Frică, substantiv feminin
Sinonime:
(franţuzism) aprehensiune, fobie, groază, înfricoşare, laşitate, lipsă de curaj, oroare, (popular) păsare, poltronerie, scârbă, spaimă, (învechit) stideală, stidinţă, stidire, teamă, teamăt, temătură, temere, temoare, (rar) temut, timoare, (argou) târşală, târşă.
Fricativ (fricativă), adjectiv
Sinonime:
(fonetică) constrictiv, continuu, spirant.
Fobie, substantiv feminin Sinonime:
frică, spaimă, groază, teamă, oroare. Fobie, sufix
Sinonime:
anti, teamă de (ceva), aversiune de (ceva).
Groază, substantiv feminin
Sinonime:
duium, frică, grămadă, grozăvenie, încrâncenare, înfiorare, înfricoşare, îngrozire, înspăimântare, mulţime, oroare, pălitură, potop, puhoi, puzderie, spaimă, spăimântătură, sumedenie, teroare, (figurat) cutremur, (învechit şi popular) oţărâre, (învechit şi regional) scârbă, (învechit) spăimântare, (regional) înfricare.
Înfiorare, substantiv feminin Sinonime:
nelinişte, tulburare, frică, teamă, spaimă, groază.
Înfricoşa, verb Sinonime:
a speria, a înspăimânta, a intimida, a băga frica în oase, a îngrozi, a vârî în sperieți, a teroriza.
Nelinişte, substantiv feminin Sinonime:
îngrijorare, tulburare, frământare, neastâmpăr, impacienţă, teamă, frică.
Panică, substantiv feminin Sinonime:
spaimă, frică, groază, teroare; dezordine, agitaţie, tulburare.
Redută, substantiv feminin Sinonime:
tranşee, meterez, bastion, fort. Reduta, verb
Sinonime:
a avea frică, a se teme.
Scârbă, substantiv feminin
Sinonime:
amar, amărăciune, animozitate, antipatie, aversiune, ceartă, chin, ciudă, conflict, dezacord, dezbinare, dezgust, diferend, discordie, discuție, disensiune, dispută, divergență, durere, dușmănie, faptă nedemnă, faptă urâtă, frică, furie, gâlceavă, gelozie, greaţă, grijă, groază, invidie, încercare, încrâncenare, înfiorare, înfricoșare, îngrozire, înspăimântare, întristare, înverșunare, învrăjbire, litigiu, mâhnire, mânie, năpastă, necaz, neînțelegere, nemulțumire, nenorocire, neplăcere, oroare, ostilitate, patimă, păs, pătimire, pică, pizmă, plictis, porcărie, pornire, ranchiună, repulsie, silă, spaimă, suferință (morală), supărare, teamă, temere, teroare, ticăloşie, tristețe, ură, vrajbă, vrăjmășie, zâzanie, (familiar) otreapă; (figurat) ființă dezgustătoare, om mârșav; (la plural) vorbe murdare, vorbe triviale, ocări, înjurături.
Spaimă, substantiv feminin Sinonime:
groază, frică, teamă.
Sperietură, substantiv feminin Sinonime:
spaimă, frică, teamă, tulburare, nelinişte.
Teamă, substantiv feminin Sinonime:
frică, temere, spaimă, groază, angoasă, nelinişte, grijă, preocupare.
Temere, substantiv feminin Sinonime:
frică, teamă, spaimă, nelinişte, grijă, bănuială; (învechit) gelozie.
Constrictiv, adjectiv
Sinonime:
(fonetică) continuu, fricativ, spirant.
Acarofobie, substantiv
Sinonime:
frică de mâncărime, scabiofobie; entomofobie, helmintofobie, microfobie.
Cufuri, verb
Sinonime:
a (se) defeca, a avea diaree; a muri de frică.
Pusilanimitate, substantiv
Sinonime:
frică, teamă, sfiiciune exagerată, poltronerie, timiditate.
Poltronerie, substantiv
Sinonime:
frică, laşitate, pusilanimitate, teamă, temere.
Aprehensiune, substantiv
Sinonime:
frică, teamă nelămurită, teamă vagă, temere, (variantă) aprehensie.
Angoasă, substantiv
Sinonime:
anxietate, aprehensiune, frică, inchietudine, îngrijorare, neliniște, stress, tulburare. Angoasa, verb (franțuzism)
Sinonime:
a (se) alarma, a (se) îngrijora, a (se) neliniști, a (se) preocupa, a da o stare de neliniște.
Târsă, substantiv
Sinonime:
curătură; târnăcop; (botanică) papură mică. Târşă, substantiv
Sinonime:
frică, opritoare, piedică, teamă, temere; arșic.
Târşală, substantiv
Sinonime:
frică, teamă, temere; curătură, târșitură; livadă de pruni.
Temătură, substantiv
Sinonime:
frică, teamă, temere.
Sperieciune, substantiv
Sinonime:
(învechit și regional) frică, speriat, sperietură.
Stidire, substantiv (învechit)
Sinonime:
frică, jenă, rușine, sfială, sfiiciune, stinghereală, stânjeneală, stânjenire, teamă, temere.
Stidinţă, substantiv (învechit)
Sinonime:
frică, jenă, rușine, sfială, sfiiciune, stinghereală, stânjeneală, stânjenire, teamă, temere, timiditate.
Stideală, substantiv (învechit)
Sinonime:
frică, jenă, rușine, sfială, sfiiciune, stinghereală, stânjeneală, stânjenire, teamă, temere, timiditate.
Temoare, substantiv (învechit)
Sinonime:
frică, teamă, temere.
Înfrica, verb (învechit)
Sinonime:
a se cutremura, a se încrâncena, a se înfiora, a se înfricoșa, a se îngrozi, a se înspăimânta, a se teme, a se zgudui, a tremura, a-i fi frică.
Poltronărie, substantiv
Sinonime:
frică, lașitate, lipsă de curaj, poltronerie, teamă, temere.
Pavor, substantiv
Sinonime:
frică, groază, spaimă, teamă.
Înfrigura, verb
Sinonime:
a se teme, a tremura de frică, a tremura de frig, a-i fi frig.
Cataplexie, substantiv
Sinonime:
catalepsie, catatonie, încremenire de frică, stupoare.
Panfobie, substantiv
Sinonime:
(medicină) frică de tot, omnifobie, pantofobie.
Iepurărie, substantiv
Sinonime:
iepurime, (Banat) iepuramă; (învechit, la figurat) frică, lașitate, poltronărie, poltronerie, poltronism.
Terorizat, adjectiv
Sinonime:
afolat, băgat în sperieți, înfricoșat, înspăimântat, mort de frică, terifiat.
Spăimânt, substantiv (învechit)
Sinonime:
frică, groază, spaimă.
Gimnofobie, substantiv
Sinonime:
frică de nuditate.
Spirant, adjectiv
Sinonime:
(fonetică) constrictiv, continuu, fricativ. Șpiranț, substantiv (regional)
Sinonime:
cățel (mic), cățeluș.
Înfricoșare, substantiv
Sinonime:
amenințare, frică, groază, intimidare, încrâncenare, înfiorare, îngrozire, înspăimântare, oroare, spaimă, speriere, teroare, (figurat) cutremur, (învechit și popular) oțărâre, (învechit și regional) scârbă, (învechit) înfricoșătură, (învechit) spăimântare, (învechit) spăimântătură, (regional) înfricare, (regional) pălitură.
Zoofobie, substantiv
Sinonime:
frică de animale; batracofobie, cinofobie, entomofobie, galeofobie, gatofobie, helmintofobie, hipofobie, ihtiofobie, ofidiofobie, ofiofobie, ornitofobie, taurofobie.
Rabiofobie, substantiv
Sinonime:
frică de turbare, lisofobie.
