Ho, interjecție
Sinonime:
aho, ajunge, atât, basta, destul, gata, isprăvește, încetează, oprește, punct, sfârșește, stai, stop, termină.
Hoală, substantiv
Sinonime:
(ornitologie) acvilă, iepurar, pajură.
Hoancă, substantiv
Sinonime:
(regional) baborniță, cotoroanță, hârcă, hoanghină, hoașcă, zgripțuroaică; (regional) hobaie, trecătoare, vale.
Hoanghină, substantiv
Sinonime:
baborniță, cotoroanță, hârcă, hoancă, hoașcă, zgripțuroaică.
Hoarcăt, substantiv neutru
Sinonime:
(regional) larmă de glasuri, zgomot.
Hoardă, substantiv feminin
Sinonime:
armată cotropitoare, bandă, ceată, grup, oștire cotropitoare, şleahtă, trib, (învechit) ordie; (variante) hordă, oardă.
Hoare, substantiv feminin la plural
Sinonime:
(regional) păsări, găini.
Hoaspă, substantiv
Sinonime:
(regional) coajă, înveliș, pieliță, pleavă, pojghiță, talaș, tărâță, tescovină, voaspă, (spuma de pe borș) floare.
Hoaspe, substantiv la plural (regional)
Sinonime:
strujitură, talaș.
Hoaţă, substantiv
Sinonime:
hoţoaică, pungăşoaică, (glumeț) ștrengăriță, (popular) tâlhăriţă, (popular) tâlhăroaică.
Hobăgime, substantiv (învechit)
Sinonime:
iobăgime.
Hobaie, substantiv
Sinonime:
(regional) hoancă, râpă, vale, vălcică.
Hobot, substantiv neutru Sinonime:
văl, feregea, broboadă.
Hoboti, verb (regional)
Sinonime:
a înhobota.
Hobrânca, verb (regional)
Sinonime:
a hurduca.
Hoc, interjecție
Sinonime:
cea.
Hoca, substantiv (învechit)
Sinonime:
vas de băut.
Hocheton, substantiv
Sinonime:
cazacă, vestă (de pânză groasă).
Hoclu, substantiv (regional)
Sinonime:
scaun.
Hodă, substantiv (regional)
Sinonime:
(ornitologie) găină de apă, lişiţă.
Hodâc, interjecție
Sinonime:
şontâc, şovâlc, (regional) hojmâc.
Hodăcăi, verb (regional)
Sinonime:
a șchiopăta.
Hodădoaie, substantiv (regional)
Sinonime:
odaie (mare).
Hodăș, adjectiv (regional)
Sinonime:
dezvoltat, mare.
Hodobaie, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
grămadă mare; (regional) odobaie.
Hodofobie, substantiv
Sinonime:
dromofobie.
Hodoroagă, substantiv feminin Sinonime:
bătrână ramolită, hoaşcă, căzătură; flecar, palavragiu, gură-spartă.
Hodorog, substantiv masculin Sinonime:
bătrân, moşneag; căzătură.
Hodorogeală, substantiv feminin
Sinonime:
dărăpănare, dărăpăneală, decrepitudine, hârbuire, hodorogitură, ramoleală, vacarm, vuiet, zarvă, zdrăngănit, zgomot, (figurat) flecărire, (figurat) trăncăneală.
Hodorogi, verb
Sinonime:
a face zgomot (mare) în mers, a flecări, a hurui, a îndruga, a pălăvrăgi, a răguşi, a se dărăpăna, a se degrada, a se deteriora, a se hârbui, a se învechi, a se ramoli, a se strica, a se șubrezi, a se uza, a sporovăi, a spune vrute și nevrute, a trăncăni, a vorbi mult și fără rost, a zgâlţâi.
Hodorogit (hodorogită), adjectiv
Sinonime:
cu un picior în groapă, dărăpănat, degradat, deteriorat, hârâit, hârâitor, hârbuit, hrentuit, îmbătrânit, învechit (și stricat), ramolit, răguşit, ruinat, senil, stricat, şubrezit, uzat, (variantă) odorogit.
Hodrobele, substantiv la plural (regional)
Sinonime:
bagaj.
Hogeag, substantiv neutru
Sinonime:
campadură, cămin, coş, fumar, horn, (variantă) ogeac.
Hoher, substantiv
Sinonime:
călău, gâde, hingher.
Hoheri, verb (învechit)
Sinonime:
a chinui.
Hohot, substantiv neutru
Sinonime:
hohotire, hohotit, izbucnire, plâns, râs, sughiţ; (locuţiune) (a plânge cu hohot) a plânge zgomotos; (locuţiune) (a râde în hohote) a râde zgomotos.
Hohotire, substantiv
Sinonime:
hohot, hohotit.
Hohotit, substantiv
Sinonime:
hohot, hohoteală, hohotire. Hohotit, adjectiv
Sinonime:
cu hohote, hohotitor, zgomotos, (figurat) cu ecou.
Hohotitor, adjectiv
Sinonime:
cu hohote, hohotit, în hohot.
Hoidreț, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
(referitor la nevăzători) ghid, însoțitor.
Hoinar (hoinară), adjectiv Sinonime:
vagabond, haimana, derbedeu, pierde-vară, gură-cască, târâie-brâu, plimbăreţ, fără căpătâi, rătăcitor, pribeag, drumeț.
Hoinăreală, substantiv
Sinonime:
baladare, călătorie fără țintă, colindare, cutreierare, flanare, golănie, haimanalâc, hoinărire, hoinărit, plimbare fără țintă, pribegie, pribegire, rătăcire, vagabondaj, vagabondare, (învechit) ștrengărie, (rar) aventurism, (rar) pușlamalâc, (regional) pușlanie.
Hoinări, verb Sinonime:
a vagabonda, a bate drumurile, a rătăci, a pribegi, a umbla gură-cască, a număra pietrele, a umbla brambura, a umbla haihui, a umbla teleleu-tănase, a umbla de frunza frăsânelui, a merge aiurea, a umbla huciu-marginea, a umbla de frunza lelii.
Hoinărire, substantiv
Sinonime:
cutreierare, hoinăreală, rătăcire, vagabondare.
Hoinărit, substantiv
Sinonime:
hoinăreală, (regional) bădădăit, (regional) bădăduit, (regional) buduluire, (regional) budușluire. Hoinărit, adjectiv
Sinonime:
gonit, (regional) bădădăit, (regional) bădăduit.
Hoit, substantiv neutru Sinonime:
cadavru, mortăciune, stârv, leş.
Hoitar, substantiv
Sinonime:
(ornitologie) șoim, vultur, zăgan.
Hojbăi, verb
Sinonime:
(regional) a căuta, a cotrobăi, a răscoli, a scormoni, a scotoci, a umbla.
Hojma, adverb
Sinonime:
(regional) continuu, în mod repetat, în repetate rânduri, încontinuu, întruna, mereu, necontenit, necurmat, neîncetat, neîntrerupt, neobosit, neostenit, permanent, pururi, veșnic, (variantă) hojmă.
Hojmâc, interjecție (regional)
Sinonime:
hodâc, hontâc. Hojmâc, adverb (regional)
Sinonime:
șchiopătând.
Acvilă, substantiv feminin
Sinonime:
(ornitologie) hoală, iepurar, ortan, pajură, uligaie, vultan, vultur, zgripțor, zgripțoroaică, (rar) aceră, (regional) aciră.
Ajunge, verb Sinonime:
a sosi, a parveni, a reuşi, a izbuti, a atinge, a deveni (ceva sau cineva). Ajunge, interjecție
Sinonime:
atât! basta! destul! gata! isprăveşte! încetează! punct! sfârşeşte! stai! stop! termină! (regional) halt! ho!
Antreu, substantiv neutru
Sinonime:
anticameră, antreiaș, antreluță, antrețel, hol, intrare, marchiză, tindă, verandă, vestiar, vestibul; aperitiv; (variante) antre, antrea, antret.
Anume, adjectiv Sinonime:
anumit, distinct, precis, hotărât, deosebit, special. Anume, adverb Sinonime:
adică, cu alte cuvinte, înadins, intenţionat.
Anumit (anumită), adjectiv Sinonime:
anume, cunoscut, ştiut, hotărât, precizat; deosebit, special, precis, determinat; unul, oarecare.
Apaş, substantiv masculin Sinonime:
tâlhar, asasin, ucigaş, hoţ, om de nimic; derbedeu, huligan, haimana, golan.
Asasin, substantiv masculin
Sinonime:
bandit, călău, criminal, executor, fratricid, homicid, infanticid, linșor, măcelar, omorâtor, omucigaș, paricid, patricid, regicid, sicar, spadasin, strangulator, sugrumător, tâlhar, tiranicid, ucigaş, ucigător, (învechit) criminalist, (învechit) omucid, (învechit) războinic, (învechit) șugubăț, (învechit) tăietor. Asasin, adjectiv
Sinonime:
criminal, homicid, omorâtor, omucigaș, otrăvitor, ucigaș, ucigător, (învechit) criminalist, (învechit) omucid, (învechit) războinic, (învechit) șugubăț.
Bandă, substantiv feminin Sinonime:
ceată, grup; (depreciativ) clică, şleahtă, camarilă, hoardă; taraf; banderolă; lizieră; peliculă; banner.
Bandit, substantiv masculin
Sinonime:
apaș, asasin, bucanier, camorrist, canalie, criminal, delincvent, escroc, filibustier, forban, gangster, hoț, mafios, mafiot, mizerabil, nelegiuit, nemernic, om în afara legii, pirat, răufăcător, scelerat, tâlhar, terorist, ticălos, yakuza, (familiar) afurisit, (franțuzism) brigand, (învechit) fur, (învechit) războinic, (regional) furător, (regional) robalău, (Transilvania) lotru.
Banditesc (banditească), adjectiv
Sinonime:
crapulos, criminal, gangsteresc, hoțesc, nelegiuit, tâlhăresc.
Banditește, adverb Sinonime:
tâlhăreşte, hoţește, josnic, în mod criminal.
Banditism, substantiv neutru
Sinonime:
brigandaj, crimă organizată, criminalitate, gangsterism, hoție, jaf, nelegiuire, odiozitate, tâlhărie, (învechit și regional) tâlhărit, (învechit) tâlhărășug, (învechit) tâlhărire, (învechit) tâlhărșag, (învechit) tâlhușag, (regional) robălie.
Basamac, substantiv neutru (regional) Sinonime:
rachiu, răchie, holercă.
Basma, substantiv feminin Sinonime:
tulpan, batic, năframă, maramă, testemel, broboadă, barej, (regional) hobot, procov, sovon; (regional) batistă.
Berbant, substantiv masculin (învechit)
Sinonime:
afemeiat, canalie, crai, curvar, filibustier, gagicar, hoț, mascalzone, neserios, pungaș, șarlatan, ștrengar, ușuratic, (învechit) craidon, (Moldova) birbant.
Bleojdi, verb Sinonime:
a deschide larg (ochii), a căsca (ochii), a zgâi, a holba, a boldi, a bulbuca, a boboşi; a se blegi, a se moleşi, a se ramoli, a se boşorogi, a îmbătrâni.
Bojbăi, verb (regional) Sinonime:
a căuta, a cotrobăi, a hojbăi, a scotoci, a scormoni. Bojbâi, verb (regional)
Sinonime:
a bâjbâi.
Borfaş, substantiv masculin Sinonime:
hoţ, pungaş, găinar, bojogar, potlogar, şarlatan, tâlhar, (învechit) fur.
Boşorogeală, substantiv feminin Sinonime:
hernie, (regional) surupătură; ramoleală, îmbătrânire, hodorogeală.
Brigand, substantiv masculin Sinonime:
tâlhar, hoţ, bandit, gangster, pirat, rechin; om necinstit; canalie, scelerat, ticălos, vandal.
Buduroi, substantiv neutru (popular)
Sinonime:
hârdău, putină; stup primitiv, ştiubei; ghizd, budur, peretele fântânii; cămin, coş, horn.
Bulbuca, verb Sinonime:
a holba, a bleojdi, a căsca, a zgâi, a boldi, a boboși, a face ochii mari; a face bulbuci, a face clăbuci, a se preface în clăbuci (în băşici).
Bulucbaşă, substantiv masculin (învechit) Sinonime:
sutaş, hotnog.
Burlac, substantiv masculin Sinonime:
celibatar, holtei, flăcău tomnatic, cavaler, june, singur, necăsătorit, (familiar) becher, (regional) praşcău. Burlac, substantiv (regional)
Sinonime:
butoi.
Burlăcie, substantiv feminin
Sinonime:
celibat, holteie, văduvie, viduitate, (învechit) necăsătorie, (învechit) necăsnicie, (rar) burlăcărit.
Cadavru, substantiv masculin Sinonime:
leş, hoit, stârv, rămăşiţe pământeşti, mortăciune; relicvă.
Cardinal (cardinală), adjectiv Sinonime:
important, de bază, principal, esenţial, fundamental, definitoriu, hotărâtor.
Casant (casantă), adjectiv
Sinonime:
casabil, delicat, destructibil, fragil, friabil, slab, (figurat) tăios, (neobișnuit) hotărât, (popular) spărgăcios, (regional) spărtigos.
Castor, substantiv masculin
Sinonime:
biber, (învechit) breb, hodoș, bibart.
Categoric (categorică), adjectiv Sinonime:
precis, sigur, hotărât; definitiv, indiscutabil, irevocabil, necondiţionat.
Cavaler, substantiv masculin Sinonime:
nobil, aristocrat; ostaş, luptător; (om) generos, civilizat, nobil, amabil, binevoitor, binecrescut, leal, atent, politicos, onest; holtei, burlac, flăcău tomnatic, celibatar, june, (familiar) becher.
Călca, verb Sinonime:
a pune piciorul, a păşi, a merge, a străbate, a cutreiera, a colinda, a bate un drum, a bătători; a strivi, a zdrobi, a nimici, a distruge; (figurat) a nu respecta (o hotărâre), a nesocoti, a trece peste legi, a încălca; a veni, a se abate, a vizita. Calca, verb
Sinonime:
calchia.
Căscat (căscată), adjectiv
Sinonime:
(familiar) holbat, mirat, nătăfleţ, neatent, prost, uimit, uituc, zăbăuc, zăpăcit, zgâit; deschis, crăpat, desfăcut, răscrăcănat.
Celibat, substantiv neutru
Sinonime:
burlăcărit, burlăcie, castitate, continență, feciorie, holteie, (învechit) junie, (învechit) necăsătorie, (învechit) necăsnicie.
Chiorî, verb Sinonime:
a orbi; (reflexiv) a se uita cu atenţie, a se holba, a căsca ochii.
Cleptoman, substantiv masculin Sinonime:
hoţ, fur, pungaş.
Cocoța, verb
Sinonime:
a se cățăra, a se ridica, a se sui, a se urca, (figurat și depreciativ) a avansa, (figurat și depreciativ) a parveni, (învechit) a se coțobăni, (popular) a se aburca, (popular) a se țuțuia, (prin Oltenia) a se suliga, (prin Transilvania) a se pupuia, (regional) a se burica, (regional) a se coțofăni, (regional) a se cucuia, (regional) a se găibăra, (regional) a se gurguța, (regional) a se poponăța, (regional) a se popoța, (regional) a se pupăza, (regional) a se zgăibăra, (variantă) a se cucuța, (variantă) a se gogoța. Cocotă, substantiv
Sinonime:
curvă, depravată, femeie de stradă, prostituată, târfă, (argotic) jagardea, (argotic) jantă, (argotic) jartea, (argotic) maimuță, (argotic) marcoavă, (argotic) mastroacă, (depreciativ) japiță, (depreciativ) pațachină, (depreciativ) puicuță, (familiar) fleoarță, (familiar) fleorțotină, (familiar) șuleandră, (figurat) buleandră, (figurat) pupăză, (figurat) putoare, (figurat) târâtură, (învechit și regional) pârțotină, (învechit și regional) telăliță, (învechit și regional) teleleică, (învechit) demimondenă, (învechit) femeie publică, (învechit) magopață, (învechit) tălaniță, (popular și familiar) damă, (popular și familiar) madamă, (popular) lele, (prin Bucovina) crăiță, (prin Maramureș) landră, (prin Moldova și Bucovina) mișarcă, (prin Moldova, figurat) ruptură, (prin Transilvania) bandură, (regional și figurat) haită, (regional și figurat) pupezoaică, (regional și figurat) terfeloagă, (regional) bulă, (regional) horholină, (regional) madaranță, (regional) puiniță, (regional) scorțotină, (regional) târnoață, (regional) tearfă, (Transilvania, figurat) gudă.
Colinda, verb
Sinonime:
(figurat) a umbla, a străbate, a cutreiera, a hoinări, a merge, a călători, a se plimba, a se plimbarisi, a se duce.
Bâzgoia, verb (regional)
Sinonime:
a privi curios, a se holba, (ironic) a se alinta, (regional) a bâzdăi, (regional) a bâzgăi.
Consfinți, verb
Sinonime:
a stabili, a legifera, a hotărî, a decide, a consacra, a fixa, a statornici, (învechit) a sfinţi; (termen juridic) a confirma, a întări, a ratifica, a sancţiona, a valida, (învechit) a sacra; a legaliza.
Convinge, verb
Sinonime:
a lămuri; a-şi da seama, a recunoaște; a decide, a determina, a face, a hotărî, a îndupleca, (învechit) a îndemna, a pleca; a (se) asigura, a (se) încredinţa, (învechit) a (se) pliroforisi, a (se) siguripsi; (figurat) a se pătrunde.
Convins (convinsă), adjectiv
Sinonime:
răspicat; încredinţat, sigur, ferm, hotărât.
Cordon, substantiv neutru
Sinonime:
centură, curea, cingătoare, brâu, şerpar, (regional) bată, betelie, lentă, şnur; frontieră, graniţă, hotar, limită teritorială; (geografie) (cordon litoral) lido, perisip, săgeată litorală; (anatomie) (cordon ombilical) ombilic.
Corsar, substantiv masculin
Sinonime:
bucanier, flibustier, forban, hoț de mare, pirat.
Coş, substantiv neutru
Sinonime:
paner, (popular) coşarcă, paporniţă, (Transilvania şi Muntenia) corfă, (prin Banat şi Transilvania) targă;
(tehnică) ladă, (regional) casă, cutie, drob, durbană, ţarc; burduf, (regional) ceahol, cutubă, (regional, mai ales în Moldova) poclit; cămin, horn, (regional) bageacă, cubea, cucuvaie, fumar, horneţ, marchioţă, ursoaie, (prin Transilvania) budureţ, buduroi, hogeac, (Moldova) hogeag,
(prin Transilvania) ştiol, (prin Moldova şi Bucovina) şuber; (coşul pieptului) torace; (medicină) (popular) zgrăbunţă; coşar, coşciug, coviltir, dos, pătul, porumbar, sicriu, stup.
Coţcar, substantiv masculin
Sinonime:
şarlatan, pungaş, potlogar, hoţ, hoţoman, glumeţ, hâtru, ghiduş, escroc, impostor, înşelător, şnapan.
Coțcărie, substantiv feminin
Sinonime:
şarlatanie, pungăşie, hoţie, furtişag, glumă, ghidușie, escrocherie, furat, furătură, furt, impostură, înşelăciune, înşelătorie, pungăşeală, şmecherie.
Crimă, substantiv feminin
Sinonime:
ucidere, omor, asasinat, moarte, omorâre, omucidere, (livresc) homicid, (învechit) deşugubină, omucid, sângi, ucigătură.
Criminal (criminală), adjectiv și substantiv
Sinonime:
ucigaş, asasin, nelegiuit, bandit, omorâtor, (livresc) homicid, (rar) omucigaş, ucigător, (învechit) criminalist, omucid, războinic, şugubăţ; (adjectiv) (învechit) criminalicesc.
Cruce, substantiv feminin
Sinonime:
răscruce, răspântie, întretăiere, intersecţie, creştinism, ghindă, încrucişare, jumătate, lambă, spatie, treflă, vătrai, troiţă, cercevea; (tehnică) (regional) strup, strupalnic, ceatlău, (regional) flântar, măgăriţă, răscol, scară, (Moldova, Transilvania şi Banat) feleherţ, (Moldova şi Transilvania) spiţă, (Transilvania) tecărău; (tehnică) (crucea dinainte) (regional) cântar, cumpănă, scară; (crucea dinapoi) (regional) brăcinar, brănişor, coardă, iuhă, lehă, splină; (tehnică) (regional) bot, botniţă, hobot, obad, opleniţă; bulfeu; aripă; (botanică) (crucea-pământului) brânca-ursului, (învechit şi regional) sclipeţ, (regional) laba-ursului, talpa-ursului, fierea-pământului, piedicuţă, potroacă, ţintaură; (crucea-voinicului) pojarniţă, popilnic, rostopască, sunătoare, trei-răi; (articulat; constelație din emisfera nordică)
delfinul, lebăda; (crucea-pâinii) pristolnic, teişor; (crucea-salelor) sacrum. Cruce, adverb
Sinonime:
cruciş.
Crucial (crucială), adjectiv Sinonime:
important, capital, hotărâtor, de valoare, major.
Custură, substantiv feminin
Sinonime:
lamă, tăiș, ascuțiș, briceag, cuțit, fier, limbă; placă de metal; ferăstrău, firez; fierul coasei; ciorsă, bleau; daltă; brăzdar de plug; creastă stâncoasă de munte, karling; om cu apucături rele, hoț, custurar.
Cutreiera, verb
Sinonime:
a umbla, a străbate, a colinda, a hoinări, a vagabonda, a frecventa, a parcurge, a vântura, (popular şi familiar) a bate, (popular) a călca, a ocoli, a petrece, (învechit şi regional) a răzbate, (rar, figurat) a treiera, a călători, a (se) plimba, (familiar) a se plimbarisi, a se duce.
Dabilă, substantiv feminin (învechit)
Sinonime:
impozit, dare, contribuţie, bir, dajdie; belea, bucluc, cadavru, corp, dandana, gloabă, hoit, încurcătură, leş, mârţoagă, mortăciune, năpastă, neajuns, necaz, nemulţumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, osatură, pacoste, pocinog, rău, schelet, sistem osos, stârv, supărare, trup.
Dantela, verb
Sinonime:
a cresta, a tăia. Dantelă, substantiv feminin
Sinonime:
(regional) horbotă, cipică, volan, (regional) bagatelă, (la plural) cârligei, spiţură, (Transilvania) cipcă, şpiţ, (prin Banat şi Transilvania) şlingherai, (învechit) reţea.
Dărăpăna, verb
Sinonime:
a se ruina, a se distruge, a se strica, a se hodorogi, a (se) dărâma, a (se) nărui, a (se) prăbuşi, a (se) prăvăli, a (se) risipi, a (se) surpa, (popular) a (se) hâi, (regional) a (se) hurui, a (se) îmburda, (Oltenia, Transilvania şi Maramureș) a (se) sodomi, (prin Moldova şi Transilvania) a (se) ului, (învechit) a (se) prăpădi.
Decide, verb
Sinonime:
a hotărî, a determina, a statornici, a impune, a dispune, a fixa, a ordona, a convinge, a stabili, (figurat) a pecetlui; a alege, a opta.
Decis (decisă), adjectiv Sinonime:
hotărât, ferm, neşovăitor, sigur, statornic; fixat, stipulat, statornicit.
Decisiv (decisivă), adjectiv Sinonime:
hotărâtor, important, determinant, esenţial, de bază.
Decizie, substantiv feminin
Sinonime:
hotărâre, sentinţă, decret, rezoluţie, ordin, poruncă, voinţă; dârzenie, fermitate, intransigenţă, neclintire, neînduplecare, nestrămutare, neşovăire, statornicie.
Decrepit (decrepită), adjectiv
Sinonime:
decăzut, hodorogit, izmenit, îmbătrânit, moleșit, rablagit, ramolit, senescent, senil, (regional) mârced.
Decret, substantiv neutru
Sinonime:
decizie, hotărâre, dispoziţie, ordonanţă, edict; (învechit) ofis, pitac, ucaz.
Decreta, verb
Sinonime:
a ordona, a dispune, a decide, a hotărî, (învechit) a lega, a proclama.
Definit (definită), adjectiv Sinonime:
precizat, conturat, fixat, determinat, hotărât.
Delimita, verb
Sinonime:
a contura, a hotărnici; a preciza, a stabili, a fixa, a răzori, a circumscrie, a demarca, a limita, a marca, (învechit) a hotărî, a semna, a mărgini, a profila, a restrânge.
Deluşor, substantiv neutru Sinonime:
movilă, deluț, deluleţ, holm, dâlmă, dâmb, coastă, gorgan.
Demarca, verb Sinonime:
a delimita, a hotărnici, a despărţi, a separa.
Despărţire, substantiv feminin
Sinonime:
delimitare, răzleţire, hotărnicire; îndepărtare, distanţare, înstrăinare; separare, divorţ; desprindere, detaşare, izolare, separaţie, (învechit) dezunire, (rar) segregare, segregaţie, descompunere, desfacere, divizare, fracţionare, împărţire, scindare, (rar) dezalcătuire, compartiment; circă, circumscripţie, secţie.
Destina, verb
Sinonime:
a afecta, a consacra, a da, a dărui, a dedica, a devota, a distribui, a face, a fixa din timp, a hărăzi, a hotărî, a închina, a opta, a orândui, a predestina, a predetermina, a rândui, a repartiza, a rezerva, a sorti, a supune, a ursi, (grecism învechit) a afierosi, (învechit) a deda, (învechit) a meni, (învechit) a pridădi, (învechit) a șerbi, (învechit) a tocmi, (popular) a noroci, (popular) a preursi, (popular) a pune deoparte, (popular) a scrie, (popular) a soroci, (rar) a aplica.
Deteriora, verb
Sinonime:
a (se) degrada, a se învechi, a (se) strica, a (se) uza, (Moldova) a (se) hrentui, (familiar) a (se) hârbui, a (se) hodorogi, a (se) paradi, a (se) rablagi, a (se) ponosi; a avaria, a agrava, a înrăi, a înrăutăţi.
Determina, verb
Sinonime:
a cauza, a pricinui; a preciza, a deduce, a stârni, a provoca, a impulsiona, a condiţiona, a decide, a calcula; a defini, (învechit) a mărgini, a răspica; a fixa, a hotărî, a stabili, a statornici, (învechit) a defige, a însemna, a statori; a complini.
Determinat (determinată), adjectiv
Sinonime:
precizat, stabilit, hotărât, limitat, delimitat, caracterizat, ales, decis, definit, fixat, identificat, marcat; curajos, energic, ferm.
Dificultate, substantiv feminin
Sinonime:
anevoinţă, greutate, piedică, obstacol, impas, impediment, inconvenient, neajuns, nevoie, oprelişte, stavilă, (popular) opreală, poticală, potrivnicie, (învechit şi regional) scandal, sminteală, nevoinţă, poprire, stenahorie, (figurat) barieră, handicap, hop, greu, problemă, şicană, adversitate, vicisitudine.
Digera, verb
Sinonime:
a mistui, a asimila, (regional) a măcina, a râşni, (învechit) a honipsi.
Dispoziţie, substantiv feminin
Sinonime:
stare sufletească; hotărâre, ordin, indicaţie, normă, prescripţie, prevedere, (învechit şi regional) rost, (învechit) prescript, clauză, poruncă, (popular) porunceală, (învechit) aşezământ, carte, farmuta, învăţătură, mandat, orânduială, orânduire, pitac, poruncită, povelenie, povelire, pravilă, rânduială, strânsoare, şart, tertip, ucaz, (rusism învechit) pricaz, consemn, situaţie, stare; (la plural) toane, voie, (regional, la plural) duşi, poftă, tendinţă.
Dispune, verb
Sinonime:
a alege cu fermitate, a aranja, a așeza, a avea (la dispoziție), a bate, a birui, a clasa, a clasifica, a comanda, a da dispoziții, a decide, a decreta, a deveni vesel, a distribui, a fi în voie bună, a fixa, a grupa, a hotărî, a împărți, a întocmi, a întrece, a învinge, a orândui, a ordona, a organiza, a petrece, a porunci, a poseda, a potrivi, a pune, a râde, a rândui, a repartiza, a se amuza, a se bucura, a se desfăta, a se distra, a se folosi după bunul plac, a se înveseli, a se veseli, a sistematiza, a stabili, a statornici, a stipula, (învechit) a conduce, (învechit) a dispoza, (învechit) a dispozarisi, (învechit) a drege, (învechit) a învăța, (învechit) a judeca, (învechit) a lega, (învechit) a libovi, (învechit) a poveli, (învechit) a se distrage, (învechit) a se eglendisi, (învechit) a tocmi, (popular) a chiti, (popular) a soroci, (prin Banat și Transilvania) a priti, (rar) a prescrie.
Dârzenie, substantiv feminin Sinonime:
îndrăzneală, curaj, hotărâre, cutezanţă; îndărătnicie, încăpăţânare, înverşunare, perseverenţă; mândrie, semeţie, orgoliu.
Doctor, substantiv masculin
Sinonime:
alopat, chirurg, homeopat, medic, practician, psihiatru, (învechit) vraci.
Dogit (dogită), adjectiv
Sinonime:
plesnit, spart; (figurat) răguşit, hodorogit, hârâit, hârâitor.
Energic (energică), adjectiv
Sinonime:
hotărât, ferm, neşovăitor, activ, forte, tare, eficace, eficient, drastic, dinamic, bătăios, impetuos, puternic, vajnic, viguros, viril.
Escroc, substantiv masculin
Sinonime:
şarlatan, impostor, înşelător, pungaş, hoţ, coțcar, borfaş, potlogar, şnapan, (rar) pârlea, (popular şi familiar) pezevenchi, (învechit şi regional) mafler, pârlaci, (regional) pasmarghiol, potcaş, (Moldova, Bucovina şi Dobrogea) şalvir, (învechit) calpuzan, (învechit, în Moldova) şuler, pehlivan, pișicher, (figurat) panglicar, papugiu, scamator.
Escrocherie, substantiv feminin
Sinonime:
înşelăciune, fraudă, pungăşie, hoţie, înşelătorie, şarlatanie, coţcărie, impostură, pungăşeală, şmecherie, (livresc) tripotaj, (rar) şarlatanerie, şarlatanism, şmecherlâc, (popular şi familiar) pezevenclâc, potlogărie, (Moldova) şolticărie, (învechit) calpuzanlâc, matrapazlărie, meșteșug, șălvirie, (învechit, în Moldova) șulerie, matrapazlâc, pehlivănie, pișicherlâc, șmechereală, (învechit, familiar) coțcă, (figurat) panglicărie, scamatorie.
Esenţial (esenţială), adjectiv
Sinonime:
important, de prim ordin, major, fundamental, de bază, principal, de frunte, de căpetenie, capital, indispensabil, adânc, considerabil, crucial, decisiv, hotărâtor, însemnat, organic, primordial, profund, radical, serios, structural, substanţial, vital, (livresc) cardinal, nodal, (rar) temeinic, elementar.
Fecior, substantiv masculin Sinonime:
fiu, băiat, copil, odraslă, odor; flăcău, burlac, celibatar, holtei, becher, cavaler, june; valet, servitor, slugă, lacheu.
Ferm (fermă), adjectiv
Sinonime:
hotărât, intransigent, decis, neşovăitor, neclintit, tare, categoric; neîndoios, indiscutabil, cert, sigur, răspicat, neabătut, neşovăielnic; fix, stabil.
Fermitate, substantiv feminin Sinonime:
tărie, intransigenţă, statornicie, consecvenţă, hotărâre, constanţă, perseverenţă, neclintire, siguranţă.
Filozofie, substantiv feminin
Sinonime:
agnosticism, antropocentrism, antropomorfism, antropopatism, asociaționism, ataraxie, atomism, averroism, bergsonism, cartezianism, cazualism, conceptualism, confucianism, constructivism, convenționalism, creaționism, daoism, deism, determinism, dialectică, doctrină, dualism, emanatism, emanaționism, empiriocriticism, empiriomonism, energetism, epicurism, epifenomenalism, epistemologie, estetică, etică, existențialism, fatalism, fenomenalism, fenomenism, fenomenologie, ficționalism, fideism, filozofem, finalism, fizicalism, formalism, gândire (profundă), gândirism, gimnozofie, gnoseologie, gnosticism, hegelianism, hilozoism, holism, idealism, ideologie, iluminism, indeterminism, infinitism, instrumentalism, intelectualism, intuiționism, iraționalism, înţelepciune, kantianism, kantism, luminism, machism, marxism-leninism, materialism, mecanicism, metafizică, moderație, monadism, monism, morală, nativism, naturalism, neoconfucianism, neohegelianism, neokantianism, neoplatonism, neopozitivism, neoraționalism, neorealism, neotomism, ocazionalism, operaționalism, panpsihism, panteism, peripatetism, personalism, pironism, pitagorism, platonism, pozitivism, pragmatism, predeterminism, priticism, raționalism, relativism, scientism, scolastică, semanticism, senzualism, sistem, solipsism, speculație, spinozism, spiritualism, stoicism, structuralism, subiectivism, știință, teism, teleologie, teologie, teorie, teozofie, teză, tomism, utilitarism, vitalism, voluntarism.
Fixa, verb
Sinonime:
a (se) stabili, a pironi, a imobiliza, a împietri, a înţepeni; a (se) stabiliza, a (se) statornici; a (se) hotărî, a se decide; a rândui, a ordona, a dispune, a norma, a prescrie; a (se) prinde, (regional) a proţăpi, a pune, a (se) pecetlui, a asambla, a se agăţa, a amplasa, a posta, a aținti, a-i rămâne, (figurat) a se grava, a se imprima, a se întipări, a se săpa, (învechit, figurat) a se tipări, a alege, a institui, a determina, a preciza, (învechit) a defige, a însemna, a statori, a calcula, a consfinți.
Flăcău, substantiv masculin
Sinonime:
june, băiat, băietan, flăcăiandru, fecior, tânăr, (Oltenia şi Muntenia) dănac, (regional) judican, (Transilvania) melean, (Transilvania şi Maramureș) prunc, (învechit) voinic; neînsurat, burlac, celibatar, cavaler, holtei, becher.
Flecări, verb
Sinonime:
a spune fleacuri, a spune vorbe de clacă, a îndruga, a pălăvrăgi, a sporovăi, a trăncăni, (popular) a căţăi, a dondăni, a flencăni, a fleoncăni, a tăifăsui, a tăinui, a troncăni, (învechit şi regional) a spori, (regional) a hondrăni, a pălamojdi, a pălăvăcăi, a pălăvri, a pichirisi, a tăini, a tălălăi, a tolocăni, a torosi, a zăgrăi, (Moldova) a lehăi, a leorbăi, (prin nord-estul Olteniei) a prociti, (prin Moldova) a pruji, (Transilvania) a stroncăni, (prin Muntenia) a tândăli, (Banat) a tonoci, (învechit) a bârfi, a limbuți, a vorovi, (familiar) a pupăi, (figurat) a clămpăni, a clănțăni, a cotcodăci, a dârdâi, a hodorogi, a măcina, a melița, a toca.
Florar, substantiv masculin
Sinonime:
florer, grădinar, horticultor, florist, (florăreasă) buchetieră, pepinierist; (tehnică) (regional) burghiu, sfredel, pistolet; (luna) mai.
Foaier, substantiv neutru
Sinonime:
hol (teatru), (franţuzism) promenoar.
Fraudă, substantiv feminin
Sinonime:
(familiar) coţcărie, (figurat) mâncătorie, (livresc) malversaţie, delapidare, escrocherie, excrocherie, hoţie, înşelăciune, înşelătorie, pungăşie, şarlatanie, şmecherie. Frauda, verb
Sinonime:
a defrauda, a delapida, a falsifica, a sustrage, a trișa, a truca.
Frontieră, substantiv feminin
Sinonime:
bornă, (Banat) mege, (învechit şi popular) margine, (învechit, la plural) confinii, cordon, demarcaţie, fruntarie, graniţă, hotar, limită teritorială, miezuină.
Fumar, substantiv neutru (popular)
Sinonime:
bageacă, campadură, cămin, coş, hogeag, horn.
Fundamental (fundamentală), adjectiv Sinonime:
esenţial, de prim ordin, principal, de căpetenie, de bază, definitoriu, hotărâtor, capital, cardinal, important.
Fura, verb
Sinonime:
a buzunări, a delapida, a excroca, a jecmăni, a jefui, a lua, a prăda, a pungăși, a spolia, a subtiliza, a sustrage, a șparli, a șterge, a șterpeli, a-și însuşi, (argou) a furgăsi, a furlua, (argou) a mangli, a panghi, a șucări, a șuti, (familiar) a ciordi, (învechit şi familiar) a sfeterisi, (învechit, în Transilvania) a şpilui, (Moldova) a paşli, (prin Bucovina) a hărşni, (prin Transilvania) a ciuşdi, (rar) a hoţi, (regional) a şuchea, a şuchiri, (Transilvania) a pili; a fermeca, a vrăji, a copleşi; a fofila, a furişa, a strecura.
Furt, substantiv neutru
Sinonime:
delapidare, furat, furătură, hoţie, infracțiune, jaf, pungăşeală, pungăşie, subtilizare, sustragere, (argou) mangleală, șuteală, (familiar) ciordeală, coțcărie, șterpeleală, șterpelire, (grecism învechit) sfeterismos, (învechit şi familiar) sfeteriseală, sfeterisire, (învechit) tâlhărăşug, tâlhărire, tâlhărşag, tâlhuşag, (livresc) rapt, (popular şi familiar) hoţomănie, (popular) tâlhărie, (rar) sustracție, (regional) robălie.
Gangster, substantiv masculin Sinonime:
criminal, escroc, bandit, hoţ.
Gaură, substantiv feminin
Sinonime:
adâncitură, ascunzătoare, cavernă, cavitate, deschizătură, gol, orificiu, scobitură, scochină, spărtură, ureche, vizuină, (învechit și regional) scorbelitură, (învechit și regional) scorbură, (învechit) zgău, (Moldova și Bucovina) bortă, (regional) scâlbă; (astronomie) (gaură neagră) black hole; (argou) furt, fraudă, delapidare; (argou) vagin.
