Har, substantiv neutru
Sinonime: dar, talent, dispoziţie, însuşire, calitate; slavă, graţie.

Hâr, interjecție
Sinonime: mâr!  Hâră, substantiv
Sinonime: animozitate, ceartă, conflict, dezacord, dezbinare, diferend, discordie, discuţie, disensiune, dispută, divergenţă, gâlceavă, învrăjbire, litigiu, mârâială, mârâit, mârâitură, neînţelegere, păduche, vrajbă.  Haraba, substantiv feminin (învechit)
Sinonime: căruţă, diligenţă, (Moldova) şarabană.  Harababură, substantiv feminin
Sinonime: aiureală, babilonie, debandadă, deranj, dezordine, dezorganizare, haos, încâlceală, învălmăşeală, neorânduială, răvăşeală, zăpăceală.  Harabagie, substantiv feminin
Sinonime: cărăuşie, cărăuşit.  Hărăbaie, substantiv feminin
Sinonime: casă mare, hambar.  Hărăbăjie, substantiv (regional)
Sinonime: casă dărăpănată, dărăpănătură.  Harachiri, substantiv
Sinonime: seppuku.  Haraci, substantiv neutru (învechit)
Sinonime: tribut, bir, dare, impozit.  Hărăcsi, verb (învechit)
Sinonime: a lua sânge, a sacrifica.  Hărăgică, substantiv
Sinonime: (botanică) indruşaim, sângele-voinicului.  Hărăgit, adjectiv (popular)
Sinonime: arăcit, (regional) pocit.  Hârâi, verb
Sinonime: a mormăi, a sforăi, a mârâi; a întărâta, a zădărî, a stârni.  Hârâială, substantiv
Sinonime: hârâit, hârâitură, hârcâială, hârcâit, horcăială, tuse (din piept); (figurat) ceartă, ciorovoială.  Hărăibai, substantiv (regional)
Sinonime: răzmeriță, scandal, tămbălău, tumult, (învechit) nedreptate.  Haraiman, substantiv
Sinonime: balamuc, gălăgie, hărmălaie, huiet, larmă, scandal, tămbălău, tărăboi, tevatură, tumult, vacarm, vuiet, zarvă, zgomot.  Hârâit, adjectiv
Sinonime: hârâitor, hodorogit, răguşit, stricat, uzat.  Hârâitoare, substantiv
Sinonime: scârţâitoare.  Hârâitor, adjectiv
Sinonime: hârâit, răguşit, (regional) siteav; (figurat) dogit, hodorogit, spart.  Hârâitură, substantiv
Sinonime: hârâială, mârâit (de câine), vorbire răgușită.  Haramin, substantiv
Sinonime: haiduc, hoț de codru; om rău, om fără inimă.  Hărană, substantiv
Sinonime: secară.  Harâng, substantiv
Sinonime: clopot.  Harap, substantiv masculin
Sinonime: negru, maur, african.  Harapnic, substantiv neutru
Sinonime: bici.  Hărățag, substantiv
Sinonime: (regional) hărățeală, provocare, zădărâre.  Hărăţi, verb
Sinonime: a asmuţi, a ațâța, a hărţui, a întărâta, a provoca, a stârni, a zădărî.  Hărăție, substantiv
Sinonime: (regional; învechit) combativitate, vitejie.  Hârău, substantiv
Sinonime: erete, uliu, (variantă) hărău.  Hărăxi, verb
Sinonime: a scarifica.  Hărăzi, verb
Sinonime: a acorda, a consacra, a da, a dărui, a dedica, a destina, a dona, a hotărî, a închina, a meni, a orândui, a predestina, a preursi, a rândui, a scrie, a soroci, a sorti, a ursi, (figurat) a rezerva, (învechit) a tocmi, (popular) a noroci, (rar) a predetermina.  Hărăzire, substantiv
Sinonime: dar, donaţie.  Hârb, substantiv neutru
Sinonime: ciob, ciuruc, farfurie (de calitate proastă sau știrbită), frântură, spărtură, strachină, vas (de proastă calitate sau știrbit); babalâc, baccea, căzătură, hodorog, persoană neputincioasă, ramolit.  Hârbar, substantiv
Sinonime: derbedeu, golan, haimana, vagabond.  Hârbareţ, substantiv
Sinonime: derbedeu, golan, haimana, vagabond.  Hârbui, verb
Sinonime: a (se) degrada, a (se) deteriora, a (se) hodorogi, a (se) preface în hârburi, a (se) strica, a (se) uza, a se învechi, a se răblăgi, a se sparge, a se șubrezi; (figurat) a se rablagi, a se ramoli, a se rebegi, a-și pierde vigoarea fizică și intelectuală.  Hârbuit, adjectiv
Sinonime: degradat, deteriorat, învechit, prefăcut în hârburi, rablagit, stricat, uzat.  Harbuz, substantiv
Sinonime: arbuz, lubeniță, pepene; (regional) bostan, curcubetă.  Harbuzar, substantiv
Sinonime: pepenar.  Harbuzărie, substantiv
Sinonime: arbuzărie, bostănărie, pepenărie.  Hârcă, substantiv feminin
Sinonime: căpăţână, craniu, scăfârlie, tigvă, țeastă; babă-hârcă, baborniţă, cotoroanţă, femeie bătrână (urâtă şi rea), hoaşcă, zgripţuroaică.  Hârcâi, verb
Sinonime: a hârâi, a răsufla cu greu, a respira cu greutate, a tuși înăbușit; a râcăi, a șurlăi, a zgâria un perete; (variantă) a hârcăi.  Hârcâială, substantiv
Sinonime: hârâială, hârcâit.  Harcea-parcea, adverb
Sinonime: tăiat în bucăţi, rupt, hăcuit, hărtănit, îmbucătăţit.  Harchină, substantiv
Sinonime: (regional) bucată, felie, halcă, (variantă) harșchină.  Hârciog, substantiv
Sinonime: (zoologie) grivan, hamster, (regional) ciureci, mişun; guzgan, şobolan.  Hârconi, verb
Sinonime: (regional) a sforăi.  Hard, substantiv
Sinonime: hardware; (hard disk) disc dur, disc fix.

Hard, adjectiv
Sinonime: dur; concupiscent, indecent, porno, pornografic.  Hârdăiaş, substantiv
Sinonime: ciubăraş, hărdău (mic), hârdăior, hârdăuț.  Hărdălui, verb (regional)
Sinonime: a trebălui.  Activ (activă), adjectiv
Sinonime: harnic, dinamic, energic, vrednic, muncitor, eficace, influent, productiv, laborios.  Animaţie, substantiv feminin
Sinonime: agitație, antren, avânt, colcăială, elan, entuziasm, exaltare, fâțâială, fâțâire, fâțâit, foială, foire, forfotă, forfoteală, frământare, furnicare, gălăgie, hărmălaie, înflăcărare, însufleţire, larmă, mișcare, mișuială, mișunare, roială, vânzoleală, viermuială, viermuire, vioiciune, vuiet, zgomot, (figurat) viață, (rar) vivacitate, (regional) fojgăială, (regional) vânzoală; desen animat, multiviziune.  Armată, substantiv feminin
Sinonime: harmată, militărie, oaste, oștire, putere, serviciu militar, stagiu, unitate militară, (figurat) cârd, (figurat) ceată, (figurat) grămadă, (figurat) grup, (figurat) mulţime, (figurat) sabie, (ieşit din uz) armadie, (învechit și popular) ostășie, (învechit și regional) armadă, (învechit și regional) șirag, (învechit și regional) tabără, (învechit) armie, (învechit) ordie, (învechit) ostășime, (învechit) oștenie, (învechit) oștime, (învechit) silă, (învechit) soldăție, (învechit) tărie, (învechit) voinicie, (la plural) trupe, (popular și familiar) cătănie, (regional) miliție.  Artă, substantiv feminin
Sinonime: măiestrie, meşteşug, pricepere, iscusinţă; talent, abilitate, manieră (de a face).

Arță, substantiv
Sinonime: hârță.  Avar (avară), adjectiv
Sinonime: zgârcit, calic, cărpănos, harpagon, meschin, egoist.  Bancnotă, substantiv feminin
Sinonime: (învechit) asignat, asignație, bancă, băncuţă, bilet de bancă, bumaşcă, carboanţă, carboavă, hârtie, hârtie-monedă, (bancnotă de o sută de lei) peșchir.  Băncuţă, substantiv feminin
Sinonime: bancnotă, bilet de bancă, hârtie, hârtie-monedă; firfiric, (învechit şi regional) libră, piţulă, puişor.  Bătaie, substantiv feminin
Sinonime: altoială, atingere, bătălie, bătătură, băteală, bătută, bocăneală, bocănire, bocănit, bocănitură, boiște, bombardament, bombardare, bruftuială, bruftuluială, bumbăceală, burduşeală, caft, cafteală, carambol, cardeală, ceartă, chelfăneală, ciocăneală, ciocănire, ciocănit, ciocănitură, ciocnire, ciomăgeală, conflict, corecţie, fâlfâit, goană, harţă, hăituială, hăituire, izbire, împreunare, încăierare, încăierătură, înfrângere, lovire, lovitură, luptă, mardeală, muștruluială, palpitație, păruială, pedeapsă, plesnitură, pulsație, răfuială, război, scatoalcă, scărmănătură, scărmăneală, scornire, suflare, suflu, tărbăceală, târnuială, târnuire, tic-tac, timp, tocănit, trânteală, trosneală, urecheală, zvâcnire, (bătaie de joc) batjocură, (familiar) tăvăleală, (figurat) mângâiere, (figurat) scărmănare, (învechit și popular) suflat, (rar) încaier, (regional) încăierat, (regional) tocănire, (regional) zăliște.  Bilet, substantiv neutru
Sinonime: act, bilețel, bon, buletin, cartelă, chitanță, cupon, epistolă, epistolie, inter-rail, notă scrisă, permis, răvaş, recipisă, scrisoare, scrisorică, tichet, titlu de transport, (bilet de ordin) cambie, (popular) țidulă; (bilet de bancă) bancnotă, cupură, hârtie, hârtie-monedă, (învechit) asignat, (învechit) asignație, (învechit) bancă, (învechit) bumașcă, (prin Transilvania și Maramureș) băncută.  Bâlci, substantiv neutru
Sinonime: (regional) iarmaroc, târg, piaţă, (Banat) ocico; (figurat) hărmălaie, gălăgie, zăpăceală, aiureală, balamuc.  Bostan, substantiv masculin (regional)
Sinonime: dovleac, (Banat) ludai; (depreciativ) scăfârlie, cap; pepene verde, harbuz, lubeniţă.  Buduroi, substantiv neutru (popular)
Sinonime: hârdău, putină; stup primitiv, ştiubei; ghizd, budur, peretele fântânii; cămin, coş, horn.  Burzuluială, substantiv feminin
Sinonime: mânie, arţag, harţag, supărare, enervare, furie; răscoală, răsculare, răzmeriţă, răzvrătire, rebeliune, revoltă.  Calamandros, substantiv neutru (regional)
Sinonime: neregulă, neorânduială, dezordine, harababură, răvăşeală, haos, debandadă, deranj, dezorganizare.  Calic (calică), adjectiv
Sinonime: sărac, oropsit, sărman, sărăntoc, cerşetor; zgârcit, avar, harpagon, zgârie-brânză, scump; egoist.  Carambol, substantiv neutru
Sinonime: tamponare, ciocnire, izbire, izbitură; (figurat) încurcătură, zăpăceală, aiureală, harababură.  Căpăţână, substantiv feminin
Sinonime: cap, tigvă, hârcă.

Căpăţâna, substantiv articulat
Sinonime: (astronomie) Perseu.  Cărpănos (cărpănoasă), adjectiv
Sinonime: zgârcit, avar, harpagon, egoist, (popular) scump, calic.  Clopot, substantiv neutru
Sinonime: (Oltenia, Transilvania şi Banat) harâng, (Moldova, Transilvania şi Maramureș) ţingălău, (prin Banat) zvon; talangă.  Coală, substantiv feminin
Sinonime: foaie, filă, hârtie pelur.  Competent (competentă), adjectiv
Sinonime: priceput, pregătit; îndreptăţit, în drept, în materie, bun, capabil, destoinic, dotat, experimentat, încercat, înzestrat, valoros, versat, vrednic, (rar) preparat, (învechit şi popular) harnic, (popular) cercat, (învechit) ispitit, mândru, practic, practicos, practisit, putincios; avizat, chemat, autorizat.  Consacra, verb
Sinonime: a consfinţi, a confirma, a târnosi, a (se) dărui, a (se) dedica, a (se) destina, a (se) devota, a (se) hărăzi, a (se) închina, (rar) a (se) aplica, (învechit) a (se) deda, a (se) meni, a (se) pridădi, a (se) şerbi, (grecism învechit) a (se) afierosi.  Craniu, substantiv neutru
Sinonime: ţeastă, hârcă, căpăţână, scăfârlie, tigvă, cutie craniană, (popular şi familiar) devlă, (învechit şi regional) scafă, (învechit) glavă, glăvăţână.  Da, verb
Sinonime: a oferi, a dărui, a acorda, a preda, a înmâna, a întinde, a furniza, a procura, a împrumuta, a dona, a ceda, a transmite, a atribui, a conferi, a plăti, a restitui, a jertfi, a vinde, a deplasa, a ajunge, a abate, a nimeri, a aluneca, a întoarce, a arunca, a împrăştia, a izbi, a trage, a face, a produce, a rodi, a apărea, a scoate, a provoca, a hărăzi, a îngădui, a permite, a desfăşura, a susţine, a trasa, a fâţâi, a cerne, a vopsi, a unge, a cădea, a ura; a azvârli, a întâmpla, a juca, a năpusti, a năvăli, a pomeni, a precipita, a prezenta, a repezi, a reprezenta, a sări, a tăbărî, a tălmăci, a traduce, a transpune, a veni, a zvârli.

Da, adverb
Sinonime: desigur, fireşte, (învechit şi regional) dar, (turcism, în Moldova) helbet.  Dandana, substantiv feminin
Sinonime: belea, încurcătură, bucluc, necaz, boroboaţă; tapaj, tărăboi, scandal, balamuc, gălăgie, hărmălaie, huiet, ispravă, larmă, năzbâtie, năzdrăvănie, păţanie, pocinog, poznă, şotie, tămbălău, tevatură, trăsnaie, tumult, vacarm, vuiet, zarvă, zgomot.  Dar, substantiv neutru
Sinonime: cadou, atenţie, plocon, mită, prinos, ofrandă, danie; milă, har, îndurare; însuşire, talent, vocaţie, înzestrare.

Dar, adverb
Sinonime: da, desigur, fireşte.

Dar, adverb interogativ
Sinonime: oare? păi?

Dar, conjuncție
Sinonime: altfel, altminteri, însă, totuşi, ci, numai, (regional) fără, (prin Transilvania) pedig, darămite, (rar) încămite, mite, nemite, (învechit şi popular) necum, aşadar, deci.  Dănănaie, substantiv feminin
Sinonime: necaz, belea, pacoste, năpastă; ciudăţenie, năzdrăvănie, bazaconie, balamuc, bizarerie, bâzdâganie, boarfe, boroboaţă, bucluc, bulendre, calabalâc, catrafuse, curiozitate, dandana, drăcie, drăcovenie, gălăgie, hărmălaie, huiet, ispravă, încurcătură, larmă, minunăţie, năstruşnicie, năzbâtie, neajuns, nemulţumire, nenorocire, neplăcere, nevoie, pocinog, poznă, rău, scandal, supărare, şotie, tămbălău, tărăboi, tevatură, trăsnaie, troace, tumult, ţoale, vacarm.  Dăndănaie, substantiv feminin
Sinonime: tămbălău, tărăboi, încurcătură; poznă, boroboaţă, belea, dandana, balamuc, gălăgie, hărmălaie, huiet, ispravă, larmă, năzbâtie, năzdrăvănie, pocinog, scandal, şotie, tevatură, trăsnaie, tumult, vacarm, vuiet, zarvă, zgomot.  Dărăpănătură, substantiv feminin
Sinonime: baracă, clădire în ruină, construcție dărăpănată, hardughie, şandrama; dărâmătură, năruitură, paragină, prăbușitură, ruină, surpare, surpătură, (învechit) risipă, (învechit) risipitură, (regional) ruinătură.  Debandadă, substantiv feminin
Sinonime: neorânduială, dezordine, zăpăceală, dezorientare, dezorganizare, haos, (livresc) degringoladă, (rar) neordine, (Moldova) calamandros, (familiar) brambureală, harababură.  Dedica, verb
Sinonime: a se închina, a consacra, a destina; a se lăsa absorbit, a se hărăzi.  Derbedeu, substantiv masculin
Sinonime: vagabond, haimana, lichea, pierde-vară, haidamac, puşlama, golan, (popular şi familiar) teleleu, (regional) hârbar, hârbareţ, uliţar, (Moldova) dulandragiu, (prin Oltenia) jarcalete, (Moldova) lainic, (prin Muntenia) teacăr, (Moldova şi Transilvania) uliţarnic, (Transilvania şi Banat) vandralău, vandraş, vandroc, vandrocaş, (prin Transilvania) verbuncaş, (învechit) ştrengar, zamparagiu, (învechit, în Transilvania) buduşlău, (familiar) bate-poduri.  Destina, verb
Sinonime: a hărăzi, a hotărî, a rezerva, a ursi, a meni, a predestina, a sorti, a supune, a consacra; a afecta.  Deteriora, verb
Sinonime: a (se) degrada, a se învechi, a (se) strica, a (se) uza, (Moldova) a (se) hrentui, (familiar) a (se) hârbui, a (se) hodorogi, a (se) paradi, a (se) rablagi, a (se) ponosi; a avaria, a agrava, a înrăi, a înrăutăţi.  Devize, substantiv feminin la plural
Sinonime: monede străine, cecuri, cambii, hârtii de valoare.  Devlă, substantiv feminin (familiar)
Sinonime: cap, capăţână, ţeastă, craniu, cutie craniană, hârcă, scăfârlie, tigvă.  Diligent (diligentă), adjectiv
Sinonime: sârguitor, silitor, harnic, zelos, muncitor, activ, neobosit, neostenit, sârguincios, vrednic.  Diligență, substantiv feminin
Sinonime: poştalion, poştă, (învechit) menzil, olac; hărnicie, râvnă, silinţă, sârguinţă, strădanie, străduinţă, vrednicie, osteneală, zel.  Document, substantiv neutru
Sinonime: act, înscris, atestat; (învechit) zapis, hrisov, uric; hârtie, legitimaţie; confirmare, copie, dosar, fișier, manuscris, protocol, text.  Dogit (dogită), adjectiv
Sinonime: plesnit, spart; (figurat) răguşit, hodorogit, hârâit, hârâitor.  Econom (econoamă), adjectiv
Sinonime: strângător, adunător, păstrător, cumpătat, cumpănit, chivernisit, socotit, cu măsură, (depreciativ) zgârcit, avar, harpagon, cruţător, (învechit şi regional) scump, (regional) păstrielnic, (figurat) strâns.  Efect, substantiv neutru
Sinonime: rezultat, rod, consecinţă, urmare, concluzie; impresie, senzaţie; (plural) echipament; acţiune, influenţă, înrâurire; (efect fotoconductiv) fotoconductibilitate; (efect de comerț) bilet la ordin, hârtie de valoare, scrisoare de schimb, titlu de credit, trată, warant.  Epistolă, substantiv feminin
Sinonime: scrisoare, epistolie, răvaş, bilet, hârtie, (regional) carte.  Funie, substantiv feminin
Sinonime: cablu, cunună, frânghie, hârzob, odgon, parâmă, sfoară; curpen, vrej.  Fura, verb
Sinonime: a buzunări, a delapida, a excroca, a jecmăni, a jefui, a lua, a prăda, a pungăși, a spolia, a subtiliza, a sustrage, a șparli, a șterge, a șterpeli, a-și însuşi, (argou) a furgăsi, a furlua, (argou) a mangli, a panghi, a șucări, a șuti, (familiar) a ciordi, (învechit şi familiar) a sfeterisi, (învechit, în Transilvania) a şpilui, (Moldova) a paşli, (prin Bucovina) a hărşni, (prin Transilvania) a ciuşdi, (rar) a hoţi, (regional) a şuchea, a şuchiri, (Transilvania) a pili; a fermeca, a vrăji, a copleşi; a fofila, a furişa, a strecura.  Gălăgie, substantiv feminin
Sinonime: larmă, tărăboi, zgomot, zarvă, hărmălaie; (figurat) scandal, sfadă, ceartă.  Gineceu, substantiv neutru
Sinonime: pistil; harem.  Gâlceavă, substantiv feminin
Sinonime: balamuc, ceartă, ciorovăială, gălăgie, hărmălaie, huiet, larmă, neînţelegere, scandal, sfadă, tămbălău, tărăboi, tevatură, tumult, vacarm, vuiet, zarvă; (botanică) nemţişor, surguci.  Gospodar, substantiv masculin
Sinonime: bărbat, cârmuitor, conducător, domn, domnitor, gazdă, monarh, om chibzuit, om econom, om înstărit, proprietar, soţ, stăpânitor, suveran, vodă, voievod, (învechit) căsar, căsaş.

Gospodar, adjectiv
Sinonime: bogat, chibzuit, econom, harnic, îndemânatic, îndestulat, înstărit, priceput, socotit, vrednic.  Gospodăreşte, adverb
Sinonime: cu socoteală, cu chibzuială, cu îndemânare, cu vrednicie, cu hărnicie.