Excomunica, verb
Sinonime:
a afurisi, a anatemiza, a blestema, (popular) a oropsi, (învechit) a lepăda, a procleţi, a îndepărta, a exclude, a expulza, a ostraciza, a proscrie.
Excomunicare, substantiv
Sinonime:
afurisenie, afurisire, anatemă, blestem, (învechit) procleţenie, procleţie, proscriere.
Excomunicat, adjectiv
Sinonime:
afurisit, anatemizat, blestemat, (învechit şi regional) procleţit, (învechit) proclet, proscris.
Excomunicație, substantiv
Sinonime:
excomunicare, (învechit) escomunicație, (învechit) escomunicațiune, (învechit) escomunicăciune, (învechit) excomunicațiune.
Afurisenie, substantiv feminin
Sinonime:
afurisire, afurisit, anatemă, blestem, excludere, excomunicare, (învechit) proclețenie, (învechit) procleție, (variantă) afurisanie.
Blestem, substantiv neutru Sinonime:
imprecație, afuriseală, urgiseală, maledicție, nenorocire, fatalitate; excomunicare.
Blestema, verb Sinonime:
a afurisi; a înjura, a ocărî, a huli; a excomunica; a ponegri, a defăima.
Blestemat (blestemată), adjectiv Sinonime:
afurisit, jurat, urgisit, oropsit, nenorocit; rău, mizerabil, ticălos, mişel, infam; excomunicat, renegat; mârşav, netrebnic, josnic, abject.
Lepăda, verb
Sinonime:
a abandona, a abjura, a afurisi, a alunga, a anatemiza, a arunca, a avorta, a azvârli, a blestema, a deborda, a descărca, a excomunica, a expulza, a goni, a izgoni, a înlătura, a lua, a năpârli, a nega, a nu mai fi de acord, a părăsi, a refuza, a renega, a renunţa, a respinge, a scoate, a se apăra, a se depărta, a se dezbăra, a se dezbrăca, a se dezice, a se dezvinovăți, a se feri, a se îndepărta, a se lăsa, a se păzi, a se schimba, a trage, a vărsa, a voma, a vomita, a zvârli, a-şi muta gândul, (învechit) a scutura, (regional) a lăpăda, (regional) a țipa.
Afurisi, verb
Sinonime:
a excomunica; a blestema.
Afurisire, substantiv
Sinonime:
afurisanie, afuriseală, afurisenie, afurisit, anatemă, anatemizare, blestem, blestemare, excomunicare, jurare, (învechit) proclețenie, (învechit) procleție.
Anatemă, substantiv
Sinonime:
afurisenie, afurisire, blestem, excludere, excomunicare, osândire, ostracizare, (învechit) proclețenie, (învechit) procleție, (variantă) anaftemă, (variantă) anaftimă. Anatema, verb (învechit)
Sinonime:
a anatemiza.
Anatemiza, verb
Sinonime:
a afurisi, a anatema, a anatematiza, a anatemisi, a blestema, a excomunica, (învechit) a lepăda, (învechit) a procleți, (popular) a oropsi.
Anatemizat, adjectiv
Sinonime:
afurisit, anatemat, anatematizat, anatemisit, blestemat, excomunicat, (învechit și regional) proclețit, (învechit) proclet. Anatemizat, substantiv
Sinonime:
anatemizare.
Excluziune, substantiv
Sinonime:
eliminare, esclusiune, exclusie, exclusiune, excomunicare, expulsiune, expulsie, interdicţie, interzicere, prohibire, prohibiţie, marginalizare, ostracism, ostracizare, rejecție, relegație, revocație.
Anatemizare, substantiv
Sinonime:
afurisire, anatemare, anatemat, anatematizare, anatematizat, anatemisire, anatemisit, anatemizat, damnație, excomunicare, proclețire.
Procleţenie, substantiv
Sinonime:
afurisenie, afurisire, anatemă, blestem, excomunicare.
Procleţi, verb
Sinonime:
a afurisi, a anatemiza, a blestema, a condamna, a dezaproba, a excomunica.
Procleţie, substantiv
Sinonime:
afurisenie, afurisire, anatemă, blestem, duplicitate, excomunicare, falsitate, făţărnicie, ipocrizie, minciună, perfidie, prefăcătorie, viclenie, vicleşug.
Procleţit, adjectiv
Sinonime:
afurisit, anatemizat, blestemat, excomunicat.
Expulsie, substantiv
Sinonime:
defecație, delivrență, destituție, ejectare, ejecție, eliminare, emisie, epurație, eructație, evacuație, evicțiune, excluziune, excomunicare, excreție, exil, expatriere, expectorație, expulsiune, îndepărtare, licențiere, micțiune, ostracism, proscripție, puniție, radiere, rejet, relegație, revocare, vomisment.
Eliminațiune, substantiv
Sinonime:
(învechit) aneantizare, anulare, carnagiu, carnaj, curățare, descalificare, destrucție, destrucțiune, distrugere, eliminare, eliminație, evacuare, evacuație, evacuațiune, evicție, evicțiune, evingere, excludere, excluziune, excomunicare, excomunicație, excomunicațiune, excreție, excrețiune, exmatriculare, expulsie, expulsiune, exterminare, exterminație, exterminațiune, genocid, îndepărtare, înlăturare, lichidare, lichidație, lichidațiune, nimicire, radiațiune, radiere, rescisiune, rescizie, resciziune, revocare, revocație, revocațiune, reziliare, reziliere, supresiune, suprimare, ștergere.
Relegație, substantiv (învechit)
Sinonime:
alungare, carantină, deportare, excluziune, excomunicare, exilare, expulzare, gonire, izgonire, ostracism, ostracizare, proscriere, proscripție, relegare, surghiunire, (variantă) relegațiune.
Condamnațiune, substantiv (învechit)
Sinonime:
anatematizare, anatemă, anatemizare, blam, cenzură, condamnare, damnare, damnațiune, deportare, deportație, excomunicare, excomunicație, exil, expatriere, maledicție, oprobriu, osândă, pedeapsă, proscripție, proscripțiune, punițiune, reprobație, reprobațiune, sancțiune, (învechit) puniție, (variantă) condamnație.
Lepădat, adjectiv
Sinonime:
abandonat, aruncat, avortat, eliminat, exclus, excomunicat, înlăturat, născut, părăsit, pierdut, renegat, respins, trădat, uitat, (popular) scuipat, (popular) vomat. Lepădat, substantiv
Sinonime:
aruncare, lepădare, negare, nemenționare, refuz, rupere, (popular) avort, (popular) scuipat, (popular) vomă.
