Furie, substantiv feminin
Sinonime:
dezlănţuire, izbucnire, înverşunare, mânie, obidă, oţărâre, oţăreală, pornire, supărare, (învechit şi regional) scârbă, (învechit) toană, (la figurat) turbare, (la plural) năbădăi, (la plural) pandalii, (popular şi familiar) năduf, (popular) îndrăcire, (rar) înfuriere, (regional, la plural) năvârlii; copil.
Furier, substantiv
Sinonime:
(termen militar) (învechit) taingiu.
Burzuluială, substantiv feminin Sinonime:
mânie, arţag, harţag, supărare, enervare, furie; răscoală, răsculare, răzmeriţă, răzvrătire, rebeliune, revoltă.
Catran, substantiv neutru Sinonime:
păcură; (figurat) supărare, mânie, furie, venin.
Copil, substantiv masculin
Sinonime:
băieţaş, băieţel, tinerel, făt, prunc, (familiar) puradel, zgâmboi, (peiorativ) plod, pui, fiu, odraslă, progenitură, vlăstar, (popular şi familiar) prăsilă, (învechit) naştere; (copil din flori) bastard; (copil de casă) paj; (botanică) (regional) copileţ, frate, furie, puică, puieţ, soră.
Dambla, substantiv feminin
Sinonime:
paralizie, apoplexie, gută; chef, poftă; furie, năbădăi; capriciu, fandoseală, fantezie, fason, fiţă, ictus apoplectic, maimuţăreală, moft, naz, prosteală, sclifoseală, toană.
Furibund (furibundă), adjectiv Sinonime:
mânios, furios, turbat, înfuriat, plin de furie.
Iritaţie, substantiv feminin
Sinonime:
congestie, contrarietate, enervare, exaltație, exasperare, excitație, furie, indispoziţie, inflamație, irascibilitate, iritabilitate, iritare, mânie, necaz, nemulțumire, nervozitate, supărare, surescitabilitate, surescitare, (popular) năduf, (variantă) iritațiune.
Manie, substantiv feminin Sinonime:
idee fixă, toană, ţicneală, nebunie. Mânie, substantiv feminin Sinonime:
supărare, furie, necaz, ciudă; prăpăd, urgie, dezastru, cataclism.
Obidă, substantiv feminin
Sinonime:
afront, amărăciune, apăsare, asuprire, chin, ciudă, durere (sufletească), exploatare, furie, gelozie, inechitate, injurie, insultă, invidie, împilare, întristare, înverșunare, jale, jignire, mâhnire, mânie, năpăstuire, necaz, nedreptate, ocară, ofensă, opresiune, oprimare, persecutare, persecuție, pică, pizmă, pornire, prigoană, prigonire, ranchiună, rușine, supărare, tristețe, umilință, umilire, urgisire, zbucium.
Pornire, substantiv feminin
Sinonime:
antipatie, aptitudine, aspirație, avânt, demaraj, deplasare, dezlănțuire, ducă, dușmănie, elan, entuziasm, furie, imbold, impuls, invidie, înclinare, îndemn, înverşunare, lansare în execuție, mişcare, patimă, plecare, predispoziţie, tendinţă, urnire, violenţă, (învechit) purcedere, purces, (popular) porneală.
Revolta, verb Sinonime:
a se răscula, a se răzvrăti, a nu se supune; a se indigna, a se înfuria, a reacţiona, a protesta. Revoltă, substantiv feminin Sinonime:
răscoală, răzvrătire, sediţiune, rebeliune, răzmeriţă, ridicare în masă; indignare, protest, pornire, supărare, furie.
Scârbă, substantiv feminin
Sinonime:
amar, amărăciune, animozitate, antipatie, aversiune, ceartă, chin, ciudă, conflict, dezacord, dezbinare, dezgust, diferend, discordie, discuție, disensiune, dispută, divergență, durere, dușmănie, faptă nedemnă, faptă urâtă, frică, furie, gâlceavă, gelozie, greaţă, grijă, groază, invidie, încercare, încrâncenare, înfiorare, înfricoșare, îngrozire, înspăimântare, întristare, înverșunare, învrăjbire, litigiu, mâhnire, mânie, năpastă, necaz, neînțelegere, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, oroare, ostilitate, patimă, păs, pătimire, pică, pizmă, plictis, porcărie, pornire, ranchiună, repulsie, silă, spaimă, suferință (morală), supărare, teamă, temere, teroare, ticăloşie, tristețe, ură, vrajbă, vrăjmășie, zâzanie, (familiar) otreapă; (figurat) ființă dezgustătoare, om mârșav; (la plural) vorbe murdare, vorbe triviale, ocări, înjurături.
Supărare, substantiv feminin Sinonime:
necaz, neplăcere, suferinţă; neajuns, nevoie, lipsă; greutate, povară, piedică, deranj, pagubă, stricăciune; întristare, mâhnire, amărăciune; iritare, mânie, pornire, furie.
Tulburare, substantiv feminin Sinonime:
învolburare, agitare, mişcare; (figurat) neastâmpăr, nelinişte, îngrijorare, frământare, emoţie, confuzie; (figurat) mânie, furie; tumult, dezordine, răzvrătire, răzmeriţă, răscoală; dereglare, perturbare, deranjament.
Turbare, substantiv feminin Sinonime:
(figurat) mânie, furie, pornire, enervare.
Urgie, substantiv feminin Sinonime:
năpastă, nenorocire, ură, furie, prăpăd, calamitate, pacoste.
Venin, substantiv neutru Sinonime:
toxină, otravă, fiere; (figurat) răutate, duşmănie, ură; (figurat) supărare, mâhnire, necaz, furie.
Dacă, conjuncție
Sinonime:
de, când, (învechit şi regional) că, deoarece, fiindcă, întrucât, (popular) unde. Dâcă, substantiv
Sinonime:
ciudă, furie, gelozie, invidie, mânie, necaz, pică, pizmă, pornire, ranchiună.
Adirato, adverb
Sinonime:
(muzică) cu furie, cu mânie, furioso.
Furoare, substantiv
Sinonime:
delir furios, exces de furie, furie, încântare, mânie, pasiune violentă, patimă arzătoare.
Oţăreală, substantiv
Sinonime:
furie, indignare, înverșunare, mânie, oțărâre, revoltare, revoltă, scandalizare, supărare; dezgust, grimasă, neplăcere.
Oțărâre, substantiv (popular)
Sinonime:
furie, groază, indignare, încrâncenare, înfiorare, înfricoșare, îngrozire, înspăimântare, înverșunare, mânie, oroare, răstire, revoltare, revoltă, scandalizare, scârbă, spaimă, supărare mare, teroare, (popular) oțăreală, (regional) oțărire, (variantă) oțerire.
Pandalie, substantiv
Sinonime:
(familiar) capriciu, chef, criză nervoasă, fandoseală, fantezie, fason, fiță, furie, maimuțăreală, moft, naz, năbădaie, poftă, prosteală, sclifoseală, toană.
Năbădăi, substantiv la plural
Sinonime:
atac, criză, dambla, epilepsie, furie, înverșunare, mânie. Năbădăi, verb
Sinonime:
(despre animale) a manifesta neastâmpăr, a se agita, a se frământa.
Pornitură, substantiv (învechit și popular)
Sinonime:
alunecare (de teren), deplasare, surpare; avânt, furie, pornire, supărare, vehemență, violență.
Îndrăcire, substantiv (popular)
Sinonime:
furie, înverșunare, mânie, stare de (extremă) iritare.
Furioso, adverb
Sinonime:
(muzică) cu furie, cu mânie, cu pasiune, impetuos, vijelios.
Înfuriere, substantiv (învechit)
Sinonime:
enervare, furie, iritare, înverșunare, mânie, mâniere, turbare.
Taingiu, substantiv (învechit)
Sinonime:
furier.
Furor, substantiv
Sinonime:
furie, furoare, mânie extremă.
Spumeg, substantiv (regional)
Sinonime:
clăbucire, spumare, spumegare; (figurat) dezlănțuire, furie mare, înfuriere, mânie violentă.
Spumare, substantiv
Sinonime:
asudare, clăbucire, înspumare, salivare (abundentă), spumeg, spumegare, (figurat) dezlănțuire, (figurat) înfuriere, (prin extensiune) furie.
Turbătură, substantiv (învechit)
Sinonime:
furie, mânie nestăpânită, rabie, turbare, violență, (învechit) turbăciune, (învechit) turbitură, (popular) turbă, (regional) nebuneală.
Îndârjeală, substantiv (învechit)
Sinonime:
dârzenie, furie, îndârjire, înverșunare, (variantă) îndârjală.
Irato, adverb
Sinonime:
(muzică) adirato, cu furie, cu mânie, furioso.
Înfuriat, adjectiv
Sinonime:
cuprins de furie, furios, îndârjit, întărâtat, înverșunat, mâniat, mânios, pornit, (familiar) burzuluit, (familiar) zborșit, (figurat) turbat, (învechit și regional) firetic, (învechit și regional) scârbit, (livresc) obstinat, (popular) îndrăcit, (popular) năbădăios, (popular) oțărât, (regional) năvârlios.
