Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Hoţ
Hoţ, substantiv masculin
Sinonime: pungaş, fur, borfaş, lotru, tâlhar, mână-lungă; ştrengar, şiret, isteţ, nostim, simpatic; şmecher, hoţoman, şarlatan, viclean, sforar, pişicher.  
Hotă
Hotă, substantiv
Sinonime: (dans popular spaniol) jotă.  
Hotar
Hotar, substantiv neutru
Sinonime: graniţă, frontieră, limită; margine, hat, răzor, mejdină.  
Hotărâre
Hotărâre, substantiv feminin
Sinonime: decret, sentinţă, decizie, rezoluţie; determinare, tărie, fermitate.  
Hotărât (hotărâtă)
Hotărât (hotărâtă), adjectiv
Sinonime: decis, ferm, neşovăitor, fără ezitare; fixat, stabilit, stipulat; destinat, sorocit, menit; indiscutabil, neîndoios, sigur, categoric, rezolvat.  
Hotărâtor (hotărâtoare)
Hotărâtor (hotărâtoare), adjectiv
Sinonime: decisiv, determinant, important.  
Hotărî
Hotărî, verb
Sinonime: a stabili, a fixa, a decide, a dispune; a decreta, a porunci, a stipula; a soroci, a destina, a meni; a delimita, a hotărnici, a mărgini.  
Hotărnici
Hotărnici, verb
Sinonime: a delimita, a pune hotar, a stabili, a fixa.  
Hotărnicire
Hotărnicire, substantiv
Sinonime: circumscriere, delimitare, demarcare, demarcație, hotărnicit, limitare, marcare, mărginire.  
Hoţeşte
Hoţeşte, adverb
Sinonime: pe ascuns, pe furiş, tiptil, încet, pe nevăzute.  
Hoţie
Hoţie, substantiv feminin
Sinonime: furt, fraudă, defraudare, tâlhărie, pungăşie, găinărie, jaf, rapt.  
Hoţiş
Hoţiş, adverb
Sinonime: furiș, hoțește, ștrengăresc, tiptil.  
Hoţoaică
Hoţoaică, substantiv
Sinonime: hoață, hoțomancă, pungășoaică, șmecheroaică, ștrengăriță, (popular) tâlhăriță, (popular) tâlhăroaică.  
Hoţoman
Hoţoman, adjectiv
Sinonime: afurisit, poznaș, șiret, șmecher, viclean.

Hoţoman, substantiv
Sinonime: hoț, șarlatan, ștrengar, (regional) ceapcân.  
Hoţomancă
Hoţomancă, substantiv
Sinonime: (familiar) ștrengăriță; hoțoaică.  
Hoţomănie
Hoţomănie, substantiv
Sinonime: furat, furătură, furt, hoţie, înșelătorie, pungăşeală, pungăşie, șarlatanie, șmecherie, tâlhărie.  

Anume
Anume, adjectiv
Sinonime: anumit, distinct, precis, hotărât, deosebit, special.

Anume, adverb
Sinonime: adică, cu alte cuvinte, înadins, intenţionat.  
Anumit (anumită)
Anumit (anumită), adjectiv
Sinonime: anume, cunoscut, ştiut, hotărât, precizat; deosebit, special, precis, determinat; unul, oarecare.  
Apaş
Apaş, substantiv masculin
Sinonime: tâlhar, asasin, ucigaş, hoţ, om de nimic; derbedeu, huligan, haimana, golan.  
Bandit
Bandit, substantiv masculin
Sinonime: tâlhar, hoţ, brigand, asasin, criminal, nelegiuit, canalie, gangster, în afara legii, mizerabil, scelerat.  
Banditesc (banditească)
Banditesc (banditească), adjectiv
Sinonime: tâlhăresc, hoţesc, criminal, nelegiuit, crapulos.  
Banditește
Banditește, adverb
Sinonime: tâlhăreşte, hoţește, josnic, în mod criminal.  
Banditism
Banditism, substantiv neutru
Sinonime: tâlhărie, hoţie; crimă, nelegiuire, faptă odioasă, gangsterism.  
Borfaş
Borfaş, substantiv masculin
Sinonime: hoţ, pungaş, găinar, bojogar, potlogar, şarlatan, tâlhar, (învechit) fur.  
Brigand
Brigand, substantiv masculin
Sinonime: tâlhar, hoţ, bandit, gangster, pirat, rechin; om necinstit; canalie, scelerat, ticălos, vandal.  
Bulucbaşă
Bulucbaşă, substantiv masculin (învechit)
Sinonime: sutaş, hotnog.  
Cardinal (cardinală)
Cardinal (cardinală), adjectiv
Sinonime: important, de bază, principal, esenţial, fundamental, definitoriu, hotărâtor.  
Categoric (categorică)
Categoric (categorică), adjectiv
Sinonime: precis, sigur, hotărât; definitiv, indiscutabil, irevocabil, necondiţionat.  
Călca
Călca, verb
Sinonime: a pune piciorul, a păşi, a merge, a străbate, a cutreiera, a colinda, a bate un drum, a bătători; a strivi, a zdrobi, a nimici, a distruge; (figurat) a nu respecta (o hotărâre), a nesocoti, a trece peste legi, a încălca; a veni, a se abate, a vizita.

Calca, verb
Sinonime: calchia.  
Cleptoman
Cleptoman, substantiv masculin
Sinonime: hoţ, fur, pungaş.  
Consfinți
Consfinți, verb
Sinonime: a stabili, a legifera, a hotărî, a decide, a consacra, a fixa, a statornici, (învechit) a sfinţi; (termen juridic) a confirma, a întări, a ratifica, a sancţiona, a valida, (învechit) a sacra; a legaliza.  
Convinge
Convinge, verb
Sinonime: a lămuri; a-şi da seama, a recunoaște; a decide, a determina, a face, a hotărî, a îndupleca, (învechit) a îndemna, a pleca; a (se) asigura, a (se) încredinţa, (învechit) a (se) pliroforisi, a (se) siguripsi; (figurat) a se pătrunde.  
Convins (convinsă)
Convins (convinsă), adjectiv
Sinonime: răspicat; încredinţat, sigur, ferm, hotărât.  
Cordon
Cordon, substantiv neutru
Sinonime: centură, curea, cingătoare, brâu, şerpar, (regional) bată, betelie, lentă, şnur; frontieră, graniţă, hotar, limită teritorială; (geografie) (cordon litoral) lido, perisip, săgeată litorală; (anatomie) (cordon ombilical) ombilic.  
Coţcar
Coţcar, substantiv masculin
Sinonime: şarlatan, pungaş, potlogar, hoţ, hoţoman, glumeţ, hâtru, ghiduş, escroc, impostor, înşelător, şnapan.  
Coțcărie
Coțcărie, substantiv feminin
Sinonime: şarlatanie, pungăşie, hoţie, furtişag, glumă, ghidușie, escrocherie, furat, furătură, furt, impostură, înşelăciune, înşelătorie, pungăşeală, şmecherie.  
Crucial (crucială)
Crucial (crucială), adjectiv
Sinonime: important, capital, hotărâtor, de valoare, major.  
Custură
Custură, substantiv feminin
Sinonime: lamă, tăiș, ascuțiș, briceag, cuțit, fier, limbă; placă de metal; ferăstrău, firez; fierul coasei; ciorsă, bleau; daltă; brăzdar de plug; creastă stâncoasă de munte, karling; om cu apucături rele, hoț, custurar.  
Decide
Decide, verb
Sinonime: a hotărî, a determina, a statornici, a impune, a dispune, a fixa, a ordona, a convinge, a stabili, (figurat) a pecetlui; a alege, a opta.  
Decis (decisă)
Decis (decisă), adjectiv
Sinonime: hotărât, ferm, neşovăitor, sigur, statornic; fixat, stipulat, statornicit.  
Decisiv (decisivă)
Decisiv (decisivă), adjectiv
Sinonime: hotărâtor, important, determinant, esenţial, de bază.  
Decizie
Decizie, substantiv feminin
Sinonime: hotărâre, sentinţă, decret, rezoluţie, ordin, poruncă, voinţă; dârzenie, fermitate, intransigenţă, neclintire, neînduplecare, nestrămutare, neşovăire, statornicie.  
Decret
Decret, substantiv neutru
Sinonime: decizie, hotărâre, dispoziţie, ordonanţă, edict; (învechit) ofis, pitac, ucaz.  
Decreta
Decreta, verb
Sinonime: a ordona, a dispune, a decide, a hotărî, (învechit) a lega, a proclama.  
Definit (definită)
Definit (definită), adjectiv
Sinonime: precizat, conturat, fixat, determinat, hotărât.  
Delimita
Delimita, verb
Sinonime: a contura, a hotărnici; a preciza, a stabili, a fixa, a răzori, a circumscrie, a demarca, a limita, a marca, (învechit) a hotărî, a semna, a mărgini, a profila, a restrânge.  
Demarca
Demarca, verb
Sinonime: a delimita, a hotărnici, a despărţi, a separa.  
Despărţire
Despărţire, substantiv feminin
Sinonime: delimitare, răzleţire, hotărnicire; îndepărtare, distanţare, înstrăinare; separare, divorţ; desprindere, detaşare, izolare, separaţie, (învechit) dezunire, (rar) segregare, segregaţie, descompunere, desfacere, divizare, fracţionare, împărţire, scindare, (rar) dezalcătuire, compartiment; circă, circumscripţie, secţie.  
Destina
Destina, verb
Sinonime: a hărăzi, a hotărî, a rezerva, a ursi, a meni, a predestina, a sorti, a supune, a consacra; a afecta.  
Determina
Determina, verb
Sinonime: a cauza, a pricinui; a preciza, a deduce, a stârni, a provoca, a impulsiona, a condiţiona, a decide, a calcula; a defini, (învechit) a mărgini, a răspica; a fixa, a hotărî, a stabili, a statornici, (învechit) a defige, a însemna, a statori; a complini.  
Determinat (determinată)
Determinat (determinată), adjectiv
Sinonime: precizat, stabilit, hotărât, limitat, delimitat, caracterizat, ales, decis, definit, fixat, identificat, marcat; curajos, energic, ferm.  
Dispoziţie
Dispoziţie, substantiv feminin
Sinonime: stare sufletească; hotărâre, ordin, indicaţie, normă, prescripţie, prevedere, (învechit şi regional) rost, (învechit) prescript, clauză, poruncă, (popular) porunceală, (învechit) aşezământ, carte, farmuta, învăţătură, mandat, orânduială, orânduire, pitac, poruncită, povelenie, povelire, pravilă, rânduială, strânsoare, şart, tertip, ucaz, (rusism învechit) pricaz, consemn, situaţie, stare; (la plural) toane, voie, (regional, la plural) duşi, poftă, tendinţă.  
Dispune
Dispune, verb
Sinonime: a hotărî, a decide; a ordona; a poseda, a avea; (sport) a birui, a învinge; a aranja; a se înveseli, a fi în voie bună.  
Dârzenie
Dârzenie, substantiv feminin
Sinonime: îndrăzneală, curaj, hotărâre, cutezanţă; îndărătnicie, încăpăţânare, înverşunare, perseverenţă; mândrie, semeţie, orgoliu.  
Energic (energică)
Energic (energică), adjectiv
Sinonime: hotărât, ferm, neşovăitor, activ, forte, tare, eficace, eficient, drastic, dinamic, bătăios, impetuos, puternic, vajnic, viguros, viril.  
Escroc
Escroc, substantiv masculin
Sinonime: şarlatan, impostor, înşelător, pungaş, hoţ, coțcar, borfaş, potlogar, şnapan, (rar) pârlea, (popular şi familiar) pezevenchi, (învechit şi regional) mafler, pârlaci, (regional) pasmarghiol, potcaş, (Moldova, Bucovina şi Dobrogea) şalvir, (învechit) calpuzan, (învechit, în Moldova) şuler, pehlivan, pișicher, (figurat) panglicar, papugiu, scamator.  
Escrocherie
Escrocherie, substantiv feminin
Sinonime: înşelăciune, fraudă, pungăşie, hoţie, înşelătorie, şarlatanie, coţcărie, impostură, pungăşeală, şmecherie, (livresc) tripotaj, (rar) şarlatanerie, şarlatanism, şmecherlâc, (popular şi familiar) pezevenclâc, potlogărie, (Moldova) şolticărie, (învechit) calpuzanlâc, matrapazlărie, meșteșug, șălvirie, (învechit, în Moldova) șulerie, matrapazlâc, pehlivănie, pișicherlâc, șmechereală, (învechit, familiar) coțcă, (figurat) panglicărie, scamatorie.  
Esenţial (esenţială)
Esenţial (esenţială), adjectiv
Sinonime: important, de prim ordin, major, fundamental, de bază, principal, de frunte, de căpetenie, capital, indispensabil, adânc, considerabil, crucial, decisiv, hotărâtor, însemnat, organic, primordial, profund, radical, serios, structural, substanţial, vital, (livresc) cardinal, nodal, (rar) temeinic, elementar.  
Ferm (fermă)
Ferm (fermă), adjectiv
Sinonime: hotărât, intransigent, decis, neşovăitor, neclintit, tare, categoric; neîndoios, indiscutabil, cert, sigur, răspicat, neabătut, neşovăielnic; fix, stabil.  
Fermitate
Fermitate, substantiv feminin
Sinonime: tărie, intransigenţă, statornicie, consecvenţă, hotărâre, constanţă, perseverenţă, neclintire, siguranţă.  
Fixa
Fixa, verb
Sinonime: a (se) stabili, a pironi, a imobiliza, a împietri, a înţepeni; a (se) stabiliza, a (se) statornici; a (se) hotărî, a se decide; a rândui, a ordona, a dispune, a norma, a prescrie; a (se) prinde, (regional) a proţăpi, a pune, a (se) pecetlui, a asambla, a se agăţa, a amplasa, a posta, a aținti, a-i rămâne, (figurat) a se grava, a se imprima, a se întipări, a se săpa, (învechit, figurat) a se tipări, a alege, a institui, a determina, a preciza, (învechit) a defige, a însemna, a statori, a calcula, a consfinți.  
Fraudă
Fraudă, substantiv feminin
Sinonime: (familiar) coţcărie, (figurat) mâncătorie, (livresc) malversaţie, delapidare, escrocherie, excrocherie, hoţie, înşelăciune, înşelătorie, pungăşie, şarlatanie, şmecherie.

Frauda, verb
Sinonime: a defrauda, a delapida, a falsifica, a sustrage, a trișa, a truca.  
Frontieră
Frontieră, substantiv feminin
Sinonime: bornă, (Banat) mege, (învechit şi popular) margine, (învechit, la plural) confinii, cordon, demarcaţie, fruntarie, graniţă, hotar, limită teritorială, miezuină.  
Fundamental (fundamentală)
Fundamental (fundamentală), adjectiv
Sinonime: esenţial, de prim ordin, principal, de căpetenie, de bază, definitoriu, hotărâtor, capital, cardinal, important.  
Fura
Fura, verb
Sinonime: a buzunări, a delapida, a excroca, a jecmăni, a jefui, a lua, a prăda, a pungăși, a spolia, a subtiliza, a sustrage, a șparli, a șterge, a șterpeli, a-și însuşi, (argou) a furgăsi, a furlua, (argou) a mangli, a panghi, a șucări, a șuti, (familiar) a ciordi, (învechit şi familiar) a sfeterisi, (învechit, în Transilvania) a şpilui, (Moldova) a paşli, (prin Bucovina) a hărşni, (prin Transilvania) a ciuşdi, (rar) a hoţi, (regional) a şuchea, a şuchiri, (Transilvania) a pili; a fermeca, a vrăji, a copleşi; a fofila, a furişa, a strecura.  
Furt
Furt, substantiv neutru
Sinonime: delapidare, furat, furătură, hoţie, infracțiune, jaf, pungăşeală, pungăşie, subtilizare, sustragere, (argou) mangleală, șuteală, (familiar) ciordeală, coțcărie, șterpeleală, șterpelire, (grecism învechit) sfeterismos, (învechit şi familiar) sfeteriseală, sfeterisire, (învechit) tâlhărăşug, tâlhărire, tâlhărşag, tâlhuşag, (livresc) rapt, (popular şi familiar) hoţomănie, (popular) tâlhărie, (rar) sustracție, (regional) robălie.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/



Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie