Erupţie, substantiv feminin
Sinonime:
ţâşnire, izbucnire, împroşcare, irupere, irupţie, năvălire, răbufnire, vulcanism; alergie; (astronomie) (erupţie cromosferică) erupţie solară.
Spuzeală, substantiv feminin Sinonime:
erupţie, eczemă; (figurat) spuză.
Alergie, substantiv
Sinonime:
(medicină) anafilaxie, erupţie, exantem, (popular) plescaiță, plescaviţă, spuzeală, (regional) spuzitură, (învechit) prozăritură.
Emisiune, substantiv
Sinonime:
difuziune, emitere, emisie, retransmisie, teledifuziune, transmisiune; scurgere, emanație, erupție, jet, proiecție; (fizică) (emisiune autoelectronică) emisiune la rece, emisiune prin efect de câmp; (emisiune fotoelectronică) fotoemisiune; (emisiune radio) radioemisiune; (emisiune termoelectronică) termoemisiune.
Exantem, substantiv
Sinonime:
alergie, enantem, erubescență, erupție, eritem.
Prozăritură, substantiv
Sinonime:
alergie, anafilaxie, erupţie, exantem.
Jet (jeturi), substantiv
Sinonime:
avion cu reacție, avion supersonic; curent, ejaculație, emisie, erupție, flux, gheizer, jerbă, propulsie, țâșnitură, val.
Spuzitură, substantiv
Sinonime:
(regional) alergie, anafilaxie, erupție, exantem.
Vulcanism, substantiv
Sinonime:
(geologie) erupţie, plutonism, vulcanicitate, (învechit) spargere; (figurat) impetuozitate.
Ţâşnire, substantiv
Sinonime:
apariție, erupţie, irupere, irupţie, izbucnire, năvălire, răbufnire, săritură.
Extruziune, substantiv
Sinonime:
erupție vulcanică, extrudare, (variantă) extruzie.
Spargere, substantiv
Sinonime:
ciobire, ciobit, ciocnire, crăpare, crăpat, deschidere, despicare, despicat, dezbinare, disensiune, distrugere, erupție, explodare, fisurare, fisurat, forțare, furt, găurire, împrăștiere, încetare, înfrângere, învingere, jefuire, neînțelegere, nimicire, plesnire, plesnit, pocnire, risipire, rupere, scindare, sfărâmare, sfârșit, spart, spintecare, spintecat, străpungere, stricare, tăiat, tăiere, terminare, violare, vulcanism, zdrobire.
Efuziune, substantiv
Sinonime:
căldură sufletească, erupție vulcanică, expansiune, (variantă) efuzie.
Colcotice, substantiv la plural (popular)
Sinonime:
(medicină) erupție, erupțiune.
Năvălire, substantiv
Sinonime:
asalt, atac, erupție, invazie, irupere, irupție, iureș, izbucnire, înghesuială, năpustire, năvală, răbufnire, repezire, revărsare, țâșnire, (învechit și regional) șturm, (învechit) grabă, (învechit) năbușeală, (învechit) viteză.
Răbufnire, substantiv
Sinonime:
erupție, irupere, irupție, izbucnire, năvălire, răbufneală, răbufnit, țâșnire, (rar) răbufnitură.
Izbucnire, substantiv
Sinonime:
declanșare, dezlănțuire, erupție, irupere, irupție, iscare, începere, năvălire, pornire, producere, răbufnire, smucire, stârnire, țâșnire, venire, zvâcnire, (învechit și regional) scornire, (învechit) izbâcnire, (învechit) izbucneală, (învechit) prorupere, (învechit) prorupție, (variantă) zbucnire.
Erupere, substantiv
Sinonime:
azvârlire, azvârlit, erupție, izbucnire, prozărire, răbufnire, țâșnire, (învechit) erumpire.
