Esenţă, substantiv feminin
Sinonime:
natură, fel, soi, gen; substanţă, miez, consistenţă; parfum, colonie, chintesenţă, bază, fond.
Baza, verb (reflexiv) Sinonime:
a se sprijini, a se rezema, a se propti; (figurat) a se încrede, a avea încredere, a se lăsa în nădejdea (cuiva), a se bizui, a conta (pe cineva sau pe ceva). Bază, substantiv feminin Sinonime:
temelie, fundament, fundație; temei, esenţă, valoare; origine, izvor, rădăcină, sorginte; armătură; piedestal, soclu.
Chintesenţă, substantiv feminin Sinonime:
esenţă, sumum, sinteză.
Conţinut, substantiv neutru
Sinonime:
cuprins, fond, miez; (figurat) semnificaţie, esenţă; tablă de materii, sumar, (rar) plin; sens, comprehensiune.
Divinitate, substantiv feminin
Sinonime:
Dumnezeu, zeu, dumnezeire, esență divină, creator, demiurg; cer.
Fond, substantiv neutru
Sinonime:
bază, conţinut, decor, esenţă, fundal, măduvă, materie, nucleu, sâmbure, (figurat) inimă, (figurat) miez, substanță, substrat, sujet, temă, tramă; (domeniul financiar; mai ales la plural) acumulare, depozit, mijloc, provizie, resursă, rezervă, (învechit) sermaia, sumă.
Fundament, substantiv neutru
Sinonime:
bază, esenţă, fundaţie, soclu, temei, temelie, (învechit) cap; (tipografie) (rar) zaţbret.
Inimă, substantiv feminin
Sinonime:
abdomen, bărbăţie, bravură, burtă, caracter, centru, cocoş, conştiinţă, cord, cupă, curaj, cutezanţă, dârzenie, esenţă, fire, fond, interior, încumetare, îndrăzneală, materie, măduvă, miez, mijloc, natură, neînfricare, om, piept, rânză, semeţie, stomac, structură, suflet, temeritate, temperament, (învechit, la plural) maţe, (plural) pântece.
Lamură, substantiv feminin
Sinonime:
(regional) puf, pulbere; (figurat) cremă, floare, spumă; (figurat) esenţă, chintesenţă, miez.
Materie, substantiv feminin
Sinonime:
corp, material, obiect, substanţă; bun, chestiune, conţinut, cuprins, domeniu, esență, fond, lucru, miez, problemă, produs, sferă, subiect, temă; pânză, stofă, ţesătură; puroi; (tablă de materii) cuprins, index, sumar.
Măduvă, substantiv feminin Sinonime:
miez, (figurat) esenţă, substanţă.
Miez, substantiv neutru Sinonime:
interior, mijloc, centru, nucleu, sâmbure, măduvă; (figurat) esenţă, consistenţă.
Nucleu, substantiv neutru Sinonime:
esenţă, sâmbure, miez, principalul, fond.
Parfum, substantiv neutru Sinonime:
miros, mireasmă; aromă; colonie, esenţă.
Substanţă, substantiv feminin
Sinonime:
alcătuire, chintesență, compoziţie, conţinut, corp, economie, element, esenţă, materie, miez, natură, obiect, organizare, organizaţie, structură, subiect, substrat, (biologie) (substanţă de creştere) stimulator de creştere, (învechit) trup, (lingvistică) semnificant, (termen militar) (substanțe toxice de luptă) gaze de luptă.
Esenţialitate, substantiv
Sinonime:
esență, indispensabilitate, necesitate, (rar) substanţialitate.
Esenţializa, verb
Sinonime:
a stiliza, a degaja esența, a face esențial.
Apanaj, substantiv
Sinonime:
bun, caracteristică, esență, exclusivitate, monopol, natură, particularitate, prerogativă, privilegiu, proprietate, (variantă) apanagiu.
Fragranță, substantiv
Sinonime:
aromă, buchet, efluviu, emanație, esență, exalare, mireasmă, miros plăcut, odoare, parfum.
Timol, substantiv
Sinonime:
(chimie) fenol din esență de cimbru.
Quidditate, substantiv
Sinonime:
(filozofie) chintesență, esență, natură.
Substare, substantiv (învechit)
Sinonime:
conținut, esență, fond, miez, realitate, structură, substanță, substrat, (variantă) supstare, (variantă) suptstare.
Structural, adjectiv
Sinonime:
adânc, alcătuitor, capital, cardinal, component, considerabil, constituent, constitutiv, crucial, de esență, de profunzime, de structuralism, de structură, decisiv, esențial, formativ, fundamental, hotărâtor, important, însemnat, major, nodal, organic, organizatoric, primordial, profund, radical, serios, structuralist, substanțial, vital, (rar) sistematic, (rar) specific, (rar) temeinic.
Esențialmente, adverb
Sinonime:
absolut, prin esență, (învechit) absolutamente, (învechit) esențialemente, (învechit) esențialminte.
Esencie, substantiv (învechit)
Sinonime:
esență.
Esenție, substantiv (învechit)
Sinonime:
esență.
Esință, substantiv (învechit)
Sinonime:
esență.
Isănță, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
esență.
Isenție, substantiv (învechit și regional)
Sinonime:
esență.
