Menu
dictoo - dictionar de sinonime

Fineţe
Fineţe, substantiv feminin
Sinonime: delicateţe, gingășie, grație, gracilitate, eleganță, șarm, suplețe, tenuitate; acuitate, subtilitate, ingeniozitate, agerime, perspicacitate, sagacitate; nobleţe, diplomație, distincţie, rafinament, rafinare, sensibilitate, tact.  

Delicateţe
Delicateţe, substantiv feminin
Sinonime: atenție, discreție, finețe, firavitate, fragilitate, gingăşie, graţie, nobleţe, politețe, suavitate, subtilitate, (învechit) delicatență, (variantă) delicateță.  
Distincţie
Distincţie, substantiv feminin
Sinonime: deosebire, diferenţă, diferențiere, discriminare, separație; demnitate, fineţe, grație, eleganţă, strălucire, maiestate; premiu, recompensă; bun-gust, rafinament, subtilitate.  
Fragilitate
Fragilitate, substantiv feminin
Sinonime: gingăşie, delicateţe, fineţe; friabilitate.  
Frăgezime
Frăgezime, substantiv feminin
Sinonime: prospeţime, delicateţe, fineţe, gingăşie, tinereţe.  
Gingăşie
Gingăşie, substantiv feminin
Sinonime: frăgezime, graţie, delicateţe, fineţe, subţirime; sensibilitate, blândeţe, duioşie, tandreţe.  
Gratie
Gratie, substantiv feminin
Sinonime: bară de metal, grătar, grilaj, grilă, rețea, spalier, spetează, vergea, zăbrea, (popular) ostreţ, (Transilvania) roştei.

Graţie, substantiv feminin
Sinonime: avantaj, bunăvoință, concesie, dar, delicateţe, drăgălăşenie, eleganţă, favoare, fineţe, gingăşie, graţiere, har, milă, mlădiere, protecţie, supleţe, zvelteţe, (învechit) măiestrie, (plural) farmece, (plural) nuri.

Graţie, prepoziție
Sinonime: cu ajutorul, datorită, mulțumită.  
Moliciune
Moliciune, substantiv feminin
Sinonime: adormire, anemie, apatie, aromeală, aromire, astenie, ațipeală, ațipire, debilitare, debilitate, delăsare, delicateţe, destindere, dulceață, epuizare, extenuare, fineţe, flexibilitate, graţie, impasibilitate, inactivitate, indiferență, indolență, istoveală, istovire, lene, lipsă de putere, lipsă de sprinteneală, lipsă de vioiciune, moleșeală, moleșire, oboseală, pasivitate, relaxare, secătuire, sfârşeală, slăbiciune, slăbire, somnolență, toropeală, toropire, trândăveală, trândăvie, (figurat) inerție, (figurat) sleire, (învechit) nelucrare, (rar) inacțiune, (rar) molătate, (rar) obosire, (rar) somnie, (rar) somnoroșie.  
Rafinament
Rafinament, substantiv neutru
Sinonime: fineţe, subtilitate; viclenie, perfidie, prefacere.  
Suavitate
Suavitate, substantiv feminin
Sinonime: delicateţe, gingăşie, fineţe.  
Şic
Şic, substantiv neutru
Sinonime: eleganță, distincție, bun gust, fineţe, dichis, găteală.  
Tact
Tact, substantiv neutru
Sinonime: măsură, cadenţă, ritm; abilitate, fineţe, cumpănire, socoteală.  
Acuitate
Acuitate, substantiv feminin
Sinonime: clarviziune, delicatețe, finețe, inteligență, pătrundere, perspicacitate, sagacitate, sensibilitate, vivacitate.  
Zvelteţe
Zvelteţe, substantiv
Sinonime: eleganță, finețe, gracilitate, graţie, suplețe, tenuitate.  
Tenuitate
Tenuitate, substantiv
Sinonime: finețe deosebită; îngrijire, ordonare, subtilitate.  
Subtilitate
Subtilitate, substantiv
Sinonime: acuitate, distincţie, fineţe, ingeniozitate, judecată subtilă, luciditate, perspicacitate, rafinament, raționament.  
Subţietate
Subţietate, substantiv
Sinonime: distincție, finețe, rafinament, subțiime, subţirime; (la plural) subtilități.  
Savoare
Savoare, substantiv
Sinonime: aromă, buchet, delectare, deliciu, desfătare, farmec, finețe, gust plăcut, haz, încântare, odoare, plăcere, suculenţă, șarm, voluptate, vrajă.  
Venustate
Venustate, substantiv
Sinonime: eleganță, farmec, finețe, frumusețe, grație, șarm.  
Superfin
Superfin, adjectiv
Sinonime: de cea mai bună calitate, de o finețe rară, extrafin, foarte fin, superior, suprafin.  
Subţirenie
Subţirenie, substantiv
Sinonime: subţirime; (figurat) finețe, subtilitate.  
Preciziune
Preciziune, substantiv
Sinonime: acuratețe, brevitate, claritate, concizie, conciziune, dexteritate, exactitate, exactitudine, fidelitate, finețe, justețe, meticulozitate, netitate, precizie, rigoare, siguranță; explicație, informație precisă, lămurire, precizare, specificație.  
Rudimentarism
Rudimentarism, substantiv
Sinonime: lipsă de finețe, primitivism, rudimentaritate.  
Subțiime
Subțiime, substantiv
Sinonime: finețe, subtilitate.  
Website, versiune 2011: https://sin0nime.com/dexx/
Website, versiune pentru PC: http://sin0nime.com/pc/



Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie