Flexiune
Flexiune, substantiv feminin
Sinonime: arcuire, curbare, încovoiere, îndoire, mlădiere, modificare, schimbare, transformare; (gramatică) (flexiune nominală) declinare, declinaţie, (învechit) plecare.  
 

Aplecare
Aplecare, substantiv feminin
Sinonime: înclinare, plecare, încovoiere, îndoire, curbare, flexiune; (figurat) predispoziție, înclinaţie, aplicare, aptitudine, tragere (pentru ceva).  
 
Boltă
Boltă, substantiv feminin
Sinonime: firmament, cer; cupolă, boltitură, arc, arcadă, arcuire, gang; încovoiere, flexiune, curbură; (regional) prăvălie, dugheană, băcănie, bogasierie, magazin.  
 
Conjugare
Conjugare, substantiv feminin
Sinonime: flexiune verbală; îmbinare, împletire, unire.  
 
Arcuire
Arcuire, substantiv
Sinonime: încovoiere, flexiune, curbură.  
 
Curbare
Curbare, substantiv
Sinonime: încovoiere, îndoire, aplecare, flexiune.  
 
Declinare
Declinare, substantiv
Sinonime: (gramatică) declinaţie, flexiune nominală, (învechit) plecare.  
 
Încovoiere
Încovoiere, substantiv
Sinonime: aplecare, arcuire, curbare, flexiune, încovrigare, îndoire, (învechit și regional) încujbare.  
 
Moțiune
Moțiune, substantiv
Sinonime: flexiune; mișcare; propozițiune, propunere.  
 
Retroflexiune
Retroflexiune, substantiv
Sinonime: flexiune orientată înapoi, retroflexie.  
 
Îndoire
Îndoire, substantiv
Sinonime: aplecare, curbare, dublare, flexiune, împăturire, încovoiere, încovrigare, mlădiere, strâmbare, suflecare, (învechit) îndoială.  
 
Plecare
Plecare, substantiv
Sinonime: afecțiune, aplecare, aplicație, aptitudine, ascultare, atașament, atracție, chemare, compliment, dar, declinare, declinație, deplasare, ducă, ducere, flexiune nominală, gând ascuns, har, imbold, impuls, intenție, închinăciune, înclinare, înclinație, înzestrare, mătanie, mergere, mers, plecăciune, ploconeală, pornire, predilecție, predispoziție, preferință, prosternare, respect, reverență, simpatie, smerenie, start, supunere, talent, temenea, vocație, (franțuzism învechit) depart.  
 
Neflexibil
Neflexibil, adjectiv
Sinonime: dur, ferm, inebranlabil, inflexibil, neelastic, rigid, rigidizat, tare, țeapăn, (despre cuvinte) lipsit de flexiune, (învechit) neplecat.  
 
Dezinență
Dezinență, substantiv
Sinonime: (gramatică) afix, flexiune, sufix, terminație, (învechit) desinință, (variantă) desinență.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Reduceri
Dicționar