Fără, prepoziție
Sinonime: în absența, excluzând, minus, lipsit de, în afară de, fără a ține seama.

Fără, adverb
Sinonime: (învechit) bez, minus, decât, în afară de, exceptând pe.

Fără, conjuncție
Sinonime: ci, dar, însă, numai.  Fără istov, locuţiune
Sinonime: fără încetare, fără sfârșit, necurmat, nesfârșit.  Fără șovăire, locuțiune adverbială
Sinonime: cu fermitate, cu hotărâre, dârz, fără ezitare, hotărât, neclintit.  Fărădelege, substantiv feminin
Sinonime: abjecție, crimă, ignominie, infamie, josnicie, mârșăvie, mișelie, nelegiuire, nemernicie, netrebnicie, ticăloșie, turpitudine, (astăzi rar) scelerație, (figurat) murdărie, (învechit) bazaconie, (învechit) blestemăciune, (învechit) fără de lege, (învechit) fără-de-lege, (învechit) fărăleage, (învechit) făr'delege, (învechit) nebunie, (învechit) necurat, (învechit) necurăție, (învechit) necurățire, (învechit) păgânătate, (învechit) păgânie, (învechit) sacrilegiu, (învechit) verigășie, (popular și familiar) parșivenie, (popular) becisnicie, (popular) blestemăție, (popular) scârnăvie, (popular) spurcăciune, (regional) mârșăvenie, (variantă) fărdelege.

Fărădelege, adjectiv
Sinonime: abject, infam, josnic, mârşav, mişel, mişelesc, mizerabil, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, ruşinos, scelerat, ticălos, (învechit) criminal, (învechit) necredincios, (învechit) păcătos.  Farafastâc, substantiv
Sinonime: capriciu, chef, fandoseală, fantezie, fason, fiţă, fleac, maraz, marafet, maimuţăreală, moft, naz, poftă, prosteală, sclifoseală, toană; (la plural, farafastâcuri) zorzoane.  Fărăfund, substantiv
Sinonime: abis, adânc, prăpastie.  Fărâmă, substantiv feminin
Sinonime: firimitură, bucăţică, ruptură, frântură, fărâmătură, pic.

Fărâma, verb
Sinonime: a (se) sfărâma, a (se) sparge, a (se) zdrobi, a (se) frânge, a (se) distruge, a (se) nimici, a (se) prăpădi.  Fărâmare, substantiv
Sinonime: casare, sfărâmare, spargere.  Fărâmat, adjectiv
Sinonime: sfărâmat, spart, zdrobit, frânt, nimicit, distrus.  Fărâmătură, substantiv feminin
Sinonime: fărâmă, sfărâmătură, brac, firimitură, pișcătură, strop, dram, pic.  Fărămea, substantiv
Sinonime: bucățea, bucățică, (regional) fărâmea.  Fărâmică, substantiv
Sinonime: (popular) fărâmiţă.  Fărâmicios (fărâmicioasă), adjectiv
Sinonime: sfărâmicios, granulos, inconsistent, nelegat, fragil, necompact.  Faraminos, adjectiv
Sinonime: astronomic, colosal, demăsurat, enorm, exagerat, excesiv, exorbitant, extraordinar, fabulos, fantastic, faraonic, fenomenal, gigantesc, impresionant, monumental, prodigios, stupefiant, titanesc.  Fărâmiţa, verb
Sinonime: a sfărâma, a zdrobi, a zobi, a pisa, a sparge; a distruge, a nimici, a descompune.

Fărâmiţă, substantiv feminin
Sinonime: firimitură, fărâmă, bucăţică.  Fărâmiţare, substantiv
Sinonime: mărunţire.  Fărâmiţat (fărâmiţată), adjectiv
Sinonime: zdrobit, fărâmat, sfărâmiţat, zdrobit, pisat, frânt, rupt, îmbucătăţit; (figurat) nimicit, distrus.  Fărâmitură, substantiv feminin
Sinonime: fărâmătură, fragment, rest.  Farandolă, substantiv
Sinonime: dans, horă, rondă.  Faraoancă, substantiv
Sinonime: faraoană, țigancă.  Faraon, substantiv
Sinonime: aghiuţă, demon, diavol, drac, încornoratul, naiba, necuratul, satană, tartor.  Faraonic, adjectiv
Sinonime: de faraon; (figurat) colosal, de proporții impresionante, titanesc, uriaș.  Faraonit, substantiv
Sinonime: (învechit) egiptean.  Faraonitean, substantiv
Sinonime: faraonit, (variantă) faraotinean.  Faraonoaică, substantiv (popular)
Sinonime: drăcoaică.  

---

Abject (abjectă), adjectiv
Sinonime: abominabil, detestabil, dezgustător, groaznic, grosolan, ignobil, incalificabil, infam, înfiorător, josnic, mârșav, mișel, mizerabil, nedemn, nelegiuit, nemernic, netrebnic, odios, oribil, repugnant, respingător, rușinos, sordid, ticălos, (Banat) bedaș, (figurat) infect, (figurat) murdar, (învechit și regional) ticăit, (învechit) fărădelege, (învechit) vil, (popular) becisnic, (regional) pălăvatic, (regional) proclet.  Amorf (amorfă), adjectiv
Sinonime: neorganizat, nediferenţiat, fără formă, apatic, stins.  Anemic (anemică), adjectiv
Sinonime: anemiat, astenic, fără vlagă, slăbit.  Anodin (anodină), adjectiv
Sinonime: banal, benign, fad, fără consecințe, fără importanță, fără urmări, indiferent, inofensiv, inoperant, insignifiant, insipid, neimportant, neînsemnat, nesemnificativ, șters, tern, venial.  Apatic (apatică), adjectiv
Sinonime: pasiv, indiferent, nepăsător, nesimţitor, indolent, fără energie, moale, inactiv, letargic.  Astenic (astenică), adjectiv
Sinonime: slab, slăbicios, istovit, fără vlagă.  Astronomic (astronomică), adjectiv
Sinonime: astrologic, sideral, (învechit) astronomicesc; (figurat) colosal, enorm, exagerat, extraordinar, fabulos, fantastic, faraminos, gigantic, imens, inabordabil, incomensurabil, nemăsurat, uriaș.  Atentat, substantiv neutru
Sinonime: agresiune, asasinat, atac, atentare, atingere, camuflet, complot, crimă, delict, fărădelege, infracţiune, ofensă, sacrilegiu, tentativă de omor, ultraj, viol, violare, violență.  Barbar (barbară), adjectiv
Sinonime: atroce, bestial, brutal, primitiv, grosier, feroce, fără milă, crud, sălbatic, grosolan, necioplit, sadic.  Bătăios (bătăioasă), adjectiv
Sinonime: năbădăios, iute, neastâmpărat, fără astâmpăr, violent, impulsiv.  Benign (benignă), adjectiv
Sinonime: minor, inofensiv, uşor, tratabil, fără gravitate, trecător, vindecabil, superficial; mic, lejer.  Berc (bearcă), adjectiv
Sinonime: cu coada scurtă, teşit, ciont, ciontit, fără vârf, fără țugui.  Bez, prepoziție (învechit)
Sinonime: afară de, fără, pe lângă, bașca.  Bezmetic (bezmetică), adjectiv
Sinonime: zăpăcit, aiurit, şui, năuc, capiu, împrăştiat, fără căpătâi, nebun.  Bineînţeles, adverb
Sinonime: desigur, fireşte, fără îndoială, neîndoielnic.  Bont (boantă), adjectiv
Sinonime: ciuntit, turtit, retezat, tocit, scurt şi gros; fără vârf.  Brambura, adverb (familiar)
Sinonime: fără rost, fără căpătâi, fără noimă, alandala, aiurea.  Brudiu (brudie), adjectiv (regional)
Sinonime: tânăr, nevârstnic, necopt, fără experienţă.  Brusc, adverb
Sinonime: deodată, pe neaşteptate, fără veste; spontan; precipitat, subit.  Bucăţică, substantiv feminin
Sinonime: părticică, bucăţea, fărâmă, firimitură, sfărâmătură, (regional) mangură, (Banat) smicurătură.  Capriciu (capricii), substantiv neutru
Sinonime: ciudăţenie, toană, răsfăţ, extravaganţă, chef, fandoseală, fantezie, fason, fiţă, (la plural) graţiozităţi, maimuţăreală, moft, naz, poftă, prosteală, sclifoseală, (popular) pârţag, scălâmbăială, scălâmbăiere, scălâmbăitură, (popular) fasoleală, hachiţă, izmeneală, pandalie, (învechit şi regional) marghiolie, nacafa, pală, (regional) marghioleală, năbădaie, toancă, zâmbâc; (Transilvania) pont, (Moldova, prin Bucovina şi Transilvania) sucă, (învechit) schimonosire, schimonositură, (grecism învechit) paraxenie, bâzdâc, farafastâc, marafet, (figurat) boală, dambla; (muzică) fantezie, (rar) ricercar.  Caracudă, substantiv feminin
Sinonime: albitură, baboiaș, caras, mărunțiș, pește-țigănesc, plevușcă, (rar) plevuică, (regional) chisoagă, (regional) obleț, (regional) pleviță, (regional) sorean; (argou) pantofi; (figurat) persoană fără valoare.  Caria, verb
Sinonime: a se găuri, a se strica, a se roade, a se măcina, a se pulveriza, a se fărâmiţa.  Cerebral (cerebrală), adjectiv
Sinonime: intelectual, mental, raţional, logic; (figurat) rece, uscat, fără vibraţie, lipsit de însufleţire.  Chel (cheală), adjectiv
Sinonime: fără păr, pleşuv, chelbos, cheleş, chilug.  Chelbos (chelboasă), adjectiv
Sinonime: chel, fără păr, pleşuv, cheleş, chilug; (popular) murdar, jegos, scârbos.  Cinic (cinică), adjectiv
Sinonime: sfidător, fără scrupul, fără jenă.  Ciont (cioantă), adjectiv
Sinonime: cu coadă scurtă, berc, teşit, fără vârf.  Ciung (ciungă), adjectiv
Sinonime: fără mână, ciunt, schilod.  Coate-goale, substantiv masculin
Sinonime: neisprăvit, fără căpătâi, sărac.  Colţ, substantiv
Sinonime: bucată, fărâmă; loc retras, refugiu, ascunziş, cotlon, ungher, unghi, (regional) corn, cot, (Oltenia şi Transilvania) ungheţ; extremitate; (colţul gurii) comisură; canin, dinte, măsea, zimţ; ţintă, (regional) cui; (botanică) (colţul-babei) (regional) păducheriţă, păducherniţă, păduchele-calului, păduchele-elefantului.  Dar, substantiv neutru
Sinonime: cadou, atenţie, plocon, mită, prinos, ofrandă, danie; milă, har, îndurare; însuşire, talent, vocaţie, înzestrare.

Dar, adverb
Sinonime: da, desigur, fireşte.

Dar, adverb interogativ
Sinonime: oare? păi?

Dar, conjuncție
Sinonime: altfel, altminteri, însă, totuşi, ci, numai, (regional) fără, (prin Transilvania) pedig, darămite, (rar) încămite, mite, nemite, (învechit şi popular) necum, aşadar, deci.  Decolorat (decolorată), adjectiv
Sinonime: şters, palid, fără culoare, spălăcit, (regional) spălat, spălătocit, spălătuit, (figurat) ieşit.  Degeaba, adverb
Sinonime: zadarnic, în zadar, fără rost, fără nici un folos, inutil, (învechit şi popular) geaba, surda, (Transilvania) heba, (învechit) îndarn; gratis.  Delira, verb
Sinonime: a aiura, a vorbi fără control, a spune prăpăstii, (învechit şi regional) a bâigui, (Oltenia) a lozi.  Derizoriu (derizorie), adjectiv
Sinonime: neînsemnat, ridicol, de nimic, fără valoare.  Desăvârşit (desăvârşită), adjectiv
Sinonime: deplin, complet; perfect, măiestrit, magistral, fără cusur, ireproşabil, nemărginit, absolut; sfânt.  Descoperit (descoperită), adjectiv
Sinonime: dezvelit, liber, neacoperit; fără apărare, vulnerabil, fără sprijin.  Desfăta, verb
Sinonime: a delecta, a încânta, a fermeca; a petrece, a se distra, a se amuza, a se veseli.

Desfăța, verb
Sinonime: (despre pat sau așternut) a lăsa fară rufărie, (despre perne, plapume) a dezbrăca de fețe; (regional) a deschide, a expune, a întinde la vedere.  Desfătare, substantiv feminin
Sinonime: delectare, plăcere, încântare, petrecere, veselie, farmec, voluptate, vrajă, (învechit şi regional) tefericie, (învechit) încântec, (familiar) deliciu, (figurat) savoare, (rar) desfăt, (învechit) desfătăciune, bucurie; corupţie, decadenţă, decădere, depravare, desfrânare, desfrâu, destrăbălare, dezmăţ, imoralitate, perdiţie, perversitate, perversiune, pervertire, pierzanie, pierzare, stricăciune, viciu.

Desfățare, substantiv
Sinonime: (despre plăpumi, perne, așternut) desfățat, dezbrăcare, lăsare fără rufărie, scoatere; (prin analogie) evitare; (regional) etalare.  Desigur, adverb
Sinonime: sigur, negreşit, neîndoios, bineînţeles, fără îndoială, absolut, cert, fireşte, garantat, indiscutabil, natural, neîndoielnic, normal, precis; da.  Dezbrăcat (dezbrăcată), adjectiv
Sinonime: gol, fără îmbrăcăminte, neîmbrăcat, despuiat, dezgolit, nud, (regional) pieligos, (Transilvania şi Moldova) târșit.  Direct (directă), adjectiv
Sinonime: de-a dreptul, fără ocol, drept, nemijlocit, neocolit, (rar) nemediat, personal, făţiş.  Disperat (disperată), adjectiv
Sinonime: desperat, abătut, întristat, atristat, supărat, descurajat, dezolat, deprimat, demoralizat, inconsolabil, de neconsolat, de nemângâiat, fără speranţă.  Disponibil (disponibilă), adjectiv
Sinonime: liber, fără obligaţii, la dispoziţie, neocupat, (învechit) slobod, (învechit) prisoselnic, utilizabil; vacant, vid.  Dobitoc, substantiv neutru
Sinonime: animal, vită; om prost, tâmpit, om fără socoteală, nătâng.  Drac, substantiv masculin
Sinonime: diavol, demon, (articulat) necuratul; rău, nestăpânit, crud; aghiuţă, (articulat) încornoratul, (articulat) naiba, satană, tartor, (livresc) belzebut, (rar) scaraoţchi, (popular şi familiar) michiduţă, (articulat) nichipercea, (articulat) pârlea, sarsailă, (popular) faraon, idol, (articulat) împeliţatul, (articulat) mititelul, (articulat) nefârtatul, (articulat) nevoia, (articulat) pârdalnicul, (articulat) procletul, (articulat) pustiul, (articulat) vicleanul, cel-de-pe-comoară, cel-din-baltă, ducă-se-pe-pustii, ucigă-l-crucea, ucigă-l-toaca, (învechit şi regional) mamon, (articulat) săcretul, (articulat) sotea, (regional) hâdache, (articulat) năpustul, spurc, spurcat, şeitan, şotcă, ucigan, (Transilvania, Banat şi Maramureș) bedă, (Moldova şi Bucovina, articulat) benga, (prin Bucovina) carcandilă, (Transilvania şi Moldova, articulat) mutul, (prin Moldova şi Bucovina, articulat) pocnetul, (prin Oltenia) sarsan, (prin Moldova) scaloi, (prin Bucovina, articulat) şlactrafu, (învechit și articulat) împiedicătorul, (articulat) nepriitorul, (eufemistic, articulat) păcatul; (figurat) poznaş, isteţ, vioi, al naibii; (ihtiologie) (drac-de-mare) dragon.  Dumica, verb
Sinonime: a sfărâma, a rupe, a fărămiţa, a ciopârţi; a distruge, a nimici.  Dur (dură), adjectiv
Sinonime: aspru, sever, acerb, brutal, necruţător, fără menajamente, tare, agresiv, bătăios, coleric, impulsiv, iute, nestăpânit, violent, (familiar, figurat) belicos, major, câinesc, drastic, greu, răstit, ridicat, aprig, barbar, câinos, crâncen, crud, crunt, cumplit, feroce, fioros, hain, inuman, neiertător, neîmblânzit, neînduplecat, neîndurat, neîndurător, nemilos, neomenos, neuman, rău, sălbatic, sângeros.  Etern (eternă), adjectiv
Sinonime: veşnic, nepieritor, nemuritor, fără moarte; perpetuu, necontenit, neîncetat, continuu, necurmat, neîntrerupt.  

Căutări recente

Priatin

Fără

Absenta

Nacafa

Infamant

Discernământ

Poveşti

Rigid

Portantă

Depista

Neinteresat

Orişiunde

Lărgit

Realist

Ceda

Neînfricat

Izgonitor

Sensibil

Primejdios

Nejustificat

Schiatron

Iarba-datului-şi-a-faptului

Deschis

Conector

Dus

Titlu

Cumpătată

Hiperalgezie

încovoietură

Îndeajuns

Rântaş

Injecție

Predispus

Dezinfecţie

Concret

Dușag

Hara-bara

Derulare

Somnola

Sufragerie

Furtună

Osteneală

Gradată

Schematizat

Minihotel

Trusou

Învălătuci

Acrementiţială

Cum

Gireadă

Părăsit

Sărăcie

Stânjen

Indispensabilitate

Întrajutorare

Divagaţie

Predecesor

Elini

Băiat

Brânişor

Smalţ

Erou

Erupere

Obsidiune

Viridin

Burboană

Puiuţ

Feedback

Cunoaşte

Mare

Engrama

Deliberativ

Dicție

Factor

înghioldire

Menajeră

Tăcere

Cupon

Alexină

Cucerire

Dor

înfiripat

Mişcări

Participant

Îmbi

Bandulieră

Surugat

Permanent

Sămânţă

Maestriţă

Iarba-boierului

Ucigătoare

Franţuzism

Ceartă

îmbunătăţire

Moped

Ningere

Cordon

Divaga

Harnic