; mândrie, semeţie, orgoliu.
Energic (energică), adjectiv
Sinonime:
hotărât, ferm, neşovăitor, activ, forte, tare, eficace, eficient, drastic, dinamic, bătăios, impetuos, puternic, vajnic, viguros, viril.
Escroc, substantiv masculin
Sinonime:
şarlatan, impostor, înşelător, pungaş, hoţ, coțcar, borfaş, potlogar, şnapan, (rar) pârlea, (popular şi familiar) pezevenchi, (învechit şi regional) mafler, pârlaci, (regional) pasmarghiol, potcaş, (Moldova, Bucovina şi Dobrogea) şalvir, (învechit) calpuzan, (învechit, în Moldova) şuler, pehlivan, pișicher, (figurat) panglicar, papugiu, scamator.
Escrocherie, substantiv feminin
Sinonime:
înşelăciune, fraudă, pungăşie, hoţie, înşelătorie, şarlatanie, coţcărie, impostură, pungăşeală, şmecherie, (livresc) tripotaj, (rar) şarlatanerie, şarlatanism, şmecherlâc, (popular şi familiar) pezevenclâc, potlogărie, (Moldova) şolticărie, (învechit) calpuzanlâc, matrapazlărie, meșteșug, șălvirie, (învechit, în Moldova) șulerie, matrapazlâc, pehlivănie, pișicherlâc, șmechereală, (învechit, familiar) coțcă, (figurat) panglicărie, scamatorie.
Esenţial (esenţială), adjectiv
Sinonime:
important, de prim ordin, major, fundamental, de bază, principal, de frunte, de căpetenie, capital, indispensabil, adânc, considerabil, crucial, decisiv, hotărâtor, însemnat, organic, primordial, profund, radical, serios, structural, substanţial, vital, (livresc) cardinal, nodal, (rar) temeinic, elementar.
Ferm (fermă), adjectiv
Sinonime:
hotărât, intransigent, decis, neşovăitor, neclintit, tare, categoric; neîndoios, indiscutabil, cert, sigur, răspicat, neabătut, neşovăielnic; fix, stabil.
Fermitate, substantiv feminin Sinonime:
tărie, intransigenţă, statornicie, consecvenţă, hotărâre, constanţă, perseverenţă, neclintire, siguranţă.
Fixa, verb
Sinonime:
a (se) stabili, a pironi, a imobiliza, a împietri, a înţepeni; a (se) stabiliza, a (se) statornici; a (se) hotărî, a se decide; a rândui, a ordona, a dispune, a norma, a prescrie; a (se) prinde, (regional) a proţăpi, a pune, a (se) pecetlui, a asambla, a se agăţa, a amplasa, a posta, a aținti, a-i rămâne, (figurat) a se grava, a se imprima, a se întipări, a se săpa, (învechit, figurat) a se tipări, a alege, a institui, a determina, a preciza, (învechit) a defige, a însemna, a statori, a calcula, a consfinți.
Fraudă, substantiv feminin
Sinonime:
(familiar) coţcărie, (figurat) mâncătorie, (livresc) malversaţie, delapidare, escrocherie, excrocherie, hoţie, înşelăciune, înşelătorie, pungăşie, şarlatanie, şmecherie. Frauda, verb
Sinonime:
a defrauda, a delapida, a falsifica, a sustrage, a trișa, a truca.
Frontieră, substantiv feminin
Sinonime:
bornă, (Banat) mege, (învechit şi popular) margine, (învechit, la plural) confinii, cordon, demarcaţie, fruntarie, graniţă, hotar, limită teritorială, miezuină.
Fundamental (fundamentală), adjectiv Sinonime:
esenţial, de prim ordin, principal, de căpetenie, de bază, definitoriu, hotărâtor, capital, cardinal, important.
Fura, verb
Sinonime:
a buzunări, a delapida, a excroca, a jecmăni, a jefui, a lua, a prăda, a pungăși, a spolia, a subtiliza, a sustrage, a șparli, a șterge, a șterpeli, a-și însuşi, (argou) a furgăsi, a furlua, (argou) a mangli, a panghi, a șucări, a șuti, (familiar) a ciordi, (învechit şi familiar) a sfeterisi, (învechit, în Transilvania) a şpilui, (Moldova) a paşli, (prin Bucovina) a hărşni, (prin Transilvania) a ciuşdi, (rar) a hoţi, (regional) a şuchea, a şuchiri, (Transilvania) a pili; a fermeca, a vrăji, a copleşi; a fofila, a furişa, a strecura.
Furt, substantiv neutru
Sinonime:
delapidare, furat, furătură, hoţie, infracțiune, jaf, pungăşeală, pungăşie, subtilizare, sustragere, (argou) mangleală, șuteală, (familiar) ciordeală, coțcărie, șterpeleală, șterpelire, (grecism învechit) sfeterismos, (învechit şi familiar) sfeteriseală, sfeterisire, (învechit) tâlhărăşug, tâlhărire, tâlhărşag, tâlhuşag, (livresc) rapt, (popular şi familiar) hoţomănie, (popular) tâlhărie, (rar) sustracție, (regional) robălie.
Gangster, substantiv masculin Sinonime:
criminal, escroc, bandit, hoţ.
Găinar, substantiv masculin
Sinonime:
bișnițar, borfaş, coţcar, fur, hoţ, potlogar, pungaş, şarlatan; cătuşă, chingă; (ornitologie) erete, uliu.
Găinărie, substantiv feminin Sinonime:
coteţ; potlogărie, hoţie, afacere, învârteală.
Graniţă, substantiv feminin Sinonime:
frontieră, hotar, margine; (figurat) limită, demarcaţie, separare; (figurat) oprelişte, zăgaz, barieră.
Hangiu, substantiv masculin
Sinonime:
birtaş, hotelier, locandier, tractirgiu.
Hapca, substantiv feminin
Sinonime:
(cu hapca) cu forţa, cu de-a sila, pe nedrept, hoţeşte; cu nemiluita, fără număr, cu rostopală.
Hărăzi, verb
Sinonime:
a acorda, a consacra, a da, a dărui, a dedica, a destina, a dona, a hotărî, a închina, a meni, a orândui, a predestina, a preursi, a rândui, a scrie, a soroci, a sorti, a ursi, (figurat) a rezerva, (învechit) a tocmi, (popular) a noroci, (rar) a predetermina.
Important (importantă), adjectiv Sinonime:
însemnat, remarcabil, fundamental, de bază, principal, de frunte, de căpetenie, hotărâtor; indispensabil, necesar; marcant, ilustru, distins.
Impostor (impostoare), substantiv masculin şi substantiv feminin Sinonime:
şarlatan, înşelător, pungaş, escroc; (familiar) borfaş, hoţ, potlogar, coţcar.
Indiscutabil (indiscutabilă), adjectiv Sinonime:
sigur, incontestabil, neîndoielnic, cert, netăgăduit, hotărât, precis.
Indubitabil (indubitabilă), adjectiv
Sinonime:
categoric, cert, evident, flagrant, formal, frapant, hotărât, inatacabil, incontestabil, indenegabil, indeniabil, indiscutabil, ineluctabil, inevitabil, infailibil, irecuzabil, irefragabil, irefutabil, manifest, necontestabil, necontestat, nediscutabil, neîndoielnic, neîndoios, netăgăduit, patent, sigur, vădit.
Inflexibil (inflexibilă), adjectiv
Sinonime:
aspru, dârz, decis, dur, ferm, hotărât, intransigent, intratabil, neabătut, neclintit, neelastic, neflexibil, neimpresionabil, neînduplecat, nemaleabil, nemlădios, nestrămutat, neşovăitor, rigid, sever, statornic, tare, ţeapăn, (învechit) nepregetător.
Infractor (infractoare), substantiv masculin şi substantiv feminin
Sinonime:
făptaş, făptuitor, hoţ, pungaş, răufăcător.
Irevocabil (irevocabilă), adjectiv
Sinonime:
categoric, decisiv, definitiv, fără apel, fix, hotărât, invariabil, iremediabil, ireversibil, necondiţionat, nerevocabil, schimbat, sigur, stabilit.
Îndemna, verb
Sinonime:
a ațâța, a constrânge, a convinge, a da un impuls, a determina, a exorta, a face, a forța, a impulsiona, a incita, a îmbărbăta, a îmboldi, a încuraja, a îndupleca, a înflăcăra, a însufleți, a povățui, a (se) decide, a (se) hotărî, a (se) îmbia, a (se) pofti, a se mulțumi, a se simți bine, a sfătui, a sili, a stârni, a stimula, a susține, (figurat) a împinge, (grecism învechit) a parachinisi, (învechit și regional) a dudui, (învechit) a insufla, (învechit) a invita, (învechit) a mângâia, (învechit) a obliga, (învechit) a pricinui, (învechit) a provoca, (învechit) a semeți, (popular, figurat) a înghimpa, (popular, figurat) a mișca.
Îndupleca, verb Sinonime:
a convinge, a determina, a hotărî; a ceda, a consimţi, a se îndura, a răspunde, a fi de acord.
Învecinat (învecinată), adjectiv Sinonime:
vecin, megieş, hotarnic.
Înverşunat (înverșunată), adjectiv Sinonime:
îndârjit, înfuriat, pornit; hotărât, decis, neînduplecat; pătimaş, aprins, crâncen, neîmpăcat, întărâtat, necruţător, turbat.
Jaf, substantiv neutru Sinonime:
prădare, devastare, furt, hoţie, rapt, spoliere, pradă, (figurat) exploatare, jecmăneală.
Jecmăneală, substantiv feminin Sinonime:
jaf, hoţie, spoliere, jefuire, exploatare.
Jefui, verb Sinonime:
a prăda, a jecmăni, a lua cu sila, a lua cu forţa, a fura, a exploata, a răpi, a spolia, a jumuli, a hoţi.
Lege, substantiv feminin
Sinonime:
acțiune, autoritate, canon, cartă, cauză, cod, condamnare, confesiune, constituție, consuetudine, credinţă, cult, cutumă, datină, decizie, decret, dispoziţie, drept, dreptate, echitate, fel, hotărâre, judecată, justiție, normă, obicei, obiceiul pământului, obligaţie, ordin, ordonanță, osândă, pedeapsă, precept divin, proces, putere, rânduială, regulament, regulă, religie, rezoluție, rit, sentință, statut, tipic, tradiţie, tribunal, uz, uzanță, verdict, (învechit și popular) ucaz, (învechit) codice, (învechit) edict, (învechit) firman, (învechit) legiuire, (învechit) pravilă, (învechit) reglement, (învechit) testament; (lege logică) expresie validă, tautologie, teză logică.
Limita, verb Sinonime:
a mărgini, a îngrădi, a delimita, a hotărnici. Limită, substantiv feminin Sinonime:
margine, hotar, graniță.
Linie, substantiv feminin Sinonime:
riglă, lineal; traseu, direcţie, drum; chip, mod, procedeu, criteriu; hotar, graniţă, limită.
Lotru, substantiv masculin (popular) Sinonime:
hoţ, tâlhar, bandit.
Madamă, substantiv feminin
Sinonime:
cocotă, curvă, doamnă, duducă, femeie căsătorită, femeie de serviciu, femeie de stradă, guvernantă, îngrijitoare, jupâneasă, menajeră, nevastă, prostituată, slujnică, soție, supraveghetoare (într-un hotel), șvester, târfă, (variantă) madam.
Major (majoră), adjectiv
Sinonime:
adânc, capital, cardinal, considerabil, crucial, de bază, de căpetenie, de frunte, de prim ordin, decisiv, deosebit, enorm, esenţial, excepțional, fundamental, hotărâtor, important, însemnat, organic, predominant, preeminent, primordial, principal, profund, radical, serios, structural, substanțial, vital; adult, crescut, mare, matur, (învechit) vârstnic; (muzică) dur.
Margine, substantiv feminin Sinonime:
extremitate, limită, hotar, graniţă, frontieră; periferie; mahala; mal, ţărm; tiv, chenar, bordură, muchie.
Mărgini, verb Sinonime:
a se învecina, a se hotărnici, a se răzori; a limita, a îngrădi, a restrânge, a reduce, a scădea, a diminua, a micşora, a stăvili; a se rezuma, a se mulţumi, a rămâne la (ceva).
Măsura, verb Sinonime:
a evalua, a cântări, a calcula; a limita, a proporţiona. Măsură, substantiv feminin Sinonime:
cantitate, mărime, întindere; (figurat) dispoziţie, hotărâre, ordin; procedeu, modalitate, manieră, mijloc, metodă, chip, fel; valoare, putere, tărie, forţă, grad; moderaţie, cumpătare, chibzuinţă, înfrânare, reţinere, abţinere, limită, stăpânire, echilibru.
Mehenghi, adjectiv
Sinonime:
abil, deștept, dezgheţat, dibaci, fățarnic, glumeț, hazliu, hâtru, hoțoman, ingenios, iscusit, isteț, îndemânatic, meșter, poznaș, priceput, șiret, șmecher, vesel, viclean; piatră de încercare; (variante) mehenchi, mehengler.
Meni, verb Sinonime:
a destina, a sorti, a hotărî, a stabili, a hărăzi, a predestina, a ursi; a descânta, a vrăji.
Mâncătorie, substantiv feminin
Sinonime:
delapidare, escrocherie, fraudă, hoție, intrigă, mașinație, uneltire; (familiar) bârfeală, calomnie, intrigă, subminare.
Neabătut (neabătută), adjectiv Sinonime:
dârz, consecvent, neclintit, hotărât, ferm, neşovăitor, nezdruncinat.
Neclintit (neclintită), adjectiv Sinonime:
nemişcat, imobil, fix; (figurat) statornic, ferm, constant, neschimbat, nezdruncinat, neşovăitor, consecvent, dârz, hotărât, nestrămutat, neabătut.
Necondiţionat (necondiţionată), adjectiv
Sinonime:
absolut, categoric, fără condiţii, fără rezerve, ferm, hotărât, neprecupeţit, net.
Necontestat (necontestată), adjectiv
Sinonime:
categoric, cert, evident, hotărât, neîndoielnic, neîndoios, recunoscut, sigur.
Neîndoios (neîndoioasă), adjectiv Sinonime:
sigur, cert, hotărât, neîndoielnic, netăgăduit, indubitabil.
Neînduplecat (neînduplecată), adjectiv Sinonime:
hotărât, ferm, neclintit, neşovăitor, intransigent, inflexibil, neîmblânzit.
Net (netă), adjectiv Sinonime:
clar, precis, limpede, lămurit, hotărât, categoric, ferm.
Netăgăduit (netăgăduită), adjectiv Sinonime:
neîndoios, neîndoielnic, indiscutabil, incontestabil, sigur, adevărat, real, cert, hotărât.
Nezdruncinat (nezdruncinată), adjectiv Sinonime:
neabătut, neşovăitor, dârz, hotărât, neclintit, statornic, constant.
Nodal (nodală), adjectiv
Sinonime:
adânc, capital, central, considerabil, crucial, de bază, de prim ordin, decisiv, deciziv, esențial, fundamental, hotărâtor, important, însemnat, organic, primordial, principal, profund, radical, serios, structural, substanțial, vital.
Opta, verb Sinonime:
a alege, a prefera, a hotărî; a (se) decide, a (se) fixa.
Ordonanţă, substantiv feminin Sinonime:
dispoziţie, ordin, hotărâre, sentinţă, decizie.
Orândui, verb Sinonime:
a aşeza, a aranja, a organiza, a întocmi, a grupa; a pune la cale, a hotărî, a dispune, a porunci; a numi, a desemna, a fixa, a învesti, a însărcina.
Orânduială, substantiv feminin Sinonime:
rânduială, ordine, disciplină, orânduire; hotărâre, dispoziţie, ordin.
