Exterminat
Exterminat, adjectiv
Sinonime: distrus, nimicit, stârpit.  
 
Exterminație
Exterminație, substantiv
Sinonime: aneantizare, carnaj, decimare, destrucție, eradicație, exterminare, extincție, extirpare, genocid, hecatombă, lichidare, masacru, nimicire, pogrom, purificare etnică, ucidere în masă, (variantă) exterminațiune.  
 
Exterminațiune
Exterminațiune, substantiv
Sinonime: exterminare, exterminație, (învechit) esterminațiune.  
 
Exterminator
Exterminator, adjectiv
Sinonime: nimicitor, distrugător, demolator, devastator, dirimant, nuizibil.  
 

Carnaj
Carnaj, substantiv neutru
Sinonime: exterminație, genocid, hecatombă, masacru, măcel, pogrom, ucidere în masă, (variantă) carnagiu.  
 
Masacru
Masacru, substantiv neutru
Sinonime: carnaj, decimare, decimat, decimație, exterminare, exterminațiune, genocid, hecatombă, holocaust, masacrare, măcel, nimicire, omor (în masă), pieire, pogrom, stârpire, ucidere în masă, vărsare de sânge, (figurat) baie de sânge, (figurat) bătălie, (figurat) conflict, (figurat) război, (învechit și popular) pierzanie, (învechit și popular) pierzare, (învechit) măcelărie, (învechit) meserniță, (învechit) tăiere, (regional) mortișag.  
 
Stins (stinsă)
Stins (stinsă), adjectiv
Sinonime: şters, slăbit, palid; potolit, calmat, liniştit; prăpădit, distrus, nimicit, exterminat.  
 
Nuizibil
Nuizibil, adjectiv
Sinonime: dăunător, exterminator, nefast, nociv, prejudiciabil, rău, vătămător, (variantă) nuisibil.  
 
Distrugător
Distrugător, adjectiv
Sinonime: devastator, dezastruos, distructiv, exterminator, nimicitor, nuizibil, pustiitor, ruinător, (rar) prăpăditor, (învechit şi popular) pierzător, (învechit) dărăpănător, pustiicios, risipitor, ruinos, omorâtor, ucigător.

Distrugător, substantiv
Sinonime: (marină) contratorpilor; vandal, barbar.  
 
Exterminare
Exterminare, substantiv
Sinonime: căsăpire, stârpire, masacrare; exterminațiune, exterminație, genocid.  
 
Destrucție
Destrucție, substantiv
Sinonime: aneantizare, autodistrugere, carnagiu, cataclism, coroziune, degradație, demantelare, demoliție, destrucțiune, dezagregație, dezintegrare, devastare, disoluție, dispariție, eliminare, extincțiune, exterminație, incinerație, masacru, pulverizație, ravagiu, ruinare, supresiune.  
 
Destrucțiune
Destrucțiune, substantiv
Sinonime: aboliție, aneantizare, anihilare, autodistrugere, carnaj, cataclism, demantelare, demoliție, destrucție, devastare, devastație, devastațiune, dezagregație, dezintegrație, disoluție, dispariție, distrugere, eliminare, eliminațiune, exterminație, extincțiune, genocid, lacerare, lichidare, lichidațiune, masacru, nimicire, pogrom, pulverizare, ravaj, supresiune, suprimare.  
 
Eliminațiune
Eliminațiune, substantiv
Sinonime: (învechit) aneantizare, anulare, carnagiu, carnaj, curățare, descalificare, destrucție, destrucțiune, distrugere, eliminare, eliminație, evacuare, evacuație, evacuațiune, evicție, evicțiune, evingere, excludere, excluziune, excomunicare, excomunicație, excomunicațiune, excreție, excrețiune, exmatriculare, expulsie, expulsiune, exterminare, exterminație, exterminațiune, genocid, îndepărtare, înlăturare, lichidare, lichidație, lichidațiune, nimicire, radiațiune, radiere, rescisiune, rescizie, resciziune, revocare, revocație, revocațiune, reziliare, reziliere, supresiune, suprimare, ștergere.  
 
Masacrat
Masacrat, adjectiv
Sinonime: căsăpit, decimat, deformat, denaturat, distrus, exterminat, măcelărit, nimicit, stârpit, stricat, ucis.  
 
Nimicit
Nimicit, adjectiv
Sinonime: distrus, exterminat, lichidat, potopit, prăpădit, sfărâmat, stârpit, zdrobit, (învechit și popular) risipit, (învechit și regional) spart, (învechit) stropșit, (popular) zdrumicat.  
 
Aneantizare
Aneantizare, substantiv
Sinonime: anihilare, demantelare, demoliție, destrucție, dezintegrare, dispariție, distrugere, exterminare, exterminație, extincție, extirpare, extirpație, nimicire, pulverizare, pulverizație, ravagiu, ravaj, (învechit) anihilațiune.  
 
Destructor
Destructor, adjectiv
Sinonime: demolator, devastator, devorant, distructiv, distrugător, exterminator, funest, mortal, nefast, nuizibil, subversiv, (figurat) dizolvant, (învechit) destructoriu.  
 
Decimat
Decimat, adjectiv
Sinonime: exterminat, împuținat, masacrat, nimicit.

Decimat, substantiv
Sinonime: decimare, decimație, ucidere în masă.  
 
Decimație
Decimație, substantiv
Sinonime: carnagiu, carnaj, decimare, decimat, exterminare, exterminațiune, hecatombă, masacrare, ucidere în masă, (învechit și popular) decimărit, (învechit) decimațiune.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Reduceri
Dicționar