Geniu, substantiv neutru Sinonime:
dar excepţional, spirit creator, talent deosebit, înzestrare.
Genial (genială), adjectiv Sinonime:
de geniu, excepţional, formidabil, fără egal, ieşit din comun.
Gigant, substantiv masculin Sinonime:
uriaş, colos, namilă; (figurat) geniu, maestru.
Talent, substantiv neutru Sinonime:
dar, har, aptitudine, dotare, capacitate, dispoziție, înzestrare, chemare, vocaţie, geniu; iscusinţă, pricepere, îndemânare, dibăcie, dexteritate, măiestrie.
Vocaţie, substantiv feminin
Sinonime:
aptitudine, atracție, atracțiune, capacitate, chemare, destinație, dispoziție, dispozițiune, geniu, înclinare, înclinaţie, misiune, pornire, predestinare, predestinație, predispoziţie, rol, sacerdoțiu, talent, (învechit) vocațiune.
Intelecție, substantiv
Sinonime:
comprehensiune, concepțiune, conștiință, discernământ, geniu, intelect, intuiție, judecată, rezon, spirit, (variantă) intelecțiune.
Nix, substantiv
Sinonime:
driadă, geniu, naiadă, nereidă, nimfă, oceanidă, ondină, oreadă, silfidă, zeiță.
Trouvaille, substantiv
Sinonime:
descoperire, idee, inspirație, invenție, tresărire de geniu, truvai.
Silvan, substantiv
Sinonime:
(mitologie) driadă, faun, geniu.
Săpător, substantiv
Sinonime:
gravor, gropar, mașină de săpat, sculptor, soldat de geniu, (franţuzism) sapeur, (învechit) sapier, (învechit) săpaş.
Ingeniu, substantiv (învechit)
Sinonime:
agerime, geniu, inteligență, pătrundere a minții, perspicacitate, sagacitate.
Genialitate, substantiv
Sinonime:
creativitate, geniu, ingeniozitate, inteligență, perspicacitate, talent.
Prodigiu, substantiv
Sinonime:
fenomen, geniu, minune, miracol, virtuoz, (figurat) fenix.
