Experienţă
Experienţă, substantiv feminin
Sinonime: experiment, experimentare, verificare, constatare, cercetare, probă, încercare, practică, rutină, (învechit) ispită, ispitire.  
 

Brudiu (brudie)
Brudiu (brudie), adjectiv (regional)
Sinonime: tânăr, nevârstnic, necopt, fără experienţă.  
 
Călătorit (călătorită)
Călătorit (călătorită), adjectiv
Sinonime: umblat, cu experienţă, cunoscător, experimentat.  
 
Călit (călită)
Călit (călită), adjectiv
Sinonime: (figurat) întărit, oţelit, rezistent, fortificat, încercat, trecut prin multe, cu experienţă, matur.  
 
Experiment
Experiment, substantiv neutru
Sinonime: experienţă, verificare, constatare, cercetare, probă, încercare, experimentare, (popular) cercare.  
 
Lecție
Lecție, substantiv feminin
Sinonime: bătaie, corecţie, dojană, imputare, morală, mustrare, observaţie, pildă, povață, reproș, sfat; concluzie, conferință, curs, demonstrație, experiență, expunere, instruire, învățământ, învățătură, meditație, oră (de învățământ), prelegere, repetiție, temă; regulă de conduită; (variantă) lecțiune.  
 
Meşter
Meşter, substantiv masculin
Sinonime: meseriaş, tehnician; om priceput, îndemânatic, iscusit, cu experienţă, dibaci, abil, ingenios, ştiutor, artist.  
 
Practica
Practica, verb
Sinonime: a exercita, a profesa, a se ocupa (cu ceva).

Practică, substantiv feminin
Sinonime: abilitate, aplicare, capacitate, competență, datină, deprindere, destoinicie, dexteritate, dibăcie, exercitare, exercițiu, experiență, ingeniozitate, iscusință, isteție, istețime, îndemânare, obicei, practicare, pregătire, pricepere, procedură, profesare, repetare, seriozitate, știintă, talent, ușurință, valoare, vrednicie.  
 
Praxis
Praxis, substantiv neutru (învechit)
Sinonime: experienţă, rutină, practică.  
 
Pricopseală
Pricopseală, substantiv feminin
Sinonime: câştig, profit, chilipir, avantaj, (familiar) pleaşcă; învăţătură, carte, ştiinţă, experienţă.  
 
Primitiv (primitivă)
Primitiv (primitivă), adjectiv
Sinonime: arhaic, barbar, grosolan, inițial, înapoiat, necioplit, necivilizat, necultivat, nedezvoltat, neevoluat, originar, primar, primordial, rudimentar, sălbatic, simplu, străvechi, vechi, (învechit) prost, (învechit) sireap, (învechit) varvar, (învechit) vărvăresc; (figurat) fără experienţă, neîndemânatic, stângaci.  
 
Şcoală
Şcoală, substantiv feminin
Sinonime: (figurat) învăţătură, experienţă, cunoştinţe; (figurat) curent, mişcare, influenţă.  
 
Cercare
Cercare, substantiv
Sinonime: analizare, analiză, cercetare, chin, durere, examen, examinare, experienţă, experiment, investigare, investigaţie, încercare, patimă, păs, pătimire, probare, probă, studiere, studiu, suferinţă, verificare.  
 
Credulitate
Credulitate, substantiv
Sinonime: angelism, candoare, ingenuitate, inocenţă, lipsă de experiență, naivitate, simplitate.  
 
Tehnicitate
Tehnicitate, substantiv
Sinonime: abilitate, experiență, profesionalism; tehnicalitate.  
 
Aposteriori
Aposteriori, adverb
Sinonime: din experiență, bazat pe experiență.  
 
Inexpert
Inexpert, adjectiv
Sinonime: fără experiență, inabil, inexperimentat, neexperimentat, nepriceput.  
 
Simulaţie
Simulaţie, substantiv
Sinonime: disimulație, duplicitate, falsitate, iezuitism, ipocrizie, machiavelism, perfidie, prefăcătorie, (învechit) prefăcanie, simulacru, simulare, tartuferie; artificiu, experiență, repetiție, reproducere, test; (variantă) simulațiune.  
 
Neexperimentat
Neexperimentat, adjectiv
Sinonime: fără experiență, imatur, inexperimentat, inexpert, neîncercat, nepriceput, novice, profan, (popular) necercat.  
 
Iscusi
Iscusi, verb (învechit)
Sinonime: a ajunge stăpânească o disciplină, a căpăta experiență, a cerceta, a deveni isteț, a deveni mai fin, a deveni șiret, a educa, a face pe deșteptul, a instrui, a ispiti, a învăța pe cineva, a mina, a pune la încercare, a se deschide la minte, a se deștepta, a se face vestit, a se forma, a se instrui, a se perfecționa, a se rafina, a-l deștepta, a-și ascuți mintea.  
 
A posteriori
A posteriori, locuțiune adverbială
Sinonime: bazat pe experiență, din experiență, (variantă) aposteriori.  
 
Ispitire
Ispitire, substantiv
Sinonime: ademenire, analiză, cercetare, demers, examinare, experiență, gustare, intervenție, ispitit, ispititură, încercare, observare, observație, practică, rutină, scrutare, seducere, sforțare, studiere, studiu, tentație, urmărire pe furiș.  
 
 


Copyright © din 2011 Dictoo.eu | Toate drepturile rezervate
Folosirea acestui site implică acceptul d-voastră pentru utilizarea
cookie-urilor furnizate de terțe părți (AdSense, Statcounter, Facebook, etc).
Despre cookie

Reduceri online!
RSS


Meniu
Dictoo.eu
Dictoo.eu
Reduceri
Dicționar